Tag: Grebla

  • Dosarul lui Greblă: Finul judecătorului CC, interesat şi de exportul de cereale şi materiale de construcţii în Rusia

    Informaţiile reies din documente ale procurorilor care instrumentează dosarul lui Toni Greblă, obţinute de MEDIAFAX.

    Conform documentelor citate, în august 2014, Toni Greblă a întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, turcul Corekci Sevket, cetăţeanul moldovean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Sîvoiu, cunoscut ca “Generalul”. Astfel, susţin anchetatorii, cei cinci “au constituit un grup infracţional organizat, cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România-Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, se arată în aceleaşi documente.

    Procurorii mai spun, potrivit documentelor citate, că membrii grupului infracţional s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în străinătate, “acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit”.

    “Aceştia, în perioada 2014 – 2015, au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal. Ion Bîrcină, împreună cu persoane din anturajul său (Costin Iliescu şi Nicolae Orbişor) au întreprins demersuri în vederea achiziţionării de produse de la diverse societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi conservarea cărnii (abatoare), în vederea comercializării acestora în spaţiul ex-sovietic. Dintre entităţile juridice de la care aceştia intenţionau să procure respectivele produse se află SC Rador A&E SRL Piteşti, SC Cosco Vele SRL”, se mai precizează în aceleaşi documente din dosar.

    Anchetatorii mai susţin că, în acest context, Ion Bîrcină, Lorena Oneaga (asistent manager în cadrul SC Silvomet Grand SRL), Bartolomeu Constantin Săvoiu, Sevket Corekci şi Constantin Anton au participat în Turcia la expoziţia de franciză din Istanbul 2014 în domeniul agro-alimentar. “De asemenea, Ion Bîrcină, împreună cu Sevket Corekci şi cu sprijinul lui Bartolomeu Constantin Săvoiu (cu importante relaţii în mediul oamenilor de afaceri de naţionalitate turcă), a iniţiat mai multe discuţii pentru derularea unor operaţiuni comerciale (export) de cereale, materiale de construcţii şi/sau produse de minerit în Federaţia Rusă şi Republica Moldova”, se mai arată în documentele din dosar.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, printre firmele ce puteau intermedia asemenea afaceri era SC Romgallia International Commerce & Industrie SRL, deţinută printr-o societate de tip off-shore numită Oriole Management Limited, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. “În anturajul grupului se află şi Mădălina Berbecel, care, în cursul lunii iunie 2014, a înfiinţat Întreprinderea Individuală Irina Mădălina Berbecel, existând informaţii că se urmăreşte transferul către această entitate a activităţilor comerciale derulate iniţial pe SC Gardena River SRL. De precizat faptul că Victor Dolghi este asociat la SC Blue Energie Group SRL împreună cu Vladislav Chetrar şi Mihai Prundianu, acesta din urmă fiind un apropiat al lui Bîrcină Ion şi al lui Greblă Toni”, spun anchetatorii, în aceleaşi documente.

    Generalul în rezervă Bartolomeu Săvoiu, suspect în dosarul lui Toni Greblă, a declarat joi, după ce a ieşit din sediul central al DNA, unde a fost pus sub acuzare în dosarul lui Toni Greblă, că îl cunoaşte pe acesta, dar nu şi pe finul său, şi că nu a făcut vreo afacere cu judecătorul Curţii Constituţionale, având orientări politice diferite.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la DNA, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    La DNA a fost audiat şi omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, care este suspectat de cumpărare de influenţă, respectiv că i-ar fi dat mai multe bunuri lui Greblă, pentru ca acesta să intervină în sprijinul firmelor sale.

    Deputaţii PSD Lucian Şova şi Iulian Iancu, precum şi Victor Dolghi au venit, şi ei, la DNA, pentru a fi audiaţi în dosarul lui Greblă.

    În acelaşi dosar urmează să fie audiaţi Horia Hăhăianu şi Sevket Corekci.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în perioada 2010-2015, Toni Greblă ar fi cerut şi primit de la finul său, omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, mai multe foloase necuvenite, atât în perioada în care a fost senator, respectiv până în 18 decembrie 2013, cât şi după ce şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, se arată în documentele citate.

    Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină permisiunea de a folosi gratuit, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe numele societăţilor Hermens Comimpex SRL, Agena Systems SRL, Electric Service Orient SRL şi Electro Construct System SRL, toate fiind controlate de Bîrcină, valoarea totală a acestora fiind de 56.070 de euro, precum şi folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.

    De asemenea, Greblă ar fi primit de la finul său, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 de lei, reprezentând echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia judecătorului CC.

