BusinessMagazin

Tag: Grebla

  • Fostul judecător al CC Toni Greblă, REŢINUT în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii au emis pe numele fostului judecător al Curţii Constituţionale ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Anchetatorii vor cere instanţei arestarea preventivă a lui Toni Greblă, au precizat sursele citate.

    Fostul judecător constituţional Toni Greblă a fost citat să se prezinte marţi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie, el declarând că este convins că adevărul va ieşi la iveală, pentru că nu a “devalizat banul public”, iar unele acuzaţii sunt “interpretări fantasmagorice”.

    “O parte dintre acuzaţii sunt nişte interpretari fantasmagorice, nu a apărut nimic nou în dosar, ba dimpotrivă, probele confirmă punctul meu de vedere”, a spus Toni Greblă, la intrarea în sediul DNA.

    Fostul judecător al Curţii Constituţionale a adăugat că ancheta va continua, cum este normal, şi s-a arătat sunt convins că adevărul va ieşi la iveală.

    “Nu am furat din banul public, nu am devalizat banul public, unele acuze par de-a dreptul … mă rog, nu vreau să le comentez”, a mai spus Toni Greblă.

    În ceea ce priveşte relaţia sa cu omul de afaceri din Gorj Ion Bîrcină, care îi este şi fin, fostul judecător de la Curtea Constituţională a spus că este o relaţie pe care şi-o asumă.

    “Poate uneori a fost nepotrivită, dar de aici până la fapte penale e cale lungă. Nu am decât să mă prezint la DNA de câte ori sunt chemat, apoi justiţia, dacă va fi cazul, se va pronunţa”, a adăugat Toni Greblă.

    Acuzat că a sprijinit exporturi ilegale în Federaţia Rusă, în timp ce Moscova impusese un embargou în acest sens, procurorii spun că Toni Greblă – fost prefect de Gorj, fost senator PSD şi fost preşedinte al Comisiei Juridice din Senat – l-ar fi sprijinit pe finul său, omul de afaceri de etnie romă Ion Bîrcină, pentru ca firma acestuia să obţină mai multe contracte. În schimbul favorurilor, fostul judecător constituţional ar fi primit o maşină de 56.000 de euro şi rochii pentru soţie.

    În 2 februarie, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, în dosarul în care a fost acuzat iniţial de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă judecătorului Curţii Constituţionale în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    Ulterior, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi au cerut avizarea de către Senat a arestării sale şi pentru faptele de favorizare a făptuitorului şi folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Ion Bîrcină şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că fostul judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Procurorii DNA arătau, în referatul prin care cereau arestarea şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, că acesta l-ar fi ameninţat pe Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita şi că va avea grijă să fie “terminat”.

    Anchetatorii mai spus că Toni Greblă ar fi intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar şi la un funcţionar din Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din România.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

    Toni Greblă a demisionat de la Curtea Constituţională în 4 februarie, însă procurorii DNA nu au cerut până acum arestarea sa.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Ion Bîrcină este un personaj controversat, având mai multe dosare penale.

    De altfel, în octombrie 2012, Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel.

     

  • Toni Greblă a demisionat din funcţia de judecător al Curţii Constituţionale

    Plenul Curţii Constituţionale a luat act de demisia lui Toni Greblă, iar preşedintele CC a constatat încetarea mandatului acestuia.

    “Astăzi, 4 februarie 2015, domnul Toni Greblă s-a prezentat la sediul Curţii Constituţionale şi a comunicat Plenului decizia de a demisiona din funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. Plenul Curţii Constituţionale a luat act de decizia sa, iar Preşedintele Curţii Constituţionale a constatat, în temeiul art.67 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale al domnului Toni Greblă”, se arată într-un comunicat de presă al CC.

    Curtea a constatat că actul demisiei a survenit pe fondul presiunilor exercitate asupra instanţei constituţionale în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de Legea fundamentală.

    “În acest context, Curtea Constituţională subliniază necesitatea respectării prezumţiei de nevinovăţie, a respectării tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale în activitatea de urmărire penală, precum şi a respectării dreptului la imagine a persoanei, ca expresie a principiilor consacrate la art.1 alin.(3) şi art.23 alin.(11) din Constituţie”, a precizat sursa citată.

    Înainte de a-şi prezenta demisia, Toni Greblă a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru a-i fi prezentate noile acuzaţii în dosarul de corupţie.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, în dosarul în care a fost acuzat iniţial de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă judecătorului Curţii Constituţionale în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    Procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi au cerut avizarea de către Senat a arestării sale şi pentru faptele de favorizare a făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit anchetatorilor, judecătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare”.

    Procurorii mai spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Procurorii DNA arată, în referatul prin care cer arestarea şi trimiterea în judecată a judecătorului constituţional Toni Greblă, că l-ar fi ameninţat pe Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita şi că va avea grijă să fie “terminat”.

