Tag: gluma

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Britanicii au inventat casa pliabilă care se instalează în 10 minute. Vezi cum arată şi cât costă – GALERIE FOTO

    Nu este o glumă: casa poate fi împachetată, împreună cu mobila de rigoare, şi urcată într-un camion.

    Creatorii Ten Fold speră să revoluţioneze astfel piaţa imobiliară din Marea Britanie; unitatea poate fi folosită ca locuinţă, spaţiu de birouri şi spaţii de urgenţă pentru refugiaţi.

    Inventatorul David Martyn, de 58 de ani, spune că a lucrat alături de echipa sa timp de 7 ani la proiect, cheltuind aproape 4 milioane de lire sterline pe dezvoltarea şi patentarea proiectului.

  • Britanicii au inventat casa pliabilă care se instalează în 10 minute. Vezi cum arată şi cât costă – GALERIE FOTO

    Nu este o glumă: casa poate fi împachetată, împreună cu mobila de rigoare, şi urcată într-un camion.

    Creatorii Ten Fold speră să revoluţioneze astfel piaţa imobiliară din Marea Britanie; unitatea poate fi folosită ca locuinţă, spaţiu de birouri şi spaţii de urgenţă pentru refugiaţi.

    Inventatorul David Martyn, de 58 de ani, spune că a lucrat alături de echipa sa timp de 7 ani la proiect, cheltuind aproape 4 milioane de lire sterline pe dezvoltarea şi patentarea proiectului.

  • Ce glumă i-a plăcut cel mai mult lui Jerry Seinfeld din serialul “Seinfeld”

    Mulţi dintre fanii serialului îşi aduc aminte diferite glume şi momente amuzante. Totuşi care este gluma de care este cel mai mândru chiar Seinfeld?

    “Cred că cea mai bună idee pentru un episod Seinfeld a fost cea în care George s-a prefăcut că era biolog marin şi că va găsi mingea de golf lovită de Kramer fix în orificiul respirator al unei balene. Ce a fost interesant că cele două poveşti iniţial nu erau legate, ci abia la mijlocul săptămânii ne-am dat seama că le putem lega între ele”, a mărturisit Seinfeld pe Reddit, apoi a adăugat că e fericit când aude oamenii că spun “regift” “giddyup” sau “yada yadda.”

    Episodul de care vorbeşte Seinfeld a fost clasat pe locul 61 din 169 în clasamentul celor mai amuzante episoade din serial realizat de publicaţia Vulture. Cel mai bun fiind considerat episodul “The Contest” din sezonul 4. 

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Evoluţia eLearning-ului în şcoli

     „În clasa I doamna învăţătoare le prezintă copiilor ce au de făcut la şcoală –  povesteşte despre cum vor scrie, vor citi, vor calcula… Le arată materialele de lucru şi îl invită pe unul dintre ei la tablă, îi pune creta în mână şi îl roagă să deseneze ce doreşte el. Copilul, nedumerit, se uită, pe rând, la cretă, la tablă, la învăţătoare şi întreabă: <<Bine, şi acum unde dau click?>>” –  Gluma este veche, de acum patru – cinci  ani, şi ilustrează perfect necesitatea digitalului în educaţie, completează Măriuca Talpeş, cofondator şi director general al Intuitex. „Asta nu înseamnă că tabla nu e bună, caietul nu e bun, numai că astăzi mediul digital nu poate să lipsească din învăţare. Copiii trebuie să intervină în procesul dezvoltării, să apese pe ceva, să descopere singuri, iar 50 de minute în care trebuie să stea cuminţei şi să privească tabla este prea greu pentru ei acum”, explică directorul Intuitex. În zilele noastre copiii tind să-şi dezvolte abilităţi prin interacţiunile cu tehnologia de la vârste mici, iar actul de predare – învăţare trebuie să integreze tehnologia încă de la clasele mici. „În acest fel, şcoala ţine pasul cu viaţa de zi cu zi a acestora şi actul de învăţare devinde mai atractiv pentru elevi”, completează în susţinerea ideii şi Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional. 

  • Cu această glumă poţi obţine un salariu mai mare la interviul de angajare

    Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Columbia dacă faci această glumă în timpul interviului de angajare ai şanse mai mari să obţi un salariu mai mare decât ai fi obţinut altfel.

    Ce trebuie să faci? Atunci când te întreabă care este salariul dorit, tot ce trebuie să faci este să zici “Ei bine, aş vrea 1 milion de dolari” (n.r orice sumă ridicolă). Se pare că aceast lucru influenţează într-un mod inconştient ascultătorul. De aceea, un pulover de 50 de dolari va arăta mult mai rezonabil ca preţ atunci când este prezentat lângă un pulover de 150 de dolari. Aceeaşi strategie o aplică şi restaurantele în meniuri.