    În documentele procurorilor se mai arată că Toni Greblă ar fi primit, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv: “şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale”.

    Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, “a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prevăzute de articolul 102 lit. b şi c raportat la art.110 şi art.82 alin. 1 lit. a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului)”, potrivit procurorilor.

    “În mod neîntrerupt, numitul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), judeţul Gorj şi respectiv SC Electra Balistic SRL (societate la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar Prundianu Mihai este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică)”, potrivit documentelor anchetatorilor.

    Procurorii susţin că, în declaraţiile de avere, Toni Greblă nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti.

    Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate, pe numele soacrei lui Toni Greblă, au fost semnate de acesta, în perioada în care a fost prefect al judeţului Gorj şi respectiv preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

    Toni Greblă mai este acuzat că, începând din august 2014, ar fi făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Ion Bîrcină şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca “Generalul”.

    “Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au precizat procurorii DNA, în comunicatul de presă.

    Anchetatorii susţin că membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, şi au acţionat coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

    “În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 – Codul Vamal”, a mai arătat DNA în comunicat.

    Toni Greblă, în vârstă de 62 de ani, este de profesie avocat, în perioada 1980-1989 făcând parte din Baroul Gorj. El a fost fondatorul CFSN Gorj, fiind preşedinte al filialei, iar în 1990 a fost numit prefect de Gorj, fiind primul prefect al judeţului după revoluţie.

    Greblă a ocupta funcţia de prefect al judeţului Gorj până în anul 1993, după care a fost, până în 1997, prim-secretar la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale din Geneva.

    Toni Greblă a mai fost prefect de Gorj şi în perioada 2000-2003, iar ulterior, până în 2004, a fost consilier la Ministerul Administraţiei şi Internelor. În perioada 2005-2008, a fost director general al Asociaţiei Patronale Miniere din Romănia PATROMIN.

    În 2008, Toni Grelă a fost ales senator de Gorj, din partea PSD, în legislatura 2008-2012 fiind preşedintele Comisiei Juridice din Senat, iar din 2012, când a fost ales din nou senator, a fost vicepreşedinte al acestei comisii. El este judecător la Curtea Constituţională din decembrie 2013, din partea Senatului, înlocuind-o atunci pe judecătoarea Iulia Motoc, aleasă magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    De-a lungul timpului, Toni Greblă a apărut alături de mai multe persoane controversate, între care Ion Bîrcină, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri de etnie romă din judeţul Gorj.

    În octombrie 2012, Ion Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

    În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel. Următorul termen în acest proces este stabilit pentru 13 februarie.

    În ianuarie 2012, Ion Bîrcină a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru mărturie mincinoasă, într-un dosar care viza un bărbat din Gorj condamnat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. La momentul respectiv, Bîrcină a fost eliberat din arestul IPJ Gorj după 24 de ore, el plecând de la sediul Poliţiei Gorj cu un bolid de lux care avea în parbriz ecuson de liberă trecere eliberat de Senatul României. În acest dosar, Bîrcină a fost reprezentat de soţia lui Toni Greblă, avocata Mihaela Greblă.

    În aprilie 2010, Bîrcină a organizat o nuntă fastuoasă pentru fiica sa, pentru mai multe zeci de minute el plătind trei elicoptere care să stea în zbor deasupra Porţii Sărutului, pe parcursul ceremoniei de căsătorie. Toni Greblă, care atunci era senator PSD de Gorj, a fost naş al fiicei lui Bîrcină.

  • Dragnea: Greblă, un coleg bun şi eficient. PSD nu are secţie de investigare sau serviciu de informaţii

    „Pentru noi, Toni Greblă a fost coleg bun, eficient, un om politic cu experienţă. Când a fost propus acolo (la CC, nr.), a fost propus beneficiind de încrederea celor care l-au propus. Acum nu mai e membru PSD, e judecător la CCR”, a spus Dragnea.

    Întrebat dacă imaginea PSD nu este afectată de problemele cu Justiţia ale lui Greblă, Dragnea a răspuns, ironic: „Nu ştiu. Din fericire sau din păcate, noi nu avem în partid secţie de investigare sau un serviciu propriu de informaţii”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, în aceeaşi conferinţă de presă, referitor la acest caz, că oricine încalcă legea trebuie să răspundă.

