BusinessMagazin

Tag: gunoaie

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • De ce a ajuns una dintre cele mai civilizate ţări din lumea să cumpere GUNOI

    Suedia este atât de avansată în ceea ce priveşte reciclarea încât, de câţiva ani, a importat gunoi din alte ţări pentru a-şi menţine fabricile de reciclare. Mai puţin de 1% din deşeurile menajere suedeze au fost trimise la depozitul de deşeuri anul trecut, la fel ca în fiecare an, începând cu 2011, conform publicaţiei The Independent. 

    De ce este Suedia atât de avansată în ceea ce ţine de reciclare? Pentru că politicile sale au fost fost dintotdeauna orientate spre grija pentru mediul înconjurător. Suedia a fost una dintre primele ţări care a implementat o taxă puternică pentru combustibilii fosili în 1991 şi acum aproape jumătate din energia electrică provine din surse regenerabile.

    De asemenea, suedezii sunt mari iubitori de natură şi sunt conştienţi de ce trebuie să facă pentru a face faţă problemelor de mediu. „Am lucrat mult timp să facem oamenii  conştienţi  de faptul că nu trebuie să nu arunce lucrurile, ci le pot recicla şi reutiliza”, spune Anna-Carin Gripwall, directorul de comunicare al Avfall Sverige, asociaţia suedeză pentru reciclarea gestionării deşeurilor.

    De-a lungul timpului, Suedia a implementat o politică naţională coerentă privind reciclarea, astfel încât, chiar dacă întreprinderile private efectuează cea mai mare parte a activităţii de import şi de ardere a deşeurilor, energia intră într-o reţea naţională de încălzire.  Gripwall descrie politica Suediei de a importa deşeuri din alte ţări ca o situaţie temporară. „Există o interdicţie privind depozitele de deşeuri în ţările UE. La un moment dat ţările de la care noi luăm acum deşeuri îşi vor construi prorpiile fabrici, pentru propriile deşeuri, aşa cum ne străduim să facem în Suedia”  spune Gripwall.

     

  • De ce a ajuns una dintre cele mai civilizate tari din lumea sa cumpere GUNOI

    Suedia este atât de avansată în ceea ce priveşte reciclarea încât, de câţiva ani, a importat gunoi din alte ţări pentru a-şi menţine fabricile de reciclare. Mai puţin de 1% din deşeurile menajere suedeze au fost trimise la depozitul de deşeuri anul trecut, la fel ca în fiecare an, începând cu 2011, conform publicaţiei The Independent. 

    De ce este Suedia atât de avansată în ceea ce ţine de reciclare? Pentru că politicile sale au fost fost dintotdeauna orientate spre grija pentru mediul înconjurător. Suedia a fost una dintre primele ţări care a implementat o taxă puternică pentru combustibilii fosili în 1991 şi acum aproape jumătate din energia electrică provine din surse regenerabile.

    De asemenea, suedezii sunt mari iubitori de natură şi sunt conştienţi de ce trebuie să facă pentru a face faţă problemelor de mediu. „Am lucrat mult timp să facem oamenii  conştienţi  de faptul că nu trebuie să nu arunce lucrurile, ci le pot recicla şi reutiliza”, spune Anna-Carin Gripwall, directorul de comunicare al Avfall Sverige, asociaţia suedeză pentru reciclarea gestionării deşeurilor.

    De-a lungul timpului, Suedia a implementat o politică naţională coerentă privind reciclarea, astfel încât, chiar dacă întreprinderile private efectuează cea mai mare parte a activităţii de import şi de ardere a deşeurilor, energia intră într-o reţea naţională de încălzire.  Gripwall descrie politica Suediei de a importa deşeuri din alte ţări ca o situaţie temporară. „Există o interdicţie privind depozitele de deşeuri în ţările UE. La un moment dat ţările de la care noi luăm acum deşeuri îşi vor construi prorpiile fabrici, pentru propriile deşeuri, aşa cum ne străduim să facem în Suedia”  spune Gripwall.

     

  • A strâns aproape 100.0000 de cutii de bere, iar colecţia sa l-a făcut milionar şi celebru pe 5 continente

  • Anchetă la o şcoală din Braşov, după ce o învăţătoare ar fi jignit copiii, numindu-i „gunoaie“

    Scandalul de la Şcoala Gimnazială nr. 4 din Braşov a pornit după ce o elevă a făcut o înregistrare cu telefonul mobil în timpul orelor, înregistrare în care spune că se aude vocea învăţătoarei care îi jigneşte în repetate rânduri pe elevii din clasa a II-a, iar mama copilei a dat înregistrarea presei, în acest caz fiind deschisă o anchetă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov.
     