    Anchetatorii mai spus că Toni Greblă ar fi intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar şi la un funcţionar din Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

    “Numitul Toni Greblă, de la nivelul funcţiei de senator, respectiv judecător la Curtea Constituţională, în baza promisiunii făcute lui Ion Bîrcină, s-a întâlnit cu numiţii Marin Condescu (preşedinte al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia), Laurenţiu Octavian Graure (director Complex Energetic Turceni), Daniel Burlan (director la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia), Tiberiu Trotea(director Complex Energetic Rovinari), Neaga Narcis (funcţionar în cadrul CNADNR), intervenind în mod determinant pe lângă aceştia pentru satisfacerea intereselor economice lui Ion Bîrcină”, se arată în documentul citat.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

     

  • Zegrean: Solicitarea arestării nu schimbă situaţia lui Toni Greblă. Sper să nu ajung în situaţia lui

    “Solicitarea arestării nu schimbă situaţia pentru că, numai în ca cazul în care va fi trimis în judecată, el va fi suspendat din funcţia de judecător. (…) Nu avem nicio posibilitate. Am discutat cu colegii şi acum, am analizat, nu avem ce să facem noi. Soluţia este până la urmă la dumnealui dacă îşi dă demisia sau nu şi-o dă“, a le-a declarat Zegrean jurnaliştilor, la ieşirea din sediul CC.

    Preşedintele CC a mai spus că Toni Greblă nu şi-a anunţat intenţia de a demisiona şi că a discutat cu acesta care i-a spus că este uimit şi că nu a făcut faptele de care îl acuză procurorii.

    “Dacă aş şti ce a făcut, dacă aş fi în eu în situaţia lui, aş putea să vă spun ce aş face, dar nu sunt în siutaţia lui şi sper nici să nu ajung”, a completat Zegrean.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă lui Greblă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    Totodată, marţi, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi cer avizarea arestării sale şi pentru favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit anchetatorilor, judcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare”.

    Procurorii mai spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Toni Greblă mai este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • Detalii din dosarul judecătorului de la Curtea Constituţională. Greblă către directorul CE Oltenia: O să am grijă să fii terminat

    Laurenţiu Ciurel le-a povestit procurorilor anticorupţie că, în 2008, Toni Greblă i-a reproşat faptul că nu este de acord cu compensarea propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea o datorie iniţială de 10 milione de lei la CE Oltenia şi ulterior de aproape 6,3 milioane de lei, se arată în referatul prin care DNA solicită avizarea arestării judecătorului constituţional.

    Compensarea susţinută de Greblă privea “stingerea creanţei cu un teren supraevaluat şi aparatură electronică inutilă societăţii”.

    “Urmarea refuzului explicit, în anul 2013, Toni Greblă, pe holurile prefecturii Gorj, s-a întâlnit cu Laurenţiu Ciurel, pe care l-a ameninţat în mod direct“, conform referatului DNA.

    Astfel, Ciurel a povestit cum, la acea întâlnire de la Prefectura Gorj, au fost prezenţi toţi parlamentarii din judeţ, întâlnirea fiind convocată de directorul CEO, după ce Toni Greblă a spus într-o conferinţă de presă că CEO va intra în insolvenţă în următoarele două luni.

    “Am considerat această declaraţie iresponsabilă, în contextul în care complexul era la început de drum şi avea mari probleme cu băncile. Practic, declaraţia lui Toni Greblă decredibiliza noul proiect Complexul Energetic Oltenia, abia creat. În acest context, a fost prezent şi Toni Greblă, alături de alţi parlamentari de Gorj şi alte oficialităţi ale judeţului. În fapt, în timpul şedinţei m-am contrazis cu Toni Greblă, una dintre contraziceri privind rolul liderului de sindicat Condescu Marin, care era susţinut în mod public de Toni Greblă. Eu îi reproşam lui Condescu amestecul în activitatea administraţiei şi presiunea continuă de a pune directori în tot felul de funcţii sau alte persoane”, a spus Laurenţiu Ciurel în faţa procurorilor.

    La un moment dat, susţine directorul CE Oltenia, şi el şi Toni Greblă au părăsit sala şi s-au reîntâlnit pe holul Prefecturii Gorj.

    “Foarte nervos, Toni Greblă mi-a spus textual, citez din memorie, “oameni ca tine n-o să-i uit niciodată şi o să am grijă să fii terminat!“. I-am răspuns: “Aveţi intenţia să mă ameninţaţi direct?“, la care Toni Greblă mi-a spus: “Nu este o ameninţare, este doar un avertisment!”. Între cele două momente (respectiv momentul de refuz al compensării susţinute de Toni Greblă şi momentul ameninţării mele pe holul prefecturii) există o strânsă legătură, în opinia mea”, conform declaraţiei citate.

    Mai mult decât atât, Laurenţiu Ciurel, le-a zis anchetatorilor, că, între 2009 şi 2012, a fost nevoit să plece din sistemul energetic de stat către domeniul privat deoarece “nu era agreat de Toni Greblă şi Condescu Marin, “cei doi practic controlând numirile în funcţie ale tuturor directorilor din sistemul energetic şi minier”.