    „Oricine încalcă legea trebuie să răspundă pentru acest lucru. Independenţa Justiţiei este o valoare importantă câştigată de România şi cu siguranţă trebuie să rămână aşa. Magistraţii ştiu ce au de făcut. Cei care au încălcat legea trebuie să încerce să se apere cum ştiu mai bine, să-şi dovedească vinovăţia sau nevinovăţia, este o chestiune de alegere personală”, a spus Cazanciuc.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

  • Dragnea: Greblă, un coleg bun şi eficient. PSD nu are secţie de investigare sau serviciu de informaţii

    „Pentru noi, Toni Greblă a fost coleg bun, eficient, un om politic cu experienţă. Când a fost propus acolo (la CC, nr.), a fost propus beneficiind de încrederea celor care l-au propus. Acum nu mai e membru PSD, e judecător la CCR”, a spus Dragnea.

    Întrebat dacă imaginea PSD nu este afectată de problemele cu Justiţia ale lui Greblă, Dragnea a răspuns, ironic: „Nu ştiu. Din fericire sau din păcate, noi nu avem în partid secţie de investigare sau un serviciu propriu de informaţii”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, în aceeaşi conferinţă de presă, referitor la acest caz, că oricine încalcă legea trebuie să răspundă.

    „Oricine încalcă legea trebuie să răspundă pentru acest lucru. Independenţa Justiţiei este o valoare importantă câştigată de România şi cu siguranţă trebuie să rămână aşa. Magistraţii ştiu ce au de făcut. Cei care au încălcat legea trebuie să încerce să se apere cum ştiu mai bine, să-şi dovedească vinovăţia sau nevinovăţia, este o chestiune de alegere personală”, a spus Cazanciuc.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

  • DECLARAŢIA DE AVERE a lui Toni Greblă: Judecătorul CC are un teren, o casă, o garsonieră şi un depozit de 70.000 lei

    Potrivit ultimei declaraţii de avere a judecătorului Curţii Constituţionale Toni Greblă, datată iunie 2014, acesta are, împreună cu soţia sa, un teren intravilan la Târgu Jiu, în suprafaţă de 700 de metri pătraţi şi cumpărat în 1997.

    Familia lui Toni Greblă mai are o casă la Târgu Jiu, cumpărată tot în 1997, cu o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi mai deţine tot în Târgu Jiu o garsonieră de 24 de metri pătraţi, cumpărată în 1993.

    Greblă mai are un autoturism Peugeot, din 2003 şi un Hyunday ix35, fabricat în 2010, ambele cumpărate.

    La rubrica bijuterii şi opere de artă cu valoare însumată de peste 5000 de euro, Toni Greblă precizează că ”nu e cazul”.

    Greblă are un depozit bancar, la CEC, deschis în 2012, în valoare de 70.000 de lei.

    Potrivit declaraţiei de avere, veniturile judecătorului CC, din ultimul an fiscal, includ indemnizaţia de senator, pentru perioada ianuarie-decembrie 2013, în valoare de 69.518 lei. Ca judecător al Curţii Constituţionale, acesta a încasat, în decembrie 2013, suma de 5.752 de lei.

    Mihaela Greblă, soţia judecătorului CC, a încasat onorariul de la cabinetul său de avocatură, de 47.800 lei, în ultimul an fiscal. Aceasta are şi pensie de 28.800 lei.

    În declaraţia de interese, Toni Greblă precizează ”Cabinet individual de avocatură, activitate suspendată în 2000” şi calitatea de membru al AJVPS Gorj, funcţie neretribuită.

    Presa locală a scris, de-a lungul timpului, şi despre o fermă de struţi pe care Toni Greblă şi-a făcut-o în comuna gorjeană Teleşti, în anul 2010.

    Primarul localităţii Teleşti, Romulus Bîldea, spunea în 2011 că ferma avea 79 de struţi.

    ”Domnul senator Greblă aduce beneficii comunei prin ferma de struţi. El a asigurat, de altfel, şi câteva locuri de muncă în comună. M-aş bucura să fie mai mulţi investitori cu astfel de iniţiative pe raza localităţii noastre. (..) Crescătoria de struţi este a domnului senator Greblă, terenul aparţine de Teleşti şi se află pe drumul spre Brădiceni, pe deal. Are 79 de struţi. Senatorul are la fermă şi personal angajat, dar şi dânsul personal trece pe acolo”, declara primarul comunei Teleşti.

    El mai susţinea că ferma lui Greblă ar fi fost realizată cu fonduri europene, acesta spunând însă că parlamentarul ar fi de mult proprietarul spaţiului în care funcţionează struţăria.

