BusinessMagazin

Tag: ghid

  • Cum să-ţi deschizi un centru de dezmembrări auto

    Parcurgerea acestui ghid oferă viitorului antreprenor o imagine de ansamblu asupra principalilor paşi de urmat în vederea deschiderii unui atelier de dezmembrare a autovehiculelor scoase din uz, în scopul comercializării ulterioare a pieselor şi accesorilor rezultate, începând cu prezentarea schematică a procesului de autorizare în vederea funcţionării, autorizarea claselor de activităţi corespunzătoare activităţilor desfăşurate, parcurgerea etapei privind autorizarea din partea Registrului Auto Român, a etapei privind obţinerea autorizaţiei de mediu şi a altor obligaţii în acest domeniu, precum şi prezentarea altor informaţii cu privire la obligaţii specifice obiectului de activitate prestat.

    Trebuie menţionat faptul că conţinutul acestui ghid nu are un caracter exhaustiv şi anume nu epuizează pe de-a întregul toate obligaţiile legale, scop pe care de altfel autorul nici nu şi l-a propus, menirea acestuia fiind acela de a ajuta un potenţial antreprenor în a-şi contura o imagine de ansamblu în ceea ce priveşte iniţierea unui business în acest domeniu de activitate.

    Când aveţi în vedere identificarea unei locaţii pentru deschiderea unui atelier de dezmembrări auto în scopul valorificării şi comercializării pieselor rezultate, trebuie să aveţi în vedere în prealabil, două aspecte importante şi anume:

    A. Locaţia trebuie să dispună de platforme betonate sau terenul să permită construirea acestora (cu respectarea legislaţiei în domeniul construcţiilor), astfel încât să permită amenajarea unor spaţii distincte (platforme acoperite şi neacoperite) necesare diferitelor etape de lucru precum ar fi zona de recepţie a vehiculelor scoase din uz (VSU), zona de depozitare a VSU asupra cărora nu s-au efectuat operaţiunea de depoluare, zona de depozitare a VSU asupra cărora s-au efectuat operaţiunea de depoluare, zona de depozitare a pieselor rezultate din dezmembrare, etc, aşa cum această configurare a spaţiului este prevăzută în Anexa nr.2 din Legea nr.212/2015, privind modalitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz.

    B. Locaţia respectivă mai precis amplasarea acesteia, să corespundă anumitor prevederi legale cu implicaţii directe asupra procesului de autorizare şi care de regulă sunt aplicabile în cazul desfăşurării oricărei activităţi economice.

    Ghidul a fost întocmit de Szfarli Zoltan, consilier Primăria Municipiului Mediaş


    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui atelier de dezmembrări auto în scopul comercializării pieselor rezultate

  • Ghid privind deschiderea unui business în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (atelier reparaţii, vulcanizare, tinichigerie-vopsitorie, spălătorie auto)

    Acest ghid reprezintă o variantă actualizată şi completată faţă de Ghidul publicat iniţial, oferind un şir logic de informaţii utile, oricărei persoane care doreşte să deschidă o afacere în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor. Informaţiile cuprinse în cadrul acestuia sunt cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică.

    Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei anumite perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Dezvoltarea permanentă a parcului auto existent la nivel naţional a creat premisa creşterii business-urilor iniţiate în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor, în momentul actual, chiar în condiţiile în care numărul operatorilor economici care activează în acest segment al prestărilor de servicii a cunoscut o creştere seminificativă, un viitor antreprenor poate avea succes în condiţiile în care raportul pret – calitate este unul competitiv, dovedeşte operativitate şi punctualitate, cunoscând faptul că aceste atribute au un rol esenţial în reuşita unui business în sectorul prestărilor de servicii.

    Parcurgerea acestui ghid, chiar dacă acesta nu are un caracter exhaustiv şi anume nu epuizează pe de-a întregul toate obligaţiile legale, oferă viitorului antreprenor o imagine de ansamblu asupra principalilor paşi de urmat în vederea deschiderii unui atelier de reparaţii auto, vulcanizări, spălătorii, vopsitorii auto, începând cu aspectele legale pe care trebuie să le aveţi în vedere în alegerea unui spaţiu, alegerea unei forme de organizare a activităţii, autorizarea activităţii principale şi eventual a activităţilor secundare la Registrul Comerţului, parcurgerea procedurii de autorizare la RAR, obligaţii pe linie de mediu şi dotări necesare în vederea autorizării, avize şi autorizaţii legate de diferite instituţii ale statului, documentele obligatorii de afişat în incinta unităţii, toate aceste informaţii având menirea de a ajuta potenţiali antreprenori de a iniţia noi afaceri în acest domeniu de activitate.