    “Era de notorietate faptul că asocierea Condescu Marin – Toni Greblă făcea numirile acestor directori în biroul de parlamentar al lui Toni Greblă“, a spus Ciurel.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    Potrivit referatului, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi cer avizarea arestării sale şi pentru favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit anchetatorilor, jurdcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare”.

    Procurorii mai spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Toni Greblă mai este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă lui Greblă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

  • Greblă, acuzat şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea de informaţii nedestinate publicităţii

    Procurorii DNA în acuză pe Toni Greblă, pe lângă săvârşirea infracţiunile de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat, şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii dacă este folosită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

    Potrivit anchetatorilor, judcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare“.

    “Pornind de la întâlnirea din 2 octombrie 2014 dintre numitul Niţescu Vasile, judecătorul de Curte Constituţională Toni Greblă şi omul de afaceri Prundianu Mihai, pe parcursul căreia judecătorul i-ar fi promis lui Niţescu Vasile (care avea calitatea de suspect într-o cauză penală) că, în cazul în care din ancheta desfăşurată în acea cauză ar rezulta «un pericol», va afla acel lucru şi i-l va spune: «Dacă e un pericol, îţi aflu, îţi spun eu» “, reiese din referatul procurorilor anticorupţie, transmis Senatului, cu solicitarea de avizare a arestării preventive a lui Greblă.

    Potrivit documentului citat, activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    “Pentru judecătorul Toni Greblă nu are niciun fel de relevanţă faptul că exercită la Curte Constituţională una din funcţiile cele mai importante pentru apărarea valorilor democraţiei, statului de drept, drepturilor şi obligaţiilor fundamentale ale omului, acesta fiind şi motivul pentru care, în aprecierea noastră, nu şi-a schimbat deloc comportamentul şi interesul de a se îmbogăţi fără justă cauză”, potrivit referatului DNA.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    “Nu mă aşteptam să se întâmple acest lucru. Credeam că voi avea parte de o urmărire penală echitabilă şi fără excese. Dar cum suntem într-o campanie permanentă, trebuie să existe şi pagube colaterale”, a spus Toni Greblă, pentru MEDIAFAX.

    Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost trimisă procurorului general al României, care urmează să sesizeze Biroul Permanent al Senatului, pentru a putea fi declanşate procedurile de arestare şi trimitere în juecată a lui Toni Greblă.

    Judecătorul constituţional Toni Greblă este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite. Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • Zegrean: Greblă mi-a spus că este adevărată povestea cu rochiile, cu capsatoarele şi capsele

    “Nu am mai vorbit cu el de ieri (joi, n.r.), de când a fost la mine în birou. (…) A fost o discuţie privată. De exemplu, era adevărată povestea cu rochiile, cu capsatoarele, cu capsele, astea sunt adevărate”, a spus Augustin Zegrean.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat că încă nu a discutat cu ceilalţi membri ai Curţii Constituţionale referitor la situaţia în care se află Toni Greblă.

    “De unde să ştiu ce gândeşte, dacă ştiam ce gândeşte, probabil că nu se ajungea aici. (…) Încă nu am discutat cu ceilalţi judecători. Probabil că azi sau luni vom discuta problema asta”, a spus Zegrean, referitor la posibilitatea ca Toni Greblă să se retragă de la Curtea Constituţională.

    Preşedintele CC a mai spus că îl sfătuieşte pe Toni Greblă să facă ceea ce îl îndeamnă conştiinţa şi a subliniat că situaţia în care se află judecătorul constituţional cercetat de DNA aduce prejudicii imaginii Curţii Constituţionale.

    “Sigur că face rău, nu poate să facă bine aşa ceva. Nu face bine, mai ales că noi judecăm numai în plen de nouă. Suntem toţi acolo”, a spus Zegrean.

    Toni Greblă a declarat vineri, la Antena 3, că probabil la începutul săptămânii viitoare o să anunţe public ce a hotărât în legătură cu evenimentele următoare şi cu poziţia sa, precizând că deocamdată este “sub imperiul emoţiilor produse de această întâmplare”.

    Greblă a mai spus că, atunci când a fost numit judecător la Curtea Constituţională, ştia că face “obiectul unor preocupări ale unor instituţii ale statului”, însă nu ştia că există un dosar de urmărire penală care să îl vizeze. El a precizat că printre aceste “preocupări” ar fi fost ascultarea convorbirilor telefonice, filaj şi supraveghere, dar că nu avea informaţii precise, respectiv în ce dată a început interceptarea sa. Greblă a menţionată că atunci era vorba doar de o bănuială că este pus sub supraveghere, care acum s-a confirmat.

    Judecătorul CC a mai spus că nu se teme pentru situaţia în care a ajuns, dar are o mâhnire, pentru că a pus familia în această situaţie şi chiar Curtea Constituţională.

    Toni Greblă a spus că vineri nu merge la Curtea Constituţională, dar luni va fi la CC şi va lua o decizie.

    Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara joi că demisia este un act personal, iar judecătorul Toni Greblă poate alege să-şi dea demisia, CC neputând să-i ceară acest lucru.