    Toni Greblă a fost întrebat, joi, la ieşirea de la audierile de la DNA, dacă deţine ferma de struţi din Gorj la care fac referire anchetatorii, spunând că este “o gospodărie ţărănească”, în care sunt şi şapte struţi, dar nu este a sa. Toni Greblă a mai spus că nu încasează niciun ban de la această crescătorie, precizând: “De la şapte struţi, te costă mai mult întreţinerea decât venitul, astfel că ce venit să-ţi dea şapte struţi?”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost adus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    La DNA este audiat şi omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, care este suspectat de cumpărare de influenţă, respectiv că i-ar fi dat mai multe bunuri lui Toni Greblă, pentru ca acesta să intervină în sprijinul firmelor sale. În acelaşi dosar, este audiat de procurorii anticorupţie şi generalul în rezervă Bartolomeu Săvoiu, fiind şi el adus cu mandat.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în perioada 2010-2015, Toni Greblă ar fi pretins şi primit de la finul său, omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, mai multe foloase necuvenite, atât în perioada în care a fost senator, respectiv până în 18 decembrie 2013, cât şi după ce şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, se arată în documentele citate.

    Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe numele societăţilor Hermens Comimpex SRL, Agena Systems SRL, Electric Service Orient SRL şi Electro Construct System SRL, toate fiind controlate de Bîrcină, valoarea totală a acestora fiind de 56.070 de euro, precum şi folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.

    De asemenea, Toni Greblă ar fi primit de la finul său, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 de lei, reprezentând echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia judecătorului CC.

    În documentele procurorilor se mai arată că Toni Greblă ar fi primit, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv: “şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale”.

    Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, “a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prevăzute de articolul 102 lit. b şi c raportat la art.110 şi art.82 alin. 1 lit. a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului)”, potrivit procurorilor.

    “În mod neîntrerupt, numitul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), judeţul Gorj şi respectiv SC Electra Balistic SRL (societate la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar Prundianu Mihai este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică)”, potrivit documentelor anchetatorilor.

    Procurorii susţin că, în declaraţiile de avere, Toni Greblă nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti.

    Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate, pe numele soacrei lui Toni Greblă, au fost semnate de acesta, în perioada în care a fost prefect al judeţului Gorj şi respectiv preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

    Toni Greblă mai este acuzat că, începând din august 2014, ar fi făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Ion Bîrcină şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca “Generalul”.

    “Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au precizat procurorii DNA, în comunicatul de presă.

    Anchetatorii susţin că membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, şi au acţionat coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

    “În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 – Codul Vamal”, a mai arătat DNA în comunicat.

    Toni Greblă, în vârstă de 62 de ani, este de profesie avocat, în perioada 1980-1989 făcând parte din Baroul Gorj. El a fost fondatorul CFSN Gorj, fiind preşedinte al filialei, iar în 1990 a fost numit prefect de Gorj, fiind primul prefect al judeţului după revoluţie.

    Toni Greblă a ocupta funcţia de prefect al judeţului Gorj până în anul 1993, după care a fost, până în 1997, prim-secretar la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale din Geneva.

    Toni Greblă a mai fost prefect de Gorj şi în perioada 2000-2003, iar ulterior, până în 2004, a fost consilier la Ministerul Administraţiei şi Internelor. În perioada 2005-2008, a fost director general al Asociaţiei Patronale Miniere din Romănia PATROMIN.

    În 2008, Toni Grelă a fost ales senator de Gorj, din partea PSD, în legislatura 2008-2012 fiind preşedintele Comisiei Juridice din Senat, iar din 2012, când a fost ales din nou senator, a fost vicepreşedinte al acestei comisii. El este judecător la Curtea Constituţională din decembrie 2013, din partea Senatului, înlocuind-o atunci pe judecătoarea Iulia Motoc, aleasă magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    De-a lungul timpului, Toni Greblă a apărut alături de mai multe persoane controversate, între care Ion Bîrcină, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri de etnie romă din judeţul Gorj.

    În octombrie 2012, Ion Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

    În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel. Următorul termen în acest proces este stabilit pentru 13 februarie.

    În ianuarie 2012, Ion Bîrcină a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru mărturie mincinoasă, într-un dosar care viza un bărbat din Gorj condamnat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. La momentul respectiv, Bîrcină a fost eliberat din arestul IPJ Gorj după 24 de ore, el plecând de la sediul Poliţiei Gorj cu un bolid de lux care avea în parbriz ecuson de liberă trecere eliberat de Senatul României. În acest dosar, Bîrcină a fost reprezentat de soţia lui Toni Greblă, avocata Mihaela Greblă.