    „Ia şi scrie, că te strâng de gât! Ia şi scrie, că te mănânc! Nu face aşa că te duc în grădina zoologică, acolo te duc! Ia şi scrie! Până nu scrii tot pe caiet, nu scrii nimic la tablă! Te mănânc! Te mănânc, nu alta. Ia şi scrie sim-plu! Nu ţi-e ruşine, tâmpitule ce eşti!” (…) Ia vino, mă, încoa’, la mine! Umflatule! Vezi că te-ai şi îngrăşat, tragi un fund după tine! (…)Uită-te, dracului, aici! Unde dracului te uiţi? (…) Taci, măi, din gură! Nu mai sări, măi, cu gura! Pe tine să nu te aud, măi, cum sari tu cu gura aia, măi nesimţitule! Pentru mine eşti gunoi în clasa asta! (…) De ce pleci, mă, la 11? Taci, măăă! Măăă! Băi, eşti numai cu glasul! Vezi că îţi trag una de nu te vezi!”, se aude în înregistrarea în care se prespupune că e vocea învăţătoarei.
     
    „Vezi că ai o problemă! O să devii un copil depresiv dacă eşti aşa, numai tu, numai tu, egoist!“ – sunt câteva dintre expresiile din înregistrarea realizată cu telefonul mobil de o elevă.
     

  • Anchetă la o şcoală din Braşov, după ce o învăţătoare ar fi jignit copiii, numindu-i „gunoaie“

    Scandalul de la Şcoala Gimnazială nr. 4 din Braşov a pornit după ce o elevă a făcut o înregistrare cu telefonul mobil în timpul orelor, înregistrare în care spune că se aude vocea învăţătoarei care îi jigneşte în repetate rânduri pe elevii din clasa a II-a, iar mama copilei a dat înregistrarea presei, în acest caz fiind deschisă o anchetă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov.
     
    „Ia şi scrie, că te strâng de gât! Ia şi scrie, că te mănânc! Nu face aşa că te duc în grădina zoologică, acolo te duc! Ia şi scrie! Până nu scrii tot pe caiet, nu scrii nimic la tablă! Te mănânc! Te mănânc, nu alta. Ia şi scrie sim-plu! Nu ţi-e ruşine, tâmpitule ce eşti!” (…) Ia vino, mă, încoa’, la mine! Umflatule! Vezi că te-ai şi îngrăşat, tragi un fund după tine! (…)Uită-te, dracului, aici! Unde dracului te uiţi? (…) Taci, măi, din gură! Nu mai sări, măi, cu gura! Pe tine să nu te aud, măi, cum sari tu cu gura aia, măi nesimţitule! Pentru mine eşti gunoi în clasa asta! (…) De ce pleci, mă, la 11? Taci, măăă! Măăă! Băi, eşti numai cu glasul! Vezi că îţi trag una de nu te vezi!”, se aude în înregistrarea în care se prespupune că e vocea învăţătoarei.
     
    „Vezi că ai o problemă! O să devii un copil depresiv dacă eşti aşa, numai tu, numai tu, egoist!“ – sunt câteva dintre expresiile din înregistrarea realizată cu telefonul mobil de o elevă.
     

  • Povestea tânărului de 20 de ani care a găsit soluţia pentru curăţarea oceanului de gunoaie – VIDEO

    Lui Boyan Slat i-a venit  ideea în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. A pornit, în cadrul şcolii la care învăţa un proiect prin care analiza mărimea şi numărul particulelor de plastic din oceane. Lucrarea sa a câştigat numeroase premii, inclusiv “Cel mai bun concept tehnic” la Delft University of Technology în 2012.

    Boyan şi-a numit conceptul “The Ocean Cleanup” şi l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.

     Metoda prin care ar vrea să facă asta este următoarea: instalarea unei reţele de ziduri plutitoare, astfel încât plasticul adus de curenţii oceanului să fie prins.

    Planul lui este pe cale de a deveni realitate.  Ideea lui ia adus un premiu Index, în valoare de 152.000 de dolari, premiu care este acrodat antreprenorilor care prezintă soluţii inteligente problemelor dificile cu care ne confruntăm. Pe lângă asta, tânărul a reuşit să strângă fonduri 2 milioane de dolari pentru a-şi realiza ideea.

    Slat plănuieşte să construiască un zid de 100 de kilometri în Oceanul Pacific, între Hawaii şi California. Conform Huffington Post, zidul va fi implementat în 2020. Gunoaiele şi materialele din plastic vor fi prinse în structura zidului, apoi vor fi colectate şi reciclate. Slat împreună cu echipa lui speră să implementeze o structură pilot de 1,6 kilometri în Japonia pentru a testa eficienţa acesteia.

    Se estimează că prima fază a procesului ar dura în jur de cinci ani, dar în această perioadă awareness-ul oamenilor vis-a-vis de problemele ecologice ar creşte în mod semnificativ.