    “În legătură cu demisia, vreau să vă spun că demisia este un act personal, dacă dumnealui va alege să-şi dea demisia, este alegerea lui. Nu putem să-i cerem demisia, pentru că legea noastră spune ce se întâmplă în situaţii de genul acesta”, a spus Zegrean.

    El a mai explicat că Greblă poate fi cercetat fără nicio aprobare.

    “Dumnealui poate fi cercetat fără nicio aprobare de la nimeni, doar în momentul în care s-ar pune problema arestării sau trimiterea în judecată, atunci se cere aprobare din partea instituţiei care a aprobat numirea sa la Curte. Din acel moment, mandatul lui este suspendat”, a precizat Zegrean.

    Augustin Zegrean a mai spus că pentru judecătorii CC a fost “o surpriză uriaşă” situaţia lui Toni Greblă.

    “Pentru noi a fost o surpriză uriaşă, este pentru prima dată când un judecător, o persoană de la Curte a fost în această situaţie. Ne-a şocat, nu am ştiut până nu am văzut la televizor şi nu am primit comunicatul DNA”, a spus Zegrean.

    El a menţionat că situaţia judecătorului Toni Greblă este “regretabilă”.

    Zegrean a precizat că activitatea Curţii Constituţionale nu este afectată. “Noi putem să judecăm dacă suntem minim şase, sper să nu ajungem chiar acolo”, a menţionat Zegrean.

    Curtea Constituţională a transmis joi şi un comunicat de presă în care a arătat, referitor la urmărirea penală a lui Toni Greblă, că judecătorii CC sunt suspendaţi din funcţie atunci când sunt trimişi în judecat, precizând că orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei decizii definitive.

    Potrivit sursei citate, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi urmăriţi penal fără încuviinţare, dar nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată decât în condiţiile legii. De asemenea, judecătorii CurţiiConstituţionale sunt suspendaţi de drept din funcţie de la data trimiterii în judecată penală.

    În acest sens, în cadrul comunicatului de presă sunt citate mai multe texte de lege. Unul dintre acestea se referă la faptul că “judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Greblă şi administratorul mai multor firme, generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880, deputaţii PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova, membru în Consilul Naţional al PSD, respectiv vicepreşedinte al PSD Bacău, şi Horia Hăhăianu, director în cadrul Transelectrica SA.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţine DNA.

    DNA mai susţine că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci, adaugă anchetatorii, au constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • Zegrean: Greblă mi-a spus că este adevărată povestea cu rochiile, cu capsatoarele şi capsele

    “Nu am mai vorbit cu el de ieri (joi, n.r.), de când a fost la mine în birou. (…) A fost o discuţie privată. De exemplu, era adevărată povestea cu rochiile, cu capsatoarele, cu capsele, astea sunt adevărate”, a spus Augustin Zegrean.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat că încă nu a discutat cu ceilalţi membri ai Curţii Constituţionale referitor la situaţia în care se află Toni Greblă.

    “De unde să ştiu ce gândeşte, dacă ştiam ce gândeşte, probabil că nu se ajungea aici. (…) Încă nu am discutat cu ceilalţi judecători. Probabil că azi sau luni vom discuta problema asta”, a spus Zegrean, referitor la posibilitatea ca Toni Greblă să se retragă de la Curtea Constituţională.

    Preşedintele CC a mai spus că îl sfătuieşte pe Toni Greblă să facă ceea ce îl îndeamnă conştiinţa şi a subliniat că situaţia în care se află judecătorul constituţional cercetat de DNA aduce prejudicii imaginii Curţii Constituţionale.

    “Sigur că face rău, nu poate să facă bine aşa ceva. Nu face bine, mai ales că noi judecăm numai în plen de nouă. Suntem toţi acolo”, a spus Zegrean.

    Toni Greblă a declarat vineri, la Antena 3, că probabil la începutul săptămânii viitoare o să anunţe public ce a hotărât în legătură cu evenimentele următoare şi cu poziţia sa, precizând că deocamdată este “sub imperiul emoţiilor produse de această întâmplare”.

    Greblă a mai spus că, atunci când a fost numit judecător la Curtea Constituţională, ştia că face “obiectul unor preocupări ale unor instituţii ale statului”, însă nu ştia că există un dosar de urmărire penală care să îl vizeze. El a precizat că printre aceste “preocupări” ar fi fost ascultarea convorbirilor telefonice, filaj şi supraveghere, dar că nu avea informaţii precise, respectiv în ce dată a început interceptarea sa. Greblă a menţionată că atunci era vorba doar de o bănuială că este pus sub supraveghere, care acum s-a confirmat.

    Judecătorul CC a mai spus că nu se teme pentru situaţia în care a ajuns, dar are o mâhnire, pentru că a pus familia în această situaţie şi chiar Curtea Constituţională.

    Toni Greblă a spus că vineri nu merge la Curtea Constituţională, dar luni va fi la CC şi va lua o decizie.

    Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara joi că demisia este un act personal, iar judecătorul Toni Greblă poate alege să-şi dea demisia, CC neputând să-i ceară acest lucru.

    “În legătură cu demisia, vreau să vă spun că demisia este un act personal, dacă dumnealui va alege să-şi dea demisia, este alegerea lui. Nu putem să-i cerem demisia, pentru că legea noastră spune ce se întâmplă în situaţii de genul acesta”, a spus Zegrean.

    El a mai explicat că Greblă poate fi cercetat fără nicio aprobare.

    “Dumnealui poate fi cercetat fără nicio aprobare de la nimeni, doar în momentul în care s-ar pune problema arestării sau trimiterea în judecată, atunci se cere aprobare din partea instituţiei care a aprobat numirea sa la Curte. Din acel moment, mandatul lui este suspendat”, a precizat Zegrean.

    Augustin Zegrean a mai spus că pentru judecătorii CC a fost “o surpriză uriaşă” situaţia lui Toni Greblă.

    “Pentru noi a fost o surpriză uriaşă, este pentru prima dată când un judecător, o persoană de la Curte a fost în această situaţie. Ne-a şocat, nu am ştiut până nu am văzut la televizor şi nu am primit comunicatul DNA”, a spus Zegrean.

    El a menţionat că situaţia judecătorului Toni Greblă este “regretabilă”.

    Zegrean a precizat că activitatea Curţii Constituţionale nu este afectată. “Noi putem să judecăm dacă suntem minim şase, sper să nu ajungem chiar acolo”, a menţionat Zegrean.

    Curtea Constituţională a transmis joi şi un comunicat de presă în care a arătat, referitor la urmărirea penală a lui Toni Greblă, că judecătorii CC sunt suspendaţi din funcţie atunci când sunt trimişi în judecat, precizând că orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei decizii definitive.

    Potrivit sursei citate, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi urmăriţi penal fără încuviinţare, dar nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată decât în condiţiile legii. De asemenea, judecătorii CurţiiConstituţionale sunt suspendaţi de drept din funcţie de la data trimiterii în judecată penală.

    În acest sens, în cadrul comunicatului de presă sunt citate mai multe texte de lege. Unul dintre acestea se referă la faptul că “judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Greblă şi administratorul mai multor firme, generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880, deputaţii PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova, membru în Consilul Naţional al PSD, respectiv vicepreşedinte al PSD Bacău, şi Horia Hăhăianu, director în cadrul Transelectrica SA.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţine DNA.

    DNA mai susţine că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci, adaugă anchetatorii, au constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • Dosarul lui Greblă: Finul judecătorului CC, interesat şi de exportul de cereale şi materiale de construcţii în Rusia

    Informaţiile reies din documente ale procurorilor care instrumentează dosarul lui Toni Greblă, obţinute de MEDIAFAX.

    Conform documentelor citate, în august 2014, Toni Greblă a întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, turcul Corekci Sevket, cetăţeanul moldovean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Sîvoiu, cunoscut ca “Generalul”. Astfel, susţin anchetatorii, cei cinci “au constituit un grup infracţional organizat, cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România-Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, se arată în aceleaşi documente.

    Procurorii mai spun, potrivit documentelor citate, că membrii grupului infracţional s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în străinătate, “acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit”.

    “Aceştia, în perioada 2014 – 2015, au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal. Ion Bîrcină, împreună cu persoane din anturajul său (Costin Iliescu şi Nicolae Orbişor) au întreprins demersuri în vederea achiziţionării de produse de la diverse societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi conservarea cărnii (abatoare), în vederea comercializării acestora în spaţiul ex-sovietic. Dintre entităţile juridice de la care aceştia intenţionau să procure respectivele produse se află SC Rador A&E SRL Piteşti, SC Cosco Vele SRL”, se mai precizează în aceleaşi documente din dosar.

    Anchetatorii mai susţin că, în acest context, Ion Bîrcină, Lorena Oneaga (asistent manager în cadrul SC Silvomet Grand SRL), Bartolomeu Constantin Săvoiu, Sevket Corekci şi Constantin Anton au participat în Turcia la expoziţia de franciză din Istanbul 2014 în domeniul agro-alimentar. “De asemenea, Ion Bîrcină, împreună cu Sevket Corekci şi cu sprijinul lui Bartolomeu Constantin Săvoiu (cu importante relaţii în mediul oamenilor de afaceri de naţionalitate turcă), a iniţiat mai multe discuţii pentru derularea unor operaţiuni comerciale (export) de cereale, materiale de construcţii şi/sau produse de minerit în Federaţia Rusă şi Republica Moldova”, se mai arată în documentele din dosar.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, printre firmele ce puteau intermedia asemenea afaceri era SC Romgallia International Commerce & Industrie SRL, deţinută printr-o societate de tip off-shore numită Oriole Management Limited, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. “În anturajul grupului se află şi Mădălina Berbecel, care, în cursul lunii iunie 2014, a înfiinţat Întreprinderea Individuală Irina Mădălina Berbecel, existând informaţii că se urmăreşte transferul către această entitate a activităţilor comerciale derulate iniţial pe SC Gardena River SRL. De precizat faptul că Victor Dolghi este asociat la SC Blue Energie Group SRL împreună cu Vladislav Chetrar şi Mihai Prundianu, acesta din urmă fiind un apropiat al lui Bîrcină Ion şi al lui Greblă Toni”, spun anchetatorii, în aceleaşi documente.