    Aceste sume mari se numesc “ancore” şi funcţionează şi când vine vorba de preţul unei maşini sau al unei case.

    Pentru a demonstra ca gluma funcţionează, Todd Thorsteinson, profesor de psihologie la Idaho University, a făcut o cercetare ce includea 200 de studenţi. Studenţii jucau rolul unor manageri ce trebuiau să facă o ofertă de salariu unor candidaţi aprobaţi. În unele cazuri li s-a spus că acei candidaţi au răspuns prin gluma – aş vrea 100,000 de dolari, dar sincer caut un salariu cinstit. Alt grup de studenţi a primit răspunsul – aş lucra pentru 1 dolar, dar sincer caut un salariu cinstit.

    De asemenea, exista si un grup de control care ştia doar cât câştiga candidatul înainte (29.000 de dolari)

    Aşadar, cei care au cerut 100.000 de dolari au primit un salariu de 35,383 de dolari, în timp ce studenţii din grupul de control au oferit 32,463 de dolari. Gluma cu 1 dolar nu a avut efect, studenţii find reticenţi să ofere un salariu mai mic decât cel din trecut.

     

     

  • Cu această glumă poţi obţine un salariu mai mare la interviul de angajare

    Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Columbia dacă faci această glumă în timpul interviului de angajare ai şanse mai mari să obţi un salariu mai mare decât ai fi obţinut altfel.

    Ce trebuie să faci? Atunci când te întreabă care este salariul dorit, tot ce trebuie să faci este să zici “Ei bine, aş vrea 1 milion de dolari” (n.r orice sumă ridicolă). Se pare că aceast lucru influenţează într-un mod inconştient ascultătorul. De aceea, un pulover de 50 de dolari va arăta mult mai rezonabil ca preţ atunci când este prezentat lângă un pulover de 150 de dolari. Aceeaşi strategie o aplică şi restaurantele în meniuri.

    Aceste sume mari se numesc “ancore” şi funcţionează şi când vine vorba de preţul unei maşini sau al unei case.

    Pentru a demonstra ca gluma funcţionează, Todd Thorsteinson, profesor de psihologie la Idaho University, a făcut o cercetare ce includea 200 de studenţi. Studenţii jucau rolul unor manageri ce trebuiau să facă o ofertă de salariu unor candidaţi aprobaţi. În unele cazuri li s-a spus că acei candidaţi au răspuns prin gluma – aş vrea 100,000 de dolari, dar sincer caut un salariu cinstit. Alt grup de studenţi a primit răspunsul – aş lucra pentru 1 dolar, dar sincer caut un salariu cinstit.

    De asemenea, exista si un grup de control care ştia doar cât câştiga candidatul înainte (29.000 de dolari)

    Aşadar, cei care au cerut 100.000 de dolari au primit un salariu de 35,383 de dolari, în timp ce studenţii din grupul de control au oferit 32,463 de dolari. Gluma cu 1 dolar nu a avut efect, studenţii find reticenţi să ofere un salariu mai mic decât cel din trecut.

     

     

  • Ce glumă i-a plăcut cel mai mult lui Jerry Seinfeld din serialul “Seinfeld”

    Ultimul episod din Seinfeld a fost difuzat în urmă cu aproape 17 ani de zile, dar cu toate acestea pentru mulţi reprezintă un serial cult pe care şi azi în urmăresc. Mai mult de atât creatorul serialului, Jerry Seinfeld încasează sume impresionante chiar şi azi din drepturi de televizare.

    Mulţi dintre fanii serialului îşi aduc aminte diferite glume şi momente amuzante. Totuşi care este gluma de care este cel mai mândru chiar Seinfeld?

    “Cred că cea mai bună idee pentru un episod Seinfeld a fost cea în care George s-a prefăcut că era biolog marin şi că va găsi mingea de golf lovită de Kramer fix în orificiul respirator al unei balene. Ce a fost interesant că cele două poveşti iniţial nu erau legate, ci abia la mijlocul săptămânii ne-am dat seama că le putem lega între ele”, a mărturisit Seinfeld pe Reddit, apoi a adăugat că e fericit când aude oamenii că spun “regift” “giddyup” sau “yada yadda.”

    Episodul de care vorbeşte Seinfeld a fost clasat pe locul 61 din 169 în clasamentul celor mai amuzante episoade din serial realizat de publicaţia Vulture. Cel mai bun fiind considerat episodul “The Contest” din sezonul 4.