BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Povestea avocatului care a transformat Boeing într-un gigant al industriei aviaţiei

    William McPherson Allen s-a născut în Lolo, statul american Montana, pe 1 septembrie 1900. Allen a studiat la Universitatea din Montana, dar a obţinut licenţa în Drept la Harvard în 1925, obţinând ulterior o slujbă ca avocat stagiar la firma Donworth, Todd şi Higgins din Seattle. La casa de avocatură la care Allen era stagiar, unul din clienţi era Boeing Airplane Co., iar tânărul a fost desemnat să se ocupe de treburile legale minore ale companiei. În 1928, Allen a elaborat documentaţia pentru fuziunea dintre Boeing Air Transport şi Pacific Air Transport, ce a rezultat în United Airlines. El a avut grijă de problemele legislative ale companiei, iar în 1930 s-a alăturat Consiliului de Administraţie al Boeing şi firma a devenit Todd, Holman, Sprague şi Allen.

    În septembrie 1944, preşedintele companiei Boeing a murit brusc, iar consiliul de administraţie a căutat un înlocuitor care să se ocupe de tensiunile apărute între ingineri şi angajaţii din producţie. Allen a refuzat oferta de a prelua acea funcţie, argumentând că este avocat, nu inginer sau specialist în industrie. El s-a considerat necalificat în contextul aşteptărilor lăsate în urmă de fostul preşedinte, Philip Johnson. Cu toate acestea, şase luni mai târziu, el a preluat conducerea companiei în urma insistenţelor preşedintelui interimar, Claire Egtvedt.

    Allen a preluat compania Boeing într-o perioadă critică. Contractele pentru avioanele militare Boeing B-17 şi B-29 au fost anulate ca urmare a încheierii celui de-al doilea război mondial, lăsând Boeing într-o situaţie incertă, în timp ce industria aviaţiei civile se extindea. Pe baza acestui aspect s-au creat avioanele Lockheed Constellation cu patru motoare şi Douglas DC-4, superioare celor existente la acel moment în circulaţie.

    Prima ofertă postrăzboi de la Boeing pentru a profita de călătoriile aeriene a fost modelul 377 Stratocruiser, adaptat de la bombardierul B-29. Acesta a fost proiectat iniţial pentru transportul militar, astfel că oferea destul spaţiu şi părea ideal pentru serviciile de linii aeriene transcontinentale şi transoceanice nonstop. Dar, în ciuda performanţelor impresionante ale aeronavei, Boeing a vândut doar 55 de unităţi. Până la jumătatea anilor ’50, Boeing a continuat să genereze profit din contractele cu statul.

    Lucrurile aveau să se schimbe în 1954, când Allen a ales să dedice 16 milioane de dolari pentru a dezvolta un avion şi o cisternă de alimentare în aer pe care nimeni încă nu părea interesat să le cumpere; acest model avea să devină Boeing 707.

    În săptămâna în care prototipul 707 şi-a luat zborul, în iulie 1954, Allen a apărut pe coperta revistei Time, care a menţionat trei atribute principale ale sale, „A ştiut când să rişte. A avut încredere în designerii săi. A ştiut cum să creeze o echipă”.

    În 1968, când Allen s-a apropiat de cea de-a 68-a zi de naştere, s-a retras din funcţia de preşedinte şi a preluat rolul de preşedinte al consiliului. În 1970, a revenit pentru câteva luni după atacul de cord aproape fatal al preşedintelui în funcţie, T.A. Wilson. În 1972, Allen s-a retras complet din companie, păstrând doar funcţia de preşedinte onorific. În 1975, a fost inclus în Hall of Fame al revistei Fortune. William McPherson Allen a murit la 29 octombrie 1985, suferind de mai mulţi ani de Alzheimer.

    În prezent, Boeing este una dintre cele mai prolifice companii din domeniul aviaţiei, producând anul trecut 806 avioane comerciale şi 96 de avioane militare. Veniturile companiei s-au ridicat la 101 miliarde de dolari în 2018, cu un profit operaţional de aproape 12 miliarde de dolari, în vreme ce numărul angajaţilor este de peste 153.000 la nivel global.

  • Scandal fără precedent pentru Walt Disney: O fostă angajată a companiei acuză colosul că îşi umflă cu miliarde de dolari veniturile anuale

    O fostă contabilă a companiei Walt Disney susţine că a devenit whistleblower şi că a împărtăşit cu autoritatea de supraveghere financiară americană (SEC), informaţii referitoare la faptul că gigantul American şi-ar fi umflat rapoartele de venituri timp de mai mulţi ani, potrivit MarketWatch.

    Sandra Kuba, fost analist financiar senior în departamentul de operaţiuni cu venituri al Disney şi care a lucrat în companie timp de 18 ani, acuză că angajaţii din segmentul de business parcuri şi resorturi au raportat în mod sistematic venituri mai mari chiar şi cu miliarde de dolari, exploatând o eroare din software-ul de contabilitate al companiei.

    Kuba susţine că s-a întâlnit deja cu oficialii SEC de mai multe ori pentru a discuta acuzaţiile.

    Un purtător de cuvânt al Disney a declarat pentru sursa citată că gigantul a revizuit acuzaţiile fostei angajate şi că acestea nu ar avea o bază reală.

    Declaraţiile făcute de Kuba către SEC subliniază mai multe moduri în care angajaţii ar fi umflat veniturile companiei, inclusive prin înregistrarea unor sume fictive de venituri din partide de golf care au fost de fapt gratuite sau din servicii care erau de fapt promoţii.

    O altă metodă subliniată de Kuba în acuzaţiile ei era prin intermediul unor carduri cadou înregistrate în venituri cu 500 de dolari, când de fapt clienţii plateau doar 395 de dolari pentru el prin intermediul unui discount.

    Tot în ceea ce priveşte cardurile cadou, Kuba spune că angajaţii înregistrau câteodată de două ori cardurile cadou, prima dată când clienţii le cumpărau şi a doua oară când le utilizau.

    În declaraţiile sale către SEC, Kuba mai spune că erorile software-ului de contabilitate au făcut ca manipularea să fie dificil de urmări, deşi consecinţele ar putea fi semnificative. Într-un singur an contabil, 2008-2009, veniturile anuale ale Disney ar fi fost supraestimate cu 6 miliarde dolari, susţine Kuba.

    Segmentul de parcuri şi resorturi al Disney a raportat venituri totale de 10,6 miliarde dolari în 2009, potrivit datelor SEC.

    Kuba a declarat pentru sursa citată că a raportat pentru prima data că ar fi observat ceva în neregulă către management în 2013. A spus că nimeni nu i-a răspuns atunci. Mai târziu, i-a a ajuns cu îngrijorările la un executive senior în 2016, iar departamentul de audit intern al Disney a contactat-o însă o singură data fără ca discuţiile să se concretizeze.

    Ea spune că a discutat cu SEC prima data în august 2017. O lună mai târziu a fost concediată de Disney.

    În octombrie 2017, Kuba a denunţat la Departamentul Siguranţei în Muncă şi al Sănătăţii modul în care a fost concediată.

    Răspunsul Disney a fost că acel contract a fost terminat pentru că „ea a dat dovadă de un tipar de plângeri împotriva colegilor fără motive reale, într-o manieră nepotrivită, disruptivă şi cu rea credinţă”.

     

     

  • Giganţii se iau la trântă în tribunal: Walmart dă în judecată Tesla după ce mai multe acoperişuri ale retailerului au luat foc

    Gigantul American Walmart dă în judecată compania Tesla după ce acoperişul magazinului a luat foc la mai multe locaţii ale retailerului Walmart, pe acestea fiind montate panouri solare Tesla, potrivit MarketWatch.

    Walmart dă în judecată Tesla pentru că ar fi încărcat contractul şi acuză compania de „neglijenţă crasă” învinuind-o pentru incendiile care ar fi pornit pe acoperişul mai multor magazine ale retailerului din California, Maryland şi Ohio.