  • Simbolul unui mare oraş din România a ajuns UN FOCAR DE INFECŢIE. Altădată un loc select, zona este acum acoperită de gunoaie

    Înfiinţat la jumătatea secolului al XVI-lea, la răspântia a patru drumuri principale, simbolul oraşului aproape că a dispărut. Pe vremuri, negustorii îşi aduceau aici mărfuri de tot felul, iar locul emana viaţă. Clientela era rafinată, datorită clădirilor din jur, precum restaurante, sedii de societăţi comerciale şi bănci.

    Lucrurile s-au schimbat în urmă cu 10 ani, când terenul a fost retrocedat, iar construcţia, demolată. Multe dintre amenajări au rămas abandonate, într-o stare dezolantă, iar în zonă a rămas doar amintirea a ceea ce a fost.

    Mai sunt câteva magazine pe o străduţă, dar şi aici, spun localnicii, vânzătoarele stau mai mult afară la „o ţigară sau o poveste”.

    Află care este oraşul care şi-a lăsat simbolul să ajungă un focar de infecţie, plin de gunoaie

  • Cum vrea acest oraş să producă zero deşeuri. În momentul de faţă reciclează 80% din gunoaie

    La centrul de colectare a deşeurilor din Kamikatsu, Japonia sunt containere diferite pentru zeci de produse: ziare, reviste, cartoane, cutii din aluminiu, cutii din fier, plastic, capace de sticlă şi tot aşa. În total sunt 34 de categorii pentru sortarea gunoiului, care este reciclat în proporţie de 80%, potrivit Business Insider.

    Oraşul japonez cu o populaţie de 1700 şi-a stabilit o misiune, aceea de a deveni primul oraş din ţară care produce zero deşeuri până în anul 2020. În momentul de faţă, doar 20% din gunoiul produs ajunge la groapa de gunoi. Restul fiind reciclat la centrul de colectare a deşeurilor.

    Totuşi, în oraş, nu există gunoieri sau camioane de colectare, iar rezidenţii oraşului trebuie să ducă şi să-şi sorteze singuri gunoiul. Lucru care le-a luat ceva timp pentru a se obişnui, dar care se pare că a dat roade.

    Cu toate acestea, Kamikatsu, nu este singurul oraş care-şi reciclează gunoiul. “Berkley, California, care are o populaţie de câteva sute de mii de oameni, reciclează aproape 80% din deşeuri, San Francisco aproape 70%”, spune Neil Seldman, co-fondator şi preşedinte al Insitute for Local Self Reliance.

    Totuşi, la nivel naţional, în SUA se reciclează doar în proporţie de 34%, potrivit ultimelor estimări ale agenţiilor de protejare a mediului. În Washington acest procent ajunge la doar 16%, iar Seldman spune că de asta sunt de vină două companii care controlează această piaţă, care profită în urma gropilor de gunoi.

    Japonia a trecut la treabă, iar business-urile sunt obligate de lege să recicleze, iar în Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane, fiecare cetăţean primeşte un manual de 27 de pagini în care le sunt explicate metodele de sortare pentru reciclare.


     

  • Cum vrea acest oraş să producă zero deşeuri. În momentul de faţă reciclează 80% din gunoaie

    La centrul de colectare a deşeurilor din Kamikatsu, Japonia sunt containere diferite pentru zeci de produse: ziare, reviste, cartoane, cutii din aluminiu, cutii din fier, plastic, capace de sticlă şi tot aşa. În total sunt 34 de categorii pentru sortarea gunoiului, care este reciclat în proporţie de 80%, potrivit Business Insider.

    Oraşul japonez cu o populaţie de 1700 şi-a stabilit o misiune, aceea de a deveni primul oraş din ţară care produce zero deşeuri până în anul 2020. În momentul de faţă, doar 20% din gunoiul produs ajunge la groapa de gunoi. Restul fiind reciclat la centrul de colectare a deşeurilor.

    Totuşi, în oraş, nu există gunoieri sau camioane de colectare, iar rezidenţii oraşului trebuie să ducă şi să-şi sorteze singuri gunoiul. Lucru care le-a luat ceva timp pentru a se obişnui, dar care se pare că a dat roade.

    Cu toate acestea, Kamikatsu, nu este singurul oraş care-şi reciclează gunoiul. “Berkley, California, care are o populaţie de câteva sute de mii de oameni, reciclează aproape 80% din deşeuri, San Francisco aproape 70%”, spune Neil Seldman, co-fondator şi preşedinte al Insitute for Local Self Reliance.

    Totuşi, la nivel naţional, în SUA se reciclează doar în proporţie de 34%, potrivit ultimelor estimări ale agenţiilor de protejare a mediului. În Washington acest procent ajunge la doar 16%, iar Seldman spune că de asta sunt de vină două companii care controlează această piaţă, care profită în urma gropilor de gunoi.

    Japonia a trecut la treabă, iar business-urile sunt obligate de lege să recicleze, iar în Yokohama, cu o populaţie de 3,7 milioane, fiecare cetăţean primeşte un manual de 27 de pagini în care le sunt explicate metodele de sortare pentru reciclare.