    Ghidul a fost întocmit de Szfarli Zoltan, consilier Primăria Municipiului Mediaş


    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui business în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (atelier reparaţii, vulcanizare, tinichigerie-vopsitorie, spălătorie auto)

  • Kit de jefuire a bancomatelor, vândut pe internet cu 5000 de dolari. Avea şi un ghid de utilizare

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit un malware care vizează ATM-urile, vândut pe piaţa DarkNet. Cutlet Maker constă în trei componente şi permite jefuirea ATM-ului dacă atacatorul este capabil să obţină accesul fizic la aparat. Un set cu instrumente de operare care ar fi permis infractorilor să fure milioane era pus în vânzare pentru doar 5000 de dolari şi era echipat cu un ghid detaliat de utilizare. 

    ATM-urile continuă să fie ţinte generatoare de profit pentru infractori. Dacă unii se bazează pe metode distrugere la nivel fizic, precum utilizarea unor instrumente de metal ascuţite, alţii aleg infectarea cu malware, care le permite să manipuleze ATM-urile din interior. Deşi se cunosc de mai mulţi ani instrumente malware pentru atacarea ATM-urilor, ultimele descoperiri arată că dezvoltatorii de malware investesc din ce în ce mai multe resurse ca să facă ”produsele” lor disponibile pentru infractorii care nu sunt foarte familiarizaţi cu domeniul informaticii. 

    O postare publică a vânzătorului de malware, descoperită de cercetători, conţine nu doar descrierea malware-ului şi instrucţiuni referitoare la modul în care poate fi obţinut, ci şi un ghid pas cu pas despre cum se poate folosi kit-ul malware în atacuri, cu instrucţiuni şi tutoriale video.

    Conform cercetării, setul de instrumente malware constă în trei elemente:

    • Software-ul Cutlet Maker, care serveşte ca modul principal, responsabil de comunicarea cu partea ATM-ului în care sunt păstraţi banii.

    • Programul c0decalc, creat pentru a genera o parolă care să lanseze aplicaţia Cutlet Maker şi să o protejeze împotriva utilizării neautorizate.

    • Aplicaţia Stimulator, care economiseşte timpul infractorilor prin identificarea situaţiei curente a casetelor de numerar din ATM. Prin instalarea acestei aplicaţii, un intrus primeşte informaţii exacte despre tipul de monedă, valoarea şi numărul bancnotelor din fiecare casetă. Astfel, poate să aleagă direct bancnotele de cea mai mare valoare, în loc să încerce la întâmplare.
    Mai întâi, infractorii trebuie să obţină acces direct în interiorul ATM-ului, ca să ajungă la portul USB, folosit pentru a încărca malware-ul.

    Dacă operaţiunea are succes, introduc un  dispozitiv USB care stochează setul de instrumente malware. Apoi, infractorii instalează Cutlet Maker. Acesta este protejat cu parolă, aşa că folosesc programul c0decalc, instalat pe un alt dispozitiv (laptop sau tabletă). Aceasta este un fel de protecţie de tip “drepturi de autor”, instalată de creatorii Cutlet Maker, pentru a împiedica alţi infractori să îl folosească gratuit. După ce este generat codul, infractorii îl introduc în interfaţa Cutler Maker pentru a genera procesul de retragere a banilor.

    Cutlet Maker a fost la vânzare din 27 martie 2017, dar, după cum au descoperit cercetătorii, cea mai veche mostră a apărut pe radarele comunităţii de securitate cibernetică în iunie 2016. La momentul respectiv, a fost trimis către un serviciu multi-scanner public din Ucraina, dar mai târziu a fost prezent şi în alte ţări. Nu este clar dacă malware-ul a fost deja folosit în atacuri reale. Însă instrucţiunile care au însoţit kit-ul malware conţineau materiale video care erau prezentate de autorii lor drept dovezi din viaţa reală a eficienţei malware-ului.

    Nu se ştie cine este în spatele acestui malware. Referitor la potenţialii vânzători ai setului, limba , gramatica şi greşelile stilistice indică faptul că aceştia nu sunt vorbitori nativi de limba engleză.

    ”Cutlet Maker nu necesită aproape deloc cunoştinţe avansate sau competenţe de informatică la nivel profesionist, din partea infractorilor, ceea ce transformă atacarea ATM-urilor dintr-o operaţiune cibernetică ofensivă sofisticată într-un un mod ilegal de a câştiga bani, disponibil practic oricui are câteva mii de dolari pentru a cumpăra malware-ul”, spune Konstantin Zykov, Security Researcher la Kaspersky Lab. “Acest lucru ar putea deveni o ameninţare periculoasă pentru organizaţiile financiare. Şi mai îngrijorător este faptul că, în timp ce operează, Cutlet Maker interacţionează cu partea software şi hardware a ATM-urilor, fără să întâmpine aproape niciun obstacol de securitate. Acest lucru ar trebui să se schimbe, pentru a întări defensiva ATM-urilor.”

