Tag: gunoi

  • Au transformat 4,5 tone de gunoi într-o operă de artă – GALERIE FOTO – VIDEO

    Nimic neobişnuit, cu excepţia faptului că opera de artă a fost realizată din deşeuri culese din ocean – peste 4,5 tone de gunoi.
    Proiectul vrea să atragă atenţia asupra modului în care mai multe oraşe din lume contribuie la cantitatea uriaşă de deşeuri acumulată în ocean.
    STUDIOCKA a semnat un parteneriat cu Hawaii Wildlife Fund pentru organizarea mai multor acţiuni de curăţare a plajelor din Statele Unite.

  • Aurul de la groapa de gunoi

    Acest lucru este posibil datorită dezvoltării unei industrii destinate recuperării metalelor pe care le conţin asemenea dispozitive, cum ar fi aurul, argintul sau cuprul.

    Printre companiile care folosesc metalele recuperate pentru confecţionarea unor bijuterii delicate – cercei, pandantive, lănţişoare sau brăţări – se numără Lylie’s din Marea Britanie ori Bayou with Love, a actriţei şi creatoarei americane Nikki Reed.

    Aceasta din urmă s-a lansat în parteneriat cu gigantul Dell, care are propriul său program de reciclare de deşeuri electronice, de unde provin materialele folosite la realizarea bijuteriilor. 

  • Un bărbat care a aruncat gunoiul pe marginea şoselei a fost amendat după ce un localnic l-a fotografiat şi a pus imaginea pe Facebook

    Un bărbat din Făgăraş a observat un şofer care arunca din maşină saci cu gunoi, pe marginea drumului. Revoltat de gestul persoanei care şi-a lăsat deşeurile în apropierea şoselei, acesta a postat numărul autoturismului pe Facebook, iar poliţiştii locali s-au autosesizat.

    ”Un cetăţean al oraşului a văzut când respectivul individ lăsa gunoiul acolo, la ieşirea din Făgăraş şi a postat numărul maşinii pe Facebook. Colegii mei l-au contactat pe respectivul cetăţean, acesta a recunoscut, i-a condus la faţa locului, a sunat la firma de salubritate, care s-a prezentat să ridice gunoiul şi s-a aplicat o sancţiune mai mică, tocmai pentru faptul că a recunoscut fapta şi a colaborat. Este un bărbat care avea o dubă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Lucian Petri, directorul Poliţiei Locale Făgăraş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lecţie de bună purtare: Ce a primit acasă o femeie care a aruncat pe marginea şoselei tot gunoiul care il avea in maşină

    Un bărbat aflat la cules de plante medicinale, în zona Dealului Bujorăscu, din judeţul Gorj, i-a observat pe drumari în timp ce strângeau gunoiul aruncat de un trecător pe marginea drumului.

    Revoltat de gestul persoanei care şi-a lăsat resturile în apropierea şoselei, acesta a strâns gunoiul şi a expediat coletul la adresa de pe documentele lăsate printre deşeuri.

    “Ea a aruncat gunoiul şi un cetăţean intrigat, cu puternic simţ civic, i-a trimis coletul acasă. A lăsat în gunoi şi facturi, dar şi alte acte. A aruncat inclusiv pampers. În păduri se aruncă destul de multe gunoaie. Este un exemplu de urmat, poate aşa o să se înţeleagă că nu este normal să aruncăm gunoiul peste tot. Întâmplarea a avut loc pe Dealul Bujorascu.

    Îl felicităm pe domnul care a făcut acest gest, a şi plătit transportul. Gunoiul a ajuns la destinatie, 11 kilograme în total şi a fost primit, nu s-a întors la expeditor. Omul a trimis coletul cu confirmare de primire. Era la cules de plante medicinale şi când a văzut gunoiul ne-a spus <staţi, că i-o facem, îi trimitem gunoiul acasă!>”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Tudor, şeful Secţiei Drumuri Naţionale Târgu-Jiu.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Primăria Urlaţi a cumpărat coşuri de gunoi la preţ de frigidere – FOTO

    Pentru a se apăra, viceprimarul a dat foc câtorva ziare şi le-a aruncat aprinse în pubelă, despre care se spune că este ignifugă, informează B1 TV.

    ”Văd că se face un tam – tam prea mare pe preţul acestui coş de gunoi. Noi, pe parcursul anilor precedenţi, am achiziţionat diverse coşuri de gunoi la preţuri diferite şi am constatat că erau vandalizate, şi se dădeau foc, nu rezistau la intemperii, la razele solare, mă rog.

    Atunci am căutat pe SEAP coşuri de gunoi rezistente la foc, la intemperii, raze ultraviolete, la distrugeri şi, din ofertele avute, asta a fost oferta cea mai avantajoasă.

    Probabil că preţul este mare, dar ţinând cont că aceste pubele sunt de calitate şi că ar trebui să reziste undeva la cinci, şase, zece ani faţă de celelalte cărora li s-au dat foc aruncând ţigări, poate şi intenţionat. Am avut şi coşuri din metal. S-au distrus şi astea, lovite cu piciorul. Mă rog, ăştia sunt oamenii”, a declarat Lazăr Stan, viceprimarul oraşului Urlaţi.

    Decizia acestei achiziţii a venit odată cu primăvara, „vicele” susţinând că a vrut să schimbe puţijn faţada oraşului.