    Generalul în rezervă Bartolomeu Săvoiu, suspect în dosarul lui Toni Greblă, a declarat joi, după ce a ieşit din sediul central al DNA, unde a fost pus sub acuzare în dosarul lui Toni Greblă, că îl cunoaşte pe acesta, dar nu şi pe finul său, şi că nu a făcut vreo afacere cu judecătorul Curţii Constituţionale, având orientări politice diferite.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la DNA, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    La DNA a fost audiat şi omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, care este suspectat de cumpărare de influenţă, respectiv că i-ar fi dat mai multe bunuri lui Greblă, pentru ca acesta să intervină în sprijinul firmelor sale.

    Deputaţii PSD Lucian Şova şi Iulian Iancu, precum şi Victor Dolghi au venit, şi ei, la DNA, pentru a fi audiaţi în dosarul lui Greblă.

    În acelaşi dosar urmează să fie audiaţi Horia Hăhăianu şi Sevket Corekci.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în perioada 2010-2015, Toni Greblă ar fi cerut şi primit de la finul său, omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, mai multe foloase necuvenite, atât în perioada în care a fost senator, respectiv până în 18 decembrie 2013, cât şi după ce şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, se arată în documentele citate.

    Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină permisiunea de a folosi gratuit, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe numele societăţilor Hermens Comimpex SRL, Agena Systems SRL, Electric Service Orient SRL şi Electro Construct System SRL, toate fiind controlate de Bîrcină, valoarea totală a acestora fiind de 56.070 de euro, precum şi folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.

    De asemenea, Greblă ar fi primit de la finul său, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 de lei, reprezentând echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia judecătorului CC.

    În documentele procurorilor se mai arată că Toni Greblă ar fi primit, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv: “şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale”.

    Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, “a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prevăzute de articolul 102 lit. b şi c raportat la art.110 şi art.82 alin. 1 lit. a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului)”, potrivit procurorilor.

    “În mod neîntrerupt, numitul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), judeţul Gorj şi respectiv SC Electra Balistic SRL (societate la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar Prundianu Mihai este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică)”, potrivit documentelor anchetatorilor.

    Procurorii susţin că, în declaraţiile de avere, Toni Greblă nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti.

    Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate, pe numele soacrei lui Toni Greblă, au fost semnate de acesta, în perioada în care a fost prefect al judeţului Gorj şi respectiv preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

    Toni Greblă mai este acuzat că, începând din august 2014, ar fi făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Ion Bîrcină şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca “Generalul”.

    “Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au precizat procurorii DNA, în comunicatul de presă.

    Anchetatorii susţin că membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, şi au acţionat coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

    “În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 – Codul Vamal”, a mai arătat DNA în comunicat.

    Toni Greblă, în vârstă de 62 de ani, este de profesie avocat, în perioada 1980-1989 făcând parte din Baroul Gorj. El a fost fondatorul CFSN Gorj, fiind preşedinte al filialei, iar în 1990 a fost numit prefect de Gorj, fiind primul prefect al judeţului după revoluţie.

    Greblă a ocupta funcţia de prefect al judeţului Gorj până în anul 1993, după care a fost, până în 1997, prim-secretar la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale din Geneva.

    Toni Greblă a mai fost prefect de Gorj şi în perioada 2000-2003, iar ulterior, până în 2004, a fost consilier la Ministerul Administraţiei şi Internelor. În perioada 2005-2008, a fost director general al Asociaţiei Patronale Miniere din Romănia PATROMIN.

    În 2008, Toni Grelă a fost ales senator de Gorj, din partea PSD, în legislatura 2008-2012 fiind preşedintele Comisiei Juridice din Senat, iar din 2012, când a fost ales din nou senator, a fost vicepreşedinte al acestei comisii. El este judecător la Curtea Constituţională din decembrie 2013, din partea Senatului, înlocuind-o atunci pe judecătoarea Iulia Motoc, aleasă magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    De-a lungul timpului, Toni Greblă a apărut alături de mai multe persoane controversate, între care Ion Bîrcină, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri de etnie romă din judeţul Gorj.

    În octombrie 2012, Ion Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

    În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel. Următorul termen în acest proces este stabilit pentru 13 februarie.

    În ianuarie 2012, Ion Bîrcină a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru mărturie mincinoasă, într-un dosar care viza un bărbat din Gorj condamnat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. La momentul respectiv, Bîrcină a fost eliberat din arestul IPJ Gorj după 24 de ore, el plecând de la sediul Poliţiei Gorj cu un bolid de lux care avea în parbriz ecuson de liberă trecere eliberat de Senatul României. În acest dosar, Bîrcină a fost reprezentat de soţia lui Toni Greblă, avocata Mihaela Greblă.

    În aprilie 2010, Bîrcină a organizat o nuntă fastuoasă pentru fiica sa, pentru mai multe zeci de minute el plătind trei elicoptere care să stea în zbor deasupra Porţii Sărutului, pe parcursul ceremoniei de căsătorie. Toni Greblă, care atunci era senator PSD de Gorj, a fost naş al fiicei lui Bîrcină.

  • Dosarul lui Greblă: Finul judecătorului CC, interesat şi de exportul de cereale şi materiale de construcţii în Rusia

    Informaţiile reies din documente ale procurorilor care instrumentează dosarul lui Toni Greblă, obţinute de MEDIAFAX.

    Conform documentelor citate, în august 2014, Toni Greblă a întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, turcul Corekci Sevket, cetăţeanul moldovean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Sîvoiu, cunoscut ca “Generalul”. Astfel, susţin anchetatorii, cei cinci “au constituit un grup infracţional organizat, cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România-Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, se arată în aceleaşi documente.

    Procurorii mai spun, potrivit documentelor citate, că membrii grupului infracţional s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în străinătate, “acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit”.

    “Aceştia, în perioada 2014 – 2015, au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal. Ion Bîrcină, împreună cu persoane din anturajul său (Costin Iliescu şi Nicolae Orbişor) au întreprins demersuri în vederea achiziţionării de produse de la diverse societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi conservarea cărnii (abatoare), în vederea comercializării acestora în spaţiul ex-sovietic. Dintre entităţile juridice de la care aceştia intenţionau să procure respectivele produse se află SC Rador A&E SRL Piteşti, SC Cosco Vele SRL”, se mai precizează în aceleaşi documente din dosar.

    Anchetatorii mai susţin că, în acest context, Ion Bîrcină, Lorena Oneaga (asistent manager în cadrul SC Silvomet Grand SRL), Bartolomeu Constantin Săvoiu, Sevket Corekci şi Constantin Anton au participat în Turcia la expoziţia de franciză din Istanbul 2014 în domeniul agro-alimentar. “De asemenea, Ion Bîrcină, împreună cu Sevket Corekci şi cu sprijinul lui Bartolomeu Constantin Săvoiu (cu importante relaţii în mediul oamenilor de afaceri de naţionalitate turcă), a iniţiat mai multe discuţii pentru derularea unor operaţiuni comerciale (export) de cereale, materiale de construcţii şi/sau produse de minerit în Federaţia Rusă şi Republica Moldova”, se mai arată în documentele din dosar.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, printre firmele ce puteau intermedia asemenea afaceri era SC Romgallia International Commerce & Industrie SRL, deţinută printr-o societate de tip off-shore numită Oriole Management Limited, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. “În anturajul grupului se află şi Mădălina Berbecel, care, în cursul lunii iunie 2014, a înfiinţat Întreprinderea Individuală Irina Mădălina Berbecel, existând informaţii că se urmăreşte transferul către această entitate a activităţilor comerciale derulate iniţial pe SC Gardena River SRL. De precizat faptul că Victor Dolghi este asociat la SC Blue Energie Group SRL împreună cu Vladislav Chetrar şi Mihai Prundianu, acesta din urmă fiind un apropiat al lui Bîrcină Ion şi al lui Greblă Toni”, spun anchetatorii, în aceleaşi documente.

    Generalul în rezervă Bartolomeu Săvoiu, suspect în dosarul lui Toni Greblă, a declarat joi, după ce a ieşit din sediul central al DNA, unde a fost pus sub acuzare în dosarul lui Toni Greblă, că îl cunoaşte pe acesta, dar nu şi pe finul său, şi că nu a făcut vreo afacere cu judecătorul Curţii Constituţionale, având orientări politice diferite.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la DNA, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    La DNA a fost audiat şi omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, care este suspectat de cumpărare de influenţă, respectiv că i-ar fi dat mai multe bunuri lui Greblă, pentru ca acesta să intervină în sprijinul firmelor sale.

    Deputaţii PSD Lucian Şova şi Iulian Iancu, precum şi Victor Dolghi au venit, şi ei, la DNA, pentru a fi audiaţi în dosarul lui Greblă.

    În acelaşi dosar urmează să fie audiaţi Horia Hăhăianu şi Sevket Corekci.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în perioada 2010-2015, Toni Greblă ar fi cerut şi primit de la finul său, omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, mai multe foloase necuvenite, atât în perioada în care a fost senator, respectiv până în 18 decembrie 2013, cât şi după ce şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, se arată în documentele citate.

    Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină permisiunea de a folosi gratuit, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe numele societăţilor Hermens Comimpex SRL, Agena Systems SRL, Electric Service Orient SRL şi Electro Construct System SRL, toate fiind controlate de Bîrcină, valoarea totală a acestora fiind de 56.070 de euro, precum şi folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.

    De asemenea, Greblă ar fi primit de la finul său, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 de lei, reprezentând echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia judecătorului CC.