    „Subliniem ce este evident deja dar panourile solare proiectate, instalate, inspectate şi întreţinute corect nu iau foc dintr-odată, iar incidenţa mai mult incendii care implică panouri solare Tesla este negreşit un semn de neglijenţă din partea Tesla”, se arată în acuzaţiile aduse în tribunal de Walmart.

    Tesla a cumpărat SolarCity Corp în iunie 2016 pentru 2,6 miliarde dolari. În acel moment, SolarCity era cel mai mare instalator de panouri solare pe mediul rezidenţial din SUA, iar CEO-ul Tesla Elon Musk era atunci şi preşedinte şi cel mai mare acţionar în ambele companii.

    SolarCity a fost fondată şi condusă de doi veri de-ai lui Elon Musk, care au părăsit ulterior afacerea. Unii acţionari ai Tesla reclamat în instanţă achiziţia, iar acel caz va fi judecat în martie 2020.

    Avocaţii Walmart nu au ezitat să atace şi tranzacţia de achiziţie în sine în cadrul procesului.

    „Pe baza informaţiilor şi a convingerilor, când Tesla a cumpărat SolarCity pentru a salva compania eşuată (a cărei executivi erau doi veri primari ai lui Elon Musk), Tesla a eşuat să corecteze practicile haotice de instalare ale SolarCity sau măcar să adopte protocoale adecvate de gestiune, care ar fi fost extrem de importante în lumina descoperirii practicilor impropii de instalare”, se arată în acuzaţii.

     

  • Titanii se nasc în comerţul online: Ce este compania canadiană Shopify şi cum a reuşit să devină mai mare decât colosul eBay

    Tobi Lutke, CEO-ul Shopify, aplică în compania sa o regulă pe care Jeff Bezos a impus-o acum aproape două decenii în Amazon, adică le cere angajaţilor să nu urmărească în mod constant preţul acţiunilor companiei. Oricine este prins că face aceste lucru trebuie să cumpere gogoşi pentru toţi colegii.

    Aceasta este o gândire de tip startup inovator cu planuri gigant, care aplică experienţa acumulată de alţi titani ai investiţiilor în tehnologie, şi-anume că preţul acţiunilor contează doar pe termen lung şi foarte lung.

    Însă este cu atât mai dificil când compania ta a devenit deja un gigant. Acţiunile companiei canadiene Shopify, care s-a listat pe bursa din New York în mai 2015, au înregistrat un an spectaculos şi au crescut cu peste 150% de la începutul lui 2019 – ceea ce a transformat Shopify într-o companie mai valoroasă decât jucători cunoscuţi precum Twitter, Square şi Spotify, potrivit Financial Times.

    Capitalizarea de piaţă a Shopify a depăşit-o pe cea a colosului eBay anul acesta, încât acţiunile Shopify listare la New York se tranzacţionau marţi la ora 17.15 la 366 dolari, atingând o capitalizare totală de aproape 41 miliarde dolari, în timp ce gigantul eBay se tranzacţiona la 40 dolari per acţiune şi o capitalizare de aproape 34 miliarde dolari.

    „A trebuit să amintesc tuturor prin Slack (n.red: o aplicaţie de mesagerie pentru companii şi angajaţii lor), că preţul acţiunilor noastre se bazează pe cerere şi ofertă, şi că asta ar trebui să se întâmple pe Wall Street”, spune Tobi Lutke, şeful Shopify.

    Investitorii au dat năvală pe acţiunile Shopify deoarece compania de comerţ online se evidenţiază drept un competitor vrednic să atace poziţia dominantă a retailerului Amazon.

    În timp ce mulţi retaileri, atât tradiţionali cât şi online, au încercat să intre în competiţie cu magazinul „cu de toate” al Amazon – aşa cum a vrut Bezos să îl numească încă de la începutul anilor 2000 – Shopify chiar arată că are succes prin înarmarea comercianţilor individuali cu aceleaşi tehnologii şi capacităţi ca şi Amazon, dar oferindu-le mai mult control.

    Orice retailer poate folosi instrumentele Shopify pentru a construi un website, pentru a-şi lista produsele şi pentru a gestiona plăţi – toul sub domeniul şi brandul Shopify. Majoritatea clienţilor care au cheltuit în total peste 40 de miliarde de dolari la peste 800.000 de comercianţi de pe platformele Shopify anul trecut, habar nu aveau că ei tranzacţionau de fapt prin intermediul companiei canadiene.