    Pentru protejarea ATM-urilor de atacuri realizate cu instrumente malware precum Cutlet Maker şi o mai bună securitate fizică a ATM-urilor, specialiştii Kaspersky Lab le recomandă echipelor de securitate ale organizaţiilor financiare: 

    • Să implementeze politici stricte default-deny pentru a împiedica orice software neautorizat să ruleze pe ATM.

    • Să permită mecanismelor de control ale dispozitivului să restricţioneze conectarea oricăror dispozitive neautorizate la ATM.

    • Să folosească o soluţie de securitate personalizată pentru a proteja ATM-urile de malware-ul Cutlet Maker. 

  • Un tânăr de 23 de ani a avut o idee ciudată de afaceri, iar investitorii i-au dat 13 milioane de dolari ca să o pună în practică

    James Proud, un tânăr de 23 de ani din Statele Unite, este CEO-ul companiei Hello Inc., pe care tot el a fondat-o. 
     
    A venit cu ideea dezvoltării unui produs numit “Sense sleep tracker” care să monitorizeze condiţiile în care o persoană doarme, de la zgomotul ambiental până la temperatura emisă de corp în timpul somnului. Produsul se montează în dormitor la o distanţă cât mai apropiată de pat şi reţine toate aceste valori, dezvoltând apoi un ghid pentru îmbunătăţirea perioadei de repaus.
     
    Tânărul a pornit o campanie pe platforma de donaţii Kickstarter pentru a strânge 100.000 de dolari. Succesul a fost atât de mare, încât după 30 de zile proiectul primise 2,4 milioane de dolari. 
     
    Această sumă reprezintă însă doar o mică parte din fondurile de care compania dispune acum. Un grup de angel investors a observat cât de bine primită a fost ideea lui Proud şi a decis să îl finanţeze cu peste 10 milioane de dolari.
     
    “Cei mai mulţi oameni au zile în care nici măcar nu merg pe jos, însă toată lumea are nevoie de somn”, a declarat Proud pentru Business Insider. “Ziua ta este în mod direct influenţată de modul în care ai dormit”.
     
    Produsul se va vinde, conform celor de la Hello Inc., cu un preţ ce pleacă de la 129 de dolari.

  • Un tânăr de 23 de ani a avut o idee ciudată de afaceri, iar investitorii i-au dat 13 milioane de dolari ca să o pună în practică

    James Proud, un tânăr de 23 de ani din Statele Unite, este CEO-ul companiei Hello Inc., pe care tot el a fondat-o. 
     
    A venit cu ideea dezvoltării unui produs numit “Sense sleep tracker” care să monitorizeze condiţiile în care o persoană doarme, de la zgomotul ambiental până la temperatura emisă de corp în timpul somnului. Produsul se montează în dormitor la o distanţă cât mai apropiată de pat şi reţine toate aceste valori, dezvoltând apoi un ghid pentru îmbunătăţirea perioadei de repaus.
     
    Tânărul a pornit o campanie pe platforma de donaţii Kickstarter pentru a strânge 100.000 de dolari. Succesul a fost atât de mare, încât după 30 de zile proiectul primise 2,4 milioane de dolari. 
     
    Această sumă reprezintă însă doar o mică parte din fondurile de care compania dispune acum. Un grup de angel investors a observat cât de bine primită a fost ideea lui Proud şi a decis să îl finanţeze cu peste 10 milioane de dolari.
     
    “Cei mai mulţi oameni au zile în care nici măcar nu merg pe jos, însă toată lumea are nevoie de somn”, a declarat Proud pentru Business Insider. “Ziua ta este în mod direct influenţată de modul în care ai dormit”.
     
    Produsul se va vinde, conform celor de la Hello Inc., cu un preţ ce pleacă de la 129 de dolari.

  • Reportaj: Berlin, oraşul în permanentă devenire

    Sunt multe lucruri de văzut în Berlin, mai ales pentru cei pasionaţi de istorie; mă încadrez aici, aşa că am căutat să aflu cât mai multe despre Zidul Berlinului, despre viaţa în timpul războiului rece şi, evident, din timpul celui de-al doilea război mondial.

    Nu era prima vizită în Berlin, iar asta m-a ajutat să mă orientez puţin mai bine în ceea ce priveşte ”programul“ de vizitare. Ne-am cazat în Charlottenburg, un cartier liniştit din vechiul Est, şi am luat-o la pas către centrul istoric.

    Centrul istoric, trebuie spus, nu este chiar atât de vechi precum ar sugera numele. De altfel, de fiecare dată când începeţi un tur sau o vizită cu ghid, aşteptaţi-vă să înceapă aşa: ”Acest obiectiv a fost reconstruit în anii ’60, deoarece a fost distrus aproape integral în timpul bombardamentelor din ’42-’44“. Unul dintre cei cu care am stat de vorbă a punctat foarte corect fenomenul: în Berlin totul pare vechi, dar este de fapt nou. E un oraş mereu în devenire. Aşa cum, de fapt, spune şi sloganul de pe pliantele turistice.