    În documentele procurorilor se mai arată că Toni Greblă ar fi primit, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv: “şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale”.

    Toni Greblă mai este suspectat că, în perioada 2010-2015, “a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate prevăzute de articolul 102 lit. b şi c raportat la art.110 şi art.82 alin. 1 lit. a din Legea nr.161/2003 (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi senatorului)”, potrivit procurorilor.

    “În mod neîntrerupt, numitul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti, satul Şomăneşti (tarlaua 100, parcela 1), judeţul Gorj şi respectiv SC Electra Balistic SRL (societate la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar Prundianu Mihai este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică)”, potrivit documentelor anchetatorilor.

    Procurorii susţin că, în declaraţiile de avere, Toni Greblă nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti.

    Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din Teleşti, satul Şomăneşti, se află pe un teren al căror acte de proprietate, pe numele soacrei lui Toni Greblă, au fost semnate de acesta, în perioada în care a fost prefect al judeţului Gorj şi respectiv preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

    Toni Greblă mai este acuzat că, începând din august 2014, ar fi făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Ion Bîrcină şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca “Generalul”.

    “Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au precizat procurorii DNA, în comunicatul de presă.

    Anchetatorii susţin că membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, şi au acţionat coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

    “În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 – Codul Vamal”, a mai arătat DNA în comunicat.

    Toni Greblă, în vârstă de 62 de ani, este de profesie avocat, în perioada 1980-1989 făcând parte din Baroul Gorj. El a fost fondatorul CFSN Gorj, fiind preşedinte al filialei, iar în 1990 a fost numit prefect de Gorj, fiind primul prefect al judeţului după revoluţie.

    Greblă a ocupta funcţia de prefect al judeţului Gorj până în anul 1993, după care a fost, până în 1997, prim-secretar la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale din Geneva.

    Toni Greblă a mai fost prefect de Gorj şi în perioada 2000-2003, iar ulterior, până în 2004, a fost consilier la Ministerul Administraţiei şi Internelor. În perioada 2005-2008, a fost director general al Asociaţiei Patronale Miniere din Romănia PATROMIN.

    În 2008, Toni Grelă a fost ales senator de Gorj, din partea PSD, în legislatura 2008-2012 fiind preşedintele Comisiei Juridice din Senat, iar din 2012, când a fost ales din nou senator, a fost vicepreşedinte al acestei comisii. El este judecător la Curtea Constituţională din decembrie 2013, din partea Senatului, înlocuind-o atunci pe judecătoarea Iulia Motoc, aleasă magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    De-a lungul timpului, Toni Greblă a apărut alături de mai multe persoane controversate, între care Ion Bîrcină, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri de etnie romă din judeţul Gorj.

    În octombrie 2012, Ion Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

    În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel. Următorul termen în acest proces este stabilit pentru 13 februarie.

    În ianuarie 2012, Ion Bîrcină a fost reţinut pentru 24 de ore, pentru mărturie mincinoasă, într-un dosar care viza un bărbat din Gorj condamnat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. La momentul respectiv, Bîrcină a fost eliberat din arestul IPJ Gorj după 24 de ore, el plecând de la sediul Poliţiei Gorj cu un bolid de lux care avea în parbriz ecuson de liberă trecere eliberat de Senatul României. În acest dosar, Bîrcină a fost reprezentat de soţia lui Toni Greblă, avocata Mihaela Greblă.

    În aprilie 2010, Bîrcină a organizat o nuntă fastuoasă pentru fiica sa, pentru mai multe zeci de minute el plătind trei elicoptere care să stea în zbor deasupra Porţii Sărutului, pe parcursul ceremoniei de căsătorie. Toni Greblă, care atunci era senator PSD de Gorj, a fost naş al fiicei lui Bîrcină.

  • Dragnea: Greblă, un coleg bun şi eficient. PSD nu are secţie de investigare sau serviciu de informaţii

    „Pentru noi, Toni Greblă a fost coleg bun, eficient, un om politic cu experienţă. Când a fost propus acolo (la CC, nr.), a fost propus beneficiind de încrederea celor care l-au propus. Acum nu mai e membru PSD, e judecător la CCR”, a spus Dragnea.

    Întrebat dacă imaginea PSD nu este afectată de problemele cu Justiţia ale lui Greblă, Dragnea a răspuns, ironic: „Nu ştiu. Din fericire sau din păcate, noi nu avem în partid secţie de investigare sau un serviciu propriu de informaţii”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, în aceeaşi conferinţă de presă, referitor la acest caz, că oricine încalcă legea trebuie să răspundă.

    „Oricine încalcă legea trebuie să răspundă pentru acest lucru. Independenţa Justiţiei este o valoare importantă câştigată de România şi cu siguranţă trebuie să rămână aşa. Magistraţii ştiu ce au de făcut. Cei care au încălcat legea trebuie să încerce să se apere cum ştiu mai bine, să-şi dovedească vinovăţia sau nevinovăţia, este o chestiune de alegere personală”, a spus Cazanciuc.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.