    De asemenea, acesta a menţionat că se săturase să vadă în centrul oraşului coşurile de gunoi vandalizate de golanii localităţii sau distruse de intemperii, B1.ro

     

  • Pe ce mai cheltuiesc banii primarii din România: chefuri, amenzi aplicate persoanelor fizice şi pe gunoi inexistent

    Primarii se fac vinovati ca au platit unele cursuri postuniversitare din bugetul institutiei sau au organizat prea multe mese festive pecare au platit prea multi bani.

    Primarii sunt acuzati si de plata unor amenzi din bugetul primariei, amenzi care au fost aplicate insa unor persoane fizice. Sefii administratiilor locale mai sunt acuzati si ca au platit servicii de salubrizare nedatorate, dar si alte abateri de acest fel. “In total, cei zece primari au adus un prejudiciu de 216.000 de lei prin aceste plati. 

    Cele mai mari abateri au fost descoperite la Primaria Letca (63.000 de lei), unde primar este PSD-istul Dorel Man, la primaria din Rus (59.000 de lei), unde primar este PSD-istul Augustin Pintea, Mirsid (40.000 de lei), unde primar este PSD-istul Calin Bereschi, dar si la Primaria Bocsa (18.000 lei), unde primar este UDMR-istul Demyen Istvan.

    La Primaria Galgau, condusa de PNL-istul Cristian Ungur, s-a platit o amenda aplicata de Garda de Mediu, care nu a fost acordata insa primariei. La Cristolt s-a platit din banii primariei salubritatea si pentru unele persoane fizice scrie graiulsalajului.ro

     
     
  • Oraşul din România care îşi produce singur curentul electric din gunoi

    Cei mai încântaţi sunt localnicii, mai ales că îi va costa mult mai puţin electricitatea. În plus, mirosul greu care persista până nu de mult în zonă s-a mai atenuat.
     
    Un alt beneficiu adus de acest sistem este acela că va rezolva şi una dintre marile probleme din zonă – poluarea. Aceasta provine de la fermele zootehnice, deoarece oraşul Seini are o lungă tradiţie în creşterea animalelor, dar este şi una dintre cele mai poluate localităţi.
     
    Gunoiul provenit de la fermele zootehnice şi din gospodăriile oamenilor a afectat terenurile agricole. Sprijinite de Ministerul Mediului, prin Banca Mondială, autorităţile locale au găsit o soluţie rapidă: o instalaţie de biogaz. Investiţia se ridică la peste 2 milioane de euro.
     
    Printr-un proces de „digestie anaerobă” într-un container ermetic, bacteriile descompun deşeurile în metan, azot şi dioxid de carbon. Instalaţia captează şi căldura, producând, simultan, şi electricitate. Resturile rămase reprezintă îngrăşământ bio.
     
    Factura pe care primăria o plătea lunar era de peste 40.000 de lei. În plus, dispar şi cheltuielile legate de depozitarea tonelor de deşeuri, scrie identitatea.ro
     
    Proprietarii de ferme din zonă sunt deosebit de încântaţi deoarece au rezolvat problema gunoiului şi primesc, în schimbul lui, îngrăşământ bio.
     
  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • “Dragă călătorule, aici nu este groapă de gunoi! Ţine-ţi mizeriile în maşină şi aruncă-le la primul coş!” Mesajul celei mai tinere primăriţe din România pentru şoferii care aruncă gunoiul din maşină

    Tânăra primăriţă care a declarat război încă de anul trecut, celor care nu păstrează curăţenia pe spaţiul public în localitate, a trecut la o nouă etapă!

    Fără cheltuieli inutile pe studii de fezabilitate şi licitaţii pentru achiziţionarea unor coşuri de gunoi şi cu un buget „low cost”, Primăria Petriş a amplasat în localitate mai multe  recipiente reciclate, transformate  în pubele stradale, alături de care stă ataşat câte un panou pe care scrie:

    „NU FI UN GUNOI! ARUNCĂ MIZERIILE LA COŞ. Cei care aruncă gunoaie pe jos riscă o amendă de până la 5000 lei„este mesajul scris pe panourile care însoţesc fiecare pubelă ecologică, amplasată.

    Primarul îşi explică demersul pe contul personal de Facebook acolo unde, alături de un text, a postat şi câteva fotografii 

    ” Nu fi un gunoi, aruncă mizeriile la coş!”

    Am început să montăm acest tip de panouri de atenţionare/conştientizare (prevăzute cu coşuri de gunoi reciclate) de-a lungul drumului principal, pe porţiunile din afara satelor.

    Da, mesajul este… dur, dar poate că nu strică să fim vehemenţi pe tema asta. Cu zăhărelul nu mai merge.
    Sper ca astfel să reducem din mizeriile „abandonate” pe jos de către diverşi pietoni sau de către şoferii needucaţi, cărora le este pur şi simplu lene să caute un loc amenajat unde să îşi arunce gunoaiele din maşină.
    Dacă va funcţiona, nu ştiu, sper… 
    În orice caz, încercarea moarte n-are! 
    #haicăputem” a scris Irina Onescu pe Facebook.

    sursa: ghidularadean.ro

  • Cum reuşeste acest tânar să facă sute de mii de euro din nişte lucruri pe care alţii le aruncă la gunoi

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.