    Primul lucru pe care vi-l sugerez e o plimbare în zona Checkpoint Charlie, unul dintre vechile puncte de trecere dintre Berlinul de Est şi Berlinul de Vest. Este zona pe care nemţii au încercat să o păstreze cât mai aproape de forma din timpul războiului rece – cu ajustările de rigoare pentru turişti, bineînţeles. Veţi găsi aici celebrul semn ”You are now leaving the American sector“ şi câţiva actori cu pretenţii de soldaţi care pentru doar 2-3 euro vor sta la poze. Tot aici, pe Friedrichstrasse, veţi putea lua un prim contact cu ceea ce a rămas din Zidul Berlinului; nu e segment prea lung, însă e destul de bine conservat şi cu explicaţii din plin. Pe o rază de 200 de metri mai puteţi vizita muzeul Checkpoint Charlie, cu imagini şi filme de arhivă, precum şi o reproducere în 360 de grade a unei scene din anii ’70. A, şi să nu uit: tot aici puteţi face o scurtă pauză pentru a vedea ”Currywurst museum“. Nu cred că e cazul să dau mai multe detalii, dar vă recomand doar să săriţi micul dejun dacă plănuiţi să includeţi muzeul pe lista de obiective.

    Un alt loc cu o puternică încărcătură emoţională se află la 5 minute de mers pe jos de Checkpoint Charlie: fostul sediu al Gestapo. Numit Topography of Terror, memorialul vă va fi probabil recomandat de majoritatea localnicilor. Nu este un muzeu per se, ci un spaţiu care înglobează poveşti cutremurătoare din timpul în care Hitler conducea destinul Germaniei. Ca în cazul multor alte memoriale sau muzee destinate acelor vremuri, intrarea este gratuită.

    Ieşim puţin din umbra Zidului şi ne îndreptăm către poarta Brandenburg, locul prin care Napoleon a trecut, triumfător, în 1806. Pentru a ajunge acolo, vă recomand să o luaţi pe Unter der Linden, unul dintre cele mai impunătoare bulevarde ale Berlinului. Este o stradă bună şi pentru ceva shopping, dar mai ales pentru numeroasele terase şi restaurante. Imediat după ce treceţi de Poarta Brandenburg, veţi putea vizita Reichstagul şi clădirile guvernamentale, impresionante prin mixul de arhitectură clasică şi modernă. O altă variantă pentru a vă putea bucura de peisajul modern este o croazieră pe râul Spree: puteţi opta fie pentru varianta de o oră, fie pentru cea de două ore şi jumătate. Noi am ales-o pe cea mai scurtă, pentru că lista obiectivelor era una destul de lungă.

    După cum aminteam la început, Berlin are de toate pentru toţi. Prin urmare, dacă preferaţi natura în locul muzeelor sau al bulevardelor, Tiergarten e locul ideal. Este unul dintre cele mai mari parcuri ale Germaniei şi este împânzit de poduri romantice, grădini ascunse sau monumente ce amintesc de alte vremuri. Vă recomand să petreceţi aici măcar câteva ore; veţi uita că sunteţi într-una dintre principalele capitale ale Europei.

    Mai trebuie să amintesc de două locuri ce nu trebuie ratate de cei care vor să înţeleagă diviziunea dintre est şi vest: East Side Gallery şi Memorialul Zidului. Primul reprezintă cea mai lungă bucată neîntreruptă de zid rămasă, având aproape 1,5 kilometri; autorităţile au decis să o transforme într-o operă de artă şi au invitat unii dintre cei mai cunoscuţi artişti de stradă să dea culoare acestui loc. Nu vă lăsaţi însă păcăliţi de descrierea mea oarecum banală: East Side Gallery e un loc impresionant, unde veţi ocupa destul de mult din spaţiul din telefon destinat pozelor. |n al doilea rând, Memorialul Zidului este un loc de cu totul altă natură; aici construcţia gri a fost readusă la forma şi aspectul din anii ’60 şi ’70. |n jurul zidului s-a amenajat chiar şi ”fâşia morţii“, zona în care sute de germani din est şi-au pierdut viaţa încercând să sară zidul. Tot pe Bernauer Strasse, vizavi de zid, veţi putea intra în clădirea efectivă a Memorialului; este un spaţiu modern, unde puteţi vedea filme din acele vremuri dar şi din 1989, atunci când mii de oameni au luat cu asalt punctele de trecere pentru a-şi revedea rudele sau prietenii.

    Mai sunt numeroase locuri în Berlin destinate zidului, