BusinessMagazin

Tag: grau

  • Captură uriaşă a Poliţiei: 745.000 kg de pâine

    Poliţiştii au făcut controale de la producători până la cei care vând produsele de panificaţie către populaţie, vizate fiind inclusiv zonele în care se exportă cereale. S-au făcut 38.372 de controale, dintre care 11.022 la societăţi comerciale, 6.733 la persoane fizice, fiind verificate şi 30.329 de mijloace de transport.

    În total au fost constatate 708 infracţiuni de comiterea cărora sunt suspectate 729 de persoane. Dintre infracţiunile constatate, 527 sunt la Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, iar 138 sunt la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

    De asemenea, poliţiştii au aplicat 16.325 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 2.478 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 232 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 12.708 la alte acte normative.

    Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate este de 8.939.268 de lei.

    În cadrul dosarelor penale şi urmare a contravenţiilor aplicate au fost indisponibilizate/confiscate bunuri în valoare de 2.992.408 lei şi 744.966 de kg de produse. Totodată, au fost luate măsuri de confiscare/indisponibilizare faţă de 65 de mijloace de transport.

    Ca măsuri complementare, a fost anulată sau suspendată activitatea la 3 antrepozite fiscale şi a fost suspendată/oprită activitatea la 13 unităţi de morărit şi panificaţie.

    La nivel naţional, în luna septembrie, la acţiunile organizate au participat 26.913 de poliţişti dintre care 3.831 de investigare a fraudelor, 14.973 de ordine publică, 4.412 de poliţişti rutieri, 1.249 de la transporturi şi 2.448 de poliţişti de la alte structuri de poliţie.

    La activităţi au fost angrenaţi şi specialişti din cadrul Gărzii Financiare, A.N.A.F., Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică şi Autorităţii Naţionale Pentru Protecţia Consumatorului.

    Printre infracţiunile frecvente s-au numărat lipsa documentelor de provenienţă a mărfii (materie primă sau produs finit), lipsa documentelor sau documente fictive de provenienţă a mărfii pe timpul transportului sau neînregistrarea în evidenţele contabile a operaţiunilor comerciale, dar şi comercializarea de pâine şi produse de panificaţie de alte calităţi şi sub gramajul înscris pe etichetă.

    Un singur exemplu: o brutărie din Dej unde se fabrica şi comercializa „franzelă neagră feliată-produs natural pe vatră”, având trecute ca ingrediente pe ambalaj şi în reţetar: “făină neagră de grâu, apă potabilă, drojdie şi sare iodată”, iar în fapt pentru fabricarea franzelei negre se folosea făină de grâu de o calitate inferioară şi aditivi chimici.

    Poliţiştii au procedat la cântărirea a două loturi de produse existente pe stoc, respectiv “franzelă feliată şi ambalată de 700 de grame”, unde din 30 de bucăţi cântărite, doar 7 bucăţi aveau 700 de grame, iar celelalte 23 de franzele erau sub gramajul legal. La aceeaşi brutărie, din cele 17 bucăţi de “franzelă albă feliată şi ambalată de 500 grame”, doar o bucată avea gramajul înscris pe etichetă, restul de 16 franzele fiind sub gramaj. Nu au fost astfel respectate prevederile legale referitoare la gramajul produselor ce urmau a fi distribuite spre vânzare.

    În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor faţă de administratorul societăţii comerciale.
     

  • Legea de aprobare a OUG privind reducerea TVA la pâine, adoptată de Senat

     Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a susţinut, în intervenţia sa, că Executivul a păşit cu stângul în acest pariu.

    “Reducerea la pâine este una dintre măsurile la care noi am subscris, pentru că oricine ar dori ca preţul alimentului principal în ţară să fie mai redus, cu atât mai mult cu cât această reducere era cu titlu de experiment, în sensul în care, dacă ea reuşeşte, va fi aplicată şi la alte produse de larg consum şi lucrul acesta ar putea să ducă la o viaţă ceva mai bună a majorităţii cetăţenilor, la o compensare a scăderilor de cumpărare din cauza inflaţiei, a veniturilor reduse”, a spus acesta.