    „Nu scria nicăieri Shopify. Am construit un brand în spatele altor branduri”, spune Lutke, care a început proiectul Shopify în 2004 ca hobby, în timp ce deţinea un magazin online de plăci pentru snowboarding.

    Absenţa Shopify din Silicon Valley nu este o coincidenţă. Tobi Lutke, originar din Germania, a rezistat atracţiei polului mondial de tehnologie şi susţine că lupta acerbă pentru personal din Silicon Valley şi valoarea ridicată a proprietăţilor reprezintă „unul dintre cele mai clare exemple de gândire de turmă”.

    Însă Lutke nu evită şi stilul ambiţios caracteristic Silicon Valley. Potrivit FT, compania a început un plan de tranziţie dinspre internet către lumea reală printr-o reţea de centre de suport şi ajutor, oferindu-se să pună la dispoziţia comercianţilor de pe platformă atât depozite cât şi o reţea logistică – oglindind un model de business aplicat şi de Amazon.

    Reţeaua logistică este o problemă pe care Lutke vrea să o rezolve de mai mulţi ani. Businessurile mici – care reprezintă majoritatea vânzătorilor de pe platformă – consideră că este extrem de dificil să ţină pasul cu businessul de livrare care este scump, precum şi cu inventarul în sine, în special în contextul în care Amazon oferă livrare într-o zi sau două.

    Lutke consideră că ei trebuie să pună aceste capcităţi logistice şi la îndemâna businessurilor mici.

    „Dacă nu facem asta, toate beneficiile platformei sunt obţinute doar de jucătorii mari”, spune Lutke.

    Numărul vânzătorilor de pe platformele Shopify a crescut spectaculor în ultimii ani, de la sub 200.000 în 2014, şi până la 800.000 în 2018.

     

  • Amazon lansează un program masiv de donaţii după ce s-a aflat că doar în Franţa gigantul a distrus 3 milioane de produse nevândute în 2018

    Gigantul Amazon vrea să îi încurajeze pe terţii care vând pe platforma companiei să utilizeze mai bine produsele lor nevândute şi nedorite care ajung să fie aruncate sau distruse, printr-un program masiv de donaţii, potrivit CNBC.

    Amazon lansează un nou program de donaţii denumit Fullfillment by Amazon Donations (FBA), care se adresează terţilor ce îşi păstrează produsele în depozitele Amazon din SUA şi Marea Britanie.

    Începând cu 1 septembrie, programul de donaţii va deveni o opţiune predefinită pentru toţi vânzătorii care vor să scape de stocurile masive de produse nevândute.

     Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Povestea celui de al doilea mai bogat om din India: a trecut de la agricultură, la IT şi a creat un colos internaţional