    În aprilie 2010, Bârcină a organizat o nuntă fastuoasă pentru fiica sa, pentru mai multe zeci de minute el plătind trei elicoptere care să stea în zbor deasupra Porţii Sărutului, pe parcursul ceremoniei de căsătorie. Toni Greblă, care atunci era senator PSD de Gorj, a fost naş al fiicei lui Bîrcină.

  • Când Ponta se îngrozeşte şi Udrea tace. Perlele politice ale săptămânii

    “Zilele trecute ne-am trezit cu beizadea Prigoană în partid şi vreau să vă felicit că în partid nu a aterizat şi doamna Bahmuţeanu” – Călin Popescu-Tăriceanu, liderul deputaţilor PNL

    “Incompatibilităţile astea legate de marile personalităţi trebuie analizate cu mai multă omenie, nu cu răutate” – senatorul Toni Greblă (PSD) despre decizia ICCJ privind incompatibilitatea sesizată de ANI în cazul Mircea Diaconu

    “Nu putem să ne permitem să primim toate aceste populaţii care sunt condamnaţii pământului, care sunt hărţuite în ţara lor, care sunt discriminate” – ministrul francez de Interne Manuel Valls despre dosarul romilor

    “Când s-a întâlnit cu dl. preşedinte interimar Crin Antonescu, reprezentantul Departamentului de Stat (Philip Gordon, n.r.) ştia şi ce a mâncat dimineaţă dl. Antonescu, deci nu trebuia să afle de la noi” – Vasile Blaga, liderul PDL

    “Am văzut că o colegă de-a noastră ne învaţă ce să comunicăm ca să creştem în sondaje. Eu spun că o să creştem în sondaje dacă nu mai vorbeşte ea. Câte un procent pe zi” – Cezar Preda, prim-vicepreşedintele PDL, despre Elena Udrea

    “Miza o reprezintă votul din decembrie, atunci când Barroso nu va mai putea impune un cvorum de participare. De aceea, Băsescu vrea să împrăştie <bilele de biliard> pentru a le lovi una câte una, prin procurorii lui” – fostul premier Adrian Năstase despre anchetarea lui Liviu Dragnea la DNA

  • Europarlamentarul Renate Weber critică “frăţia” PSD-PDL pentru “nenorocirea de proiect de la Roşia Montană”

    “De ce acum? Pentru că preşedintele grupurilor personale de interese, că al românilor categoric nu mai e, tocmai s-a declarat în favoarea exploatării aurului de la Roşia Montana”, scrie pe blogul său Renate Weber, fruntaş PNL şi fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu.

    Proiectul de lege iniţiat de Toni Greblă, preşedinte PSD al Comisiei Juridice din Senat, împreună cu Ion Ruşeţ, senator PDL, de modificare a Legii minelor este “făţiş cu adresă pentru Roşia Montană Gold Corporation” şi constituie un exemplu pentru “cum îşi pot bate joc unii de România”, consideră Weber.

    La articolul 102, proiectul lui Greblă şi Ruşeţ prevede că se declară de utilitate publică ‘lucrările miniere pentru exploatarea substanţelor minerale utile, care se execută în baza unei licenţe de exploatare”. “Să expropriezi numai pentru că cineva are o licenţă de exploatare? Fără nicio condiţie privind interesul public!”, comentează europarlamentarul.

    Articolul 103 prevede că pentru lucrările declarate de utilitate publică în condiţiile art. 102, expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici, ceea ce înseamnă că statul va fi reprezentat automat de firme private.

    Articolul 108 prevede că plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate se face de către titularul de licenţă direct titularilor de drepturi reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziţia acestora. “Dupa ce că îţi ia proprietatea, statul nu te mai despăgubeşte el, ci trasează sarcina deţinătorului de licenţă”, remarcă Weber.

    Proiectul mai propune ca judecarea cauzelor ce au ca obiect exproprierile pentru exploatări miniere să fie făcută cu precădere, iar termenele stabilite în cursul judecăţii de către instanţele învestite să nu fie mai mari de 7 zile. Instanţa competentă poate suspenda executarea unui act emis în procedura exproprierii dacă se depune o cauţiune de 10% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 10.000 de lei.

    “Vă daţi seama că prin acest proiect accesul la justiţie e practic anulat? Sper sincer ca Parlamentul României să nu adopte această neruşinare de proiect de lege”, conchide Renate Weber.

    Toni Greblă s-a pronunţat chiar în această săptămână în favoarea proiectului exploatării de la Roşia Montană, cu argumentul că nu va exista nicio poluare cu cianuri, atâta vreme cât apa din lacurile de decantare chiar se va putea bea.