    El a adăugat că, din păcate, după numai o lună de aplicare, “se întâmplă ceea ce era de aşteptat”, respectiv scăderea preţului nu este cea prognozată de 15-16 procente, ci este doar de jumătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a exportat în acest an grâu de 300 mil. euro

    În acest an s-au înregistrat o producţie mare de grâu şi preţuri mai mici decât anul trecut, când a fost o secetă generalizată, iar preţurile aproape că s-au dublat faţă de 2011.

    “Sunt fluctuaţii mari de preţ, date de piaţă. Statul nu poate interveni cu mecanisme de a stoca. Putem interveni doar la nivelul producţiei şi vom încerca să avem un ajutor mai mare de la bugetul de stat. România a exportat grâu de 300 milioane de euro în acest an, faţă de 146 milioane de euro în primele nouă luni din 2012”, a mai spus ministrul.

    Producţia de grâu şi secară din acest an totalizează 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani, potrivit ministrului Agriculturii. Faţă de anul trecut, producţia de grâu şi secară a crescut cu 37%. Suprafaţa cultivată a fost de 2 milioane de hectare, similară celei de anul trecut, dar cu un randament de 3.472 kg la hectar, faţă de 2.650 kg la hectar în 2012.

  • Bunge şi Toepfer au câştigat o licitaţie de 22,6 milioane de euro pentru export de grâu românesc în Egipt

    Traderii americani Bunge şi Alfred C. Toepfer, cu afaceri locale de 385 milioane de euro, respectiv 424 milioane de euro anul trecut, au câştigat contracte pentru livrarea a câte 60.000 de tone de grâu românesc în Egipt cu o valoare totală cumulată de 29,8 milioane de dolari (22,6 milioane de euro la cursul din prezent).

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Ameropa şi Toepfer au câştigat cu grâul românesc contracte de 30 mil. euro în Egipt

    Traderii locali de cereale Ameropa Grains, cu afaceri de 198 mil. euro anul trecut, şi Alfred C. Toepfer, cu afaceri de 424 mil. euro în 2012, au câştigat câte un contract pen­tru livrarea a câte 60.000 de tone de grâu în Egipt cu o valoare totală de aproximativ 30,3 mi­lioane de euro.

    Livrarea urmează să fie făcută în perioada 10-20 august a acestui an, iar preţul mediu ob­ţinut de cei doi traderi pentru grâul ro­mânesc din recolta nouă a fost de 250 de dolari/tonă (190 euro/tonă la cursul din prezent) la care se adaugă costurile de transport de 12 dolari/tonă (9 euro/tonă la cursul din prezent).

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Seceta taie 5 mil. € din producţia de grâu a lui Mihai Anghel

    Mihai Anghel, an­tre­prenorul care a pus bazele grupului Ce­realcom Dolj, cu afaceri de 120-130 milioane de euro an de an din agricultură, comerţ cu cereale şi producţia de vin, estimează că în vară va avea o productivitate la grâu cu 30% mai mică faţă de media multianuală de şapte tone la hectar.
     

  • TVA de 9% la pâine sau la tot circuitul grâu-pâine, în funcţie de decizia CE privind taxarea inversă

     “În ceea ce priveşte taxarea cu 9% a pâinii, efectele acestei măsuri depind foarte mult de sistemul de taxare inversă care va fi sau nu aplicat începând cu data de 1 iunie. Începând cu data de 1 iunie, România trebuie să aplice un sistem de taxare normală la cereale, ceea ce înseamnă că din punct de vedere al impactului evaluat pentru aplicarea cotei de 9% pe acestă existenţă sau non-existenţă a taxării inverse poate să influenţeze valoarea TVA de pe circuitul grâu-pâine”, a afirmat Manolescu la o conferinţă pe teme fiscale.

    El a precizat că autorităţile au solicitat în martie Comisiei Europene să prelungească măsura de taxare inversă la cereale, sperând să obţină un răspuns până la finele lunii aprilie. Taxarea inversă ar putea fi acceptată în continuare de CE întrucât există o intenţie de modificare a directivei pentru acceptarea măsurii de taxare inversă la o categorie largă de produse considerate cu risc, care include şi cerealele, ceea ce ar conduce la ideea că acestă măsură a fost identificată de Comisia Europeană ca una eficientă în lupta împotriva evaziunii fiscale în domeniu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, cel mai mic randament din UE la producţia de grâu şi porumb. Cu cât a scăzut recolta anul trecut

     Producţia de porumb şi grâu a României a scăzut anul trecut cu 52%, respectiv 28,4%. Astfel, la porumb boabe producţia a scăzut la 5,92 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,72 milioane hectare, rezultând un randament de 2.170 kg/ha, de aproape trei ori mai redus faţă de media înregistrată la nivelul UE, de 6.150 kg/ha.

    “România s-a situat pe primul loc după suprafaţa cultivată cu porumb, din Uniunea Europeană, iar la producţie s-a situat pe locul trei, după Franţa şi Italia, datorită unui randament inferior. De altfel, randamentul la porumb realizat de România este mai mic decât al celorlalte state membre”, arată într-un comunicat Institutul Naţional de Statistică (INS), după efectuarea unei cercetări privind producţia agricolă vegetală la principalele culturi în anul 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • George Clooney de România – cum arată viaţa unui navetist cu avionul

    ADRIAN IONESCU FACE PARTE DINTR-UN CLUB SELECT DE TINERI MANAGERI ROMÂNI AFLAŢI ÎNTR-O POZIŢIE DE TOP ÎN CADRUL UNEI MULTINAŢIONALE CU OPERAŢIUNI GLOBALE. Pentru el fotoliul de la Barilla este şi primul cu responsabilităţi regionale, după ce anterior a fost în România “mâna” din spatele brandurilor Fa ale germanilor de la Henkel sau cel care avea în sertar 50 de branduri ale retailerului de piese auto Augsburg. Aventura lui Adrian Ionescu în lumea marketingului corporate a început în urmă cu opt ani, atunci când era student în ultimul an la ASE Bucureşti. Atunci a intrat în piaţă în cadrul Amphitrion, un organizator de evenimente. “Am fost atunci cei care l-au adus pe Edvin Marton la Bucureşti, celebrul artist care cântă la o vioară de 4 milioane de dolari.”

    A RĂMAS APROAPE PATRU ANI ÎN POZIŢIA DE MARKETING AND SALES MANAGER AL ORGANIZATORULUI DE EVENIMENTE PENTRU CA ÎN 2007 SĂ AJUNGĂ ÎN CURTEA HENKEL, companie care i-a dat pe mână un portofoliu de cinci branduri de produse cosmetice şi de îngrijire, printre care şi Fa. În această perioadă Adrian Ionescu a văzut pentru prima dată cum este să fii navetist cu avionul. În anii de la Henkel a zburat la sfârşit de săptămână către Timişoara, acolo unde studia pentru a-şi pune pe cartea de vizită titlul de doctor în economie cu o temă despre inovaţie în business.

    “Am plecat la Timişoara după un fost profesor de la ASE. Munceam şi zburam la sfârşit de săptămână ca să fac lucrarea. A fost o cercetare pe 1.000 de companii.” Cu timpul împărţit între lucrarea de doctorat şi marketingul de la Henkel, Ionescu a reuşit totuşi să promoveze treptat în organigramă, iar trei ani mai târziu avea pe masă propunerea unei prime şanse la o experienţă internaţională de business: relocarea în biroul din Viena. A refuzat şi a decis să facă un pas în lateral, explică acum Adrian Ionescu. În căutarea unei noi motivaţii, a schimbat compania şi a ajuns să conducă o echipă de cinci oameni din biroul de marketing al retailerului de piese auto Augsburg. El spune că pe radarul său de oportunităţi nu era industria alimentară, dar oferta venită din partea producătorului italian de paste Barilla nu a putut fi ignorată. “Nu doream neapărat să îmi schimb poziţia, dar a venit această ofertă prin intermediul unei firme de recrutare.