    Azim Premji, născut pe data de 24 iulie 1945 în Bombay, actualul Mumbai din India, este antreprenorul care a  dezvoltat, de-a lungul a peste cinci decenii, Wipro Limited, companie de servicii tehnologice, consultanţă şi servicii privind procedurile de afaceri.
    În anul în care s-a născut Azim Premji, tatăl său a fondat Western Indian Vegetable Products, o companie specializată în producţia de uleiuri vegetale şi rafinate. Trei ani mai târziu, India a fost împărţită în Hindu India şi în Pakistanul musulman, iar familia Premji, o familie musulmană, a ales să rămână în India. În 1966, chiar înainte ca Premji să-şi termine studiile de inginerie la Universitatea Stanford, tatăl său a murit în mod neaşteptat. Azim Premji a amânat absolvirea şi s-a întors în India pentru a prelua afacerea familiei. A început imediat să diversifice activitatea companiei prin realizarea de produse precum săpunul, încălţămintea, becurile şi cilindrii hidraulici.
    Antreprenorul a redenumit compania Wipro în 1977, iar în 1979, când guvernul Indiei a cerut IBM să părăsească ţara, Wipro a început să fie ghidată înspre producţia de calculatoare. În 1980, Wipro a stabilit parteneriate pentru construcţia calculatoarelor pe care să le vândă în India. Cu toate acestea, dezvoltarea de software a stat la baza creşterii companiei. Premji şi-a clădit reputaţia prin angajarea celor mai buni oameni şi prin trainingul pe care îl oferea. Astfel, a profitat de avantajul pe care India îl are privind forţa de muncă foarte bine educată de dezvoltatori de software, care erau dispuşi să muncească pentru mai puţini bani decât cei din America.
    Wipro s-a concentrat pe dezvoltarea de software personalizat pentru export, produsele ajungând în Statele Unite ale Americii. Compania produce, de asemenea, sisteme informatice medicale, dar şi produse de tehnologie de birou la nivel global. Acţiunile Wipro au atins cote maxime la sfârşitul anilor ’90, iar Premji a devenit unul dintre cei mai bogaţi antreprenori din lume.
    Azim Premji a transformat compania Wipro într-un centru de tehnologie a informaţiei cu o puternică influenţă în pieţele străine, în contextul în care averea din India era bazată pe proprietatea terenurilor şi fabricilor care produceau bunuri de consum domestic.
    În 1999, antreprenorul şi-a terminat oficial studiile la Universitatea Stanford printr-un aranjament prin care a putut să înveţe de la distanţă. În ciuda averii personale, Premji a continuat să fie recunoscut pentru modestie, extravaganţă şi filantropie. În 2001, a înfiinţat organizaţia non profit Azim Premji Foundation prin care a ţintit să îmbunătăţească calitatea educaţiei în regiunile rurale din India. La sfârşitul primului deceniu al secolului XXI, fundaţia şi-a extins educaţia asistată de calculator la peste 16.000 de şcoli oferind conţinut prietenos pentru copii, din ce în ce mai accesibil în limbile locale. Reputaţia lui Premji îl descrie ca un antreprenor cu înaltă etică, iar modelul de funcţionare a Wipro a servit drept inspiraţie pentru alte firme indiene. Wipro are în prezent peste 171.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri este de aproximativ 8,5 miliarde dolari. Averea lui este estimată la 21,5 miliarde de dolari, potrivit presei internaţionale, fiind al doilea ca bogăţie din India (după Mukesh Ambani). În martie 2019, el şi-a donat 35% din acţiunile sale la Wipro, reprezentând o valoare de 7,5 miliarde de dolari, unei organizaţii caritabile – nu e de mirare că publicaţiile internaţionale îl descriu drept cel mai generos miliardar indian.
    Anul acesta, la vârsta de 73 de ani, Azim Premji şi-a anunţat demisia din rolul de preşedinte al Wipro. El va rămâne directorul nonexecutiv al companiei timp de cinci ani, până în iulie 2024.

  • Românii care au dat o lecţie unui gigant american. Cele mai ascunse secrete ale companiilor ar fi putut fi dezvăluite

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au descoperit o nouă vulnerabilitate în procesoarele gigantului american Intel, la doar trei luni după cea mai recentă alertă similară. Un atac informatic bazat pe această vulnerabilitate permite accesul la toate informaţiile existente pe sistemul de operare, inclusiv parole, coduri de acces, conversaţii private şi documente sensibile.

    Toate procesoarele moderne Intel sunt vizate de acest defect, fie că sunt folosite de companii sau de oamenii de rând, potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii companiei.

    Atacurile bazate pe executare speculativă, o modalitate prin care procesorul rulează multiple instrucţiuni simultan şi intuieşte acţiuni viitoare ale utilizatorului pentru o experienţă de utilizare mai plăcută, au fost descoperite iniţial la începutul anului 2018, cunoscute sub denumirea Meltdown. De atunci, mai multe variante de atac au fost descoperite şi rezolvate, total sau în parte, prin actualizări ale sistemelor de operare.

    Noua vulnerabilitate descoperită de Bitdefender poate să ocolească toate mecanismele de remediere implementate după descoperirea vulnerabilităţilor Spectre şi Meltdown. În plus, persoanele expuse la sustragerea de date pe baza acestei vulnerabilităţi nu pot să afle de existenţa unei breşe întrucât atacul nu lasă urme şi nu poate fi depistat de soluţii de securitate.

    „Odată ce află de această vulnerabilitate, criminalii informatici ar avea puterea să descopere cele mai vitale şi bine protejate informaţii ale companiilor şi indivizilor din întreaga lume, dar şi posibilitatea să le sustragă, să şantajeze, să saboteze şi să spioneze. Cercetarea acestor atacuri este cu adevărat revoluţionară întrucât ajunge la însăşi esenţa modului în care funcţionează procesoarele moderne şi necesită o înţelegere profundă a procesoarelor, sistemelor de operare şi tehnicilor de executare speculativă”, spune Gavin Hill, vicepreşedinte pentru centre de date şi produse de securitate pentru reţele la Bitdefender.

    Rezolvarea unei asemenea vulnerabilităţi la nivel hardware este extrem de dificilă, dat fiind că rezidă în însăşi structura procesorului. Scenariul înlăturării complete a acesteia implică fie dezactivarea unor funcţionalităţi ale procesorului responsabile de performanţă fie înlocuirea fizică a procesorului. De cealaltă parte, varianta remedierii punctuale a vulnerabilităţii poate fi extrem de complexă, cu impact vizibil asupra performanţei.

    Bitdefender a colaborat cu Intel timp de aproape un an până la momentul comunicării publice a acestui nou atac. În prezent, vulnerabilitatea a fost remediată printr-un update software de Microsoft, fundaţia Linux şi ceilalţi dezvoltatori de sisteme de operare. Tehnologia Bitdefender Hypervisor Introspection, lansată în 2017 şi destinată securizării mediilor virtuale folosite de companii, face acest atac imposibil de exploatat pe dispozitivele cu procesor Intel.

    Circa trei din patru procesoare de pe piaţă sunt fabricate de acest producător, ceea ce face ca un număr semnificativ de utilizatori din toată lumea să fi fost expuse la riscul de a deveni potenţiale ţinte.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care furnizează soluţii revoluţionare de protecţie împotriva ameninţărilor complexe către 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de ţări. Încă din anul 2001, Bitdefender a dezvoltat tehnologii recunoscute la nivel internaţional destinate securităţii pentru familii şi corporaţii şi a devenit un furnizor de încredere pentru protecţia terminalelor şi infrastructurilor companiilor. Astăzi, tehnologiile Bitdefender sunt prezente în 38% dintre soluţiile de securitate de pe piaţă.

  • Gigantul online din China care a dat credite de 290 miliarde dolari în ultimii patru ani şi care va schimba pentru totdeauna creditarea pentru companiile mici

    Banca online fondată de Jack Ma, fondatorul Alibaba, conduce pas cu pas o revoluţie în creditarea businessurilor mici din China, şi ţinteşte să rezolve o problemă care a ţinut cea mai mare economie din Asia pe loc în ultimele decenii, potrivit Bloomberg.

    Cu ajutorul datelor ce reflectă plăţile şi a unui sistem de risk-management care analizeaază peste 3.000 de variabile, MYbank – proiectul început de Jack Ma acum patru ani – a acordat până acum credite de 290 miliarde dolari pentru 16 milioane de companii mici.

    Cei are vor să împrumute sunt doar la câteva atingeri de ecran distanţă de a primi banii aproape instant dacă sunt aprobaţi. Tot procesul durează trei minute şi nu implică niciun banker. Rata de nerambursare este de doar 1% până acum.

    Boomul financiar-tehnologic care a transformat China în cel mai mare procesator de plăţi electronice din lume schimbă în prezent modul în care băncile interacţionează cu companiile care conduc creşterea economică.

    Băncile din China urmează modelul MYbank şi devin mai deschise în faţa businessurilor mici, pe care le refuzau până acum când era vorba de creditare, în favoarea businessurilor mari deţinute de stat.

    Pentru economia de 13.000 miliarde dolari a Chinei care a înregistrat în trimestrul trecut cea mai slabă creştere economică din 1992 şi până în prezent, implicaţiile unei astfel de schimbări ar putea fi profunde.

    Firmele care nu sunt de stat – majoritatea businessuri mici – reprezintă circa 60% din creşterea economică, şi angajează 80% din forţa de muncă a ţării. În ciuda importanţei lor, acestea au fost puse la colţ de o acţiune amplă a guvernului de la Beijing prin care a încercat în ultimii doi ani să scoată din piaţă creditorii „gri”.

    „Întreprinderile mici şi mijlocii sunt de fapt motorul economiei. Până acum era un segment la care băncile se uitau şi considerau că era prea dificil şi prea riscant pentur creditare. Dar acum ele îşi folosesc modelele pentru a-şi da seama cât de mare este de fapt riscul şi dacă se simt confortabile”, spune Keith Pogson, senior partner, bănci şi pieţe de capital în cadrul Ernst & Young Hong Kong.

     

     

     

  • Cine se bucură de dezastrul Deutsche Bank: Gigantul bancar Barclays a atras deja clienţi cu fonduri de 20 de miliarde de euro de la colosul german

    Barclays este unul dintre primii mari câştigători ai dezastrului cu care se confruntă în present gigantul bancar german Deutsche Bank.

    Potrivit CNBC, banca britanică condusă de fostul şef al JPMorgan Jes Staley, a convins clienţi de hedge fund cu portofolii totale de 20 miliarde dolari ai Deutsche Bank să se mute la Barclays.

    Jumătate din această sumă, adică 10 miliarde dolari, provin de la un singur client, potrivit sursei citate.

    Este cea mai mare retragere de bani de când Deutsche Bank a anunţat în luna iulie că se retrage din businessul de tranzacţionare acţiuni. Decizia colosului german care încearcă încă de după criza din 2008 să revină printre numele grele ale Wall Street-ului a declanşat o cursă în industrie pentru clienţii diviziei sale.

    Rivalii au pornit după clienţii Deutsche încă din 7 iulie când gigantul german a anunţat că cedează businessul de brokeraj către banca franceză BNP Paribas. Presa internaţională scrie că Wesley le-a spus explicit anajaţilor Barclays că pot profita de problemele Deutsche, potrivit The Telegraph.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial: Facebook se confruntă cu cea mai mare amendă din istoria SUA pentru o companie de tehnologie, de 5 miliarde dolari

    Comisia Federală de Comerţ din SUA (FTC) a anunţat oficial o amendă de 5 miliarde de dolari pentru gigantul american Facebook, reprezentând o înţelegere legală după ce autoritatea a lansat o investigaţie asupra politicilor de privacy ale companiei, potrivit CNBC.

    Acţiunile gigantului american erau în scădere miercuri la ora 17.00 cu 1,3%, şi se tranzacţionau pe Nasdaq la valoarea de 199 dolari, la o capitalizare de piaţă de circa 570,5 miliarde dolari.

    Amenda este cea mai mare pe care FTC a aplicat-o vreodată unei companii de tehnologie. Până acum recordul era deţinut de Google care a primit în 2012 o amendă de 22,5 milioane dolari pentru practicile cu privire la privacy.

    Sancţiunea de 5 miliarde dolari împotriva Facebook reprezintă aproximativ 9% din veniturile companiei pe anul 2018.

    FTC a început să investigheze Facebook în martie 2018 după scandalul Cambridge Analytica care a afectat 87 milioane de utilizatori ai Facebook. Agenţia voia atunci să vadă dacă Facebook a încălcat termenii unei înţelegeri anterioare – prin care compania era forţată să le ofere utilizatorilor indicaţii clare atunci când datele lor sunt împărţite cu terţi.

    În acelaşi timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară din SUA (SEC) a anunţat miercuri încă o amendă de 100 milioane dolari pentru compania Facebook, pe fondul unor acuzaţii conform cărora Facebook a transmis date înşelătoare referitor la modul în care gestionează datele utilizatorilor.

    FTC i-a ordonat companiei să îşi creeze un comitet independent de privacy în board-ul de directori pentru a elimina „controlul nestingherit” al lui Mark Zuckerberg asupra regulilor de privacy.