    M-am potrivit pe ce căutau ei, adică un manager cu profil antreprenorial, care se potriveşte în pieţele unde tipologiile de consum sunt mai greu de anticipat.”Ionescu mai spune că astfel de pieţe sunt România, Cehia, Ungaria sau Slovenia, economii unde acum este responsabil de marketingul Barilla, un business de 4,5 miliarde de euro la nivel mondial.”Aceste pieţe sunt unele cu particularităţi, iar managerul de aici trebuie să ştie foarte bine piaţa.” Unul dintre motivele pentru care Adrian Ionescu a ajuns în organigrama Barilla este şi acela că România este un punct strategic pentru companie în Europa de Est, având în vedere că piaţa locală este şi cea mai mare din regiune pentru producătorul de paste. Aici ei au vândut anul trecut de 5 milioane de euro, mai bine de două treimi din business fiind acoperit de vânzările de paste, iar restul de sosuri şi de alte specialităţi de panificaţie.

    NU TOATE ACESTEA, italienii adoptă în această regiune o politică a paşilor mărunţi, astfel că Adrian Ionescu are de gestionat în România un business care reprezintă 10-12% dintr-o piaţă a pastelor făinoase de aproximativ 50 milioane de euro. Deşi în urmă cu un an, atunci când Barilla şi-a deschis biroul de la Bucureşti, Adrian Ionescu nu ştia mare lucru despre marketingul din industria de morărit şi panficaţie, el spune că a recuperat rapid terenul.
    Pe piaţa locală, marketingul italienilor de la Barilla, companie prezentă pe rafturile magazinelor din România doar prin importuri, concurează direct cu businessuri care şi-au construit mărci cu rezonanţă neaoşă, cu toate că în unele cazuri în spatele acestor companii stă tot capitalul străin. Astfel, produsele italienilor stau pe aceleaşi rafturi cu cele ale Pambac Bacău, Băneasa Bucureşti sau Pangram Reşiţa. “În România avem patru branduri, iar eu sunt responsabil de tot mixul de marketing, produs, preţ, distribuţie şi încerc să identific şi oportunităţi.”

    MISIUNEA LUI ADRIAN IONESCU ÎN ROMÂNIA ESTE UNA “INGRATĂ” PENTRU CĂ INDUSTRIA DE PANIFICAŢIE ESTE UNA DINTRE CELE MAI “NEGRE” DIN ECONOMIE, iar la nivel local micii producători fac legea. Totuşi, grosul evaziunii se face pe segmentul pâinii, iar piaţa pastelor este mai ferită de impactul vânzărilor la negru. “90-95% din vânzările noastre vin din retailul modern. Impactul evaziunii fiscale l-am simţit mai ales pe partea de hoteluri şi restaurante”, explică Ionescu.
    După patru poziţii în departamente de marketing ale unor companii diferite în ultimii opt ani, Adrian Ionescu spune că nu îşi face momentan planuri de plecare de la Barilla, un job în care strategia şi marketingul se împart cu drumurile către Praga, Budapesta sau Ljubljana.

  • Estimări SUA: Producţia mondială de grâu ar putea atinge un nou record în anul agricol 2013-2014

    “În cazul în care nu va fi o recoltă record, în mod cert vom înregistra o revenire la nivelurile din ultimii ani”, a declarat economistul-şef al Departamentului Agriculturii, Joseph Glauber, citat de MarketWatch.

    În prezent, cotaţiile pentru grâu au scăzut la minimul ultimelor opt săptămâni pe piaţa din Chicago, ca urmare a ninsorilor abundente din SUA, care au alimentat aşteptări privind recuperarea culturilor afectate de secetă. Zăpada asigură apă extrem de necesară în sol, a spus Glauber, adăugând că situaţia se schimbă de la o săptămână la alta. Randamentul culturilor de grâu din regiunea Mării Negre, în special Rusia şi Ucraina, sunt aşteptate să revină la normal, după ce producţia a scăzut cu circa o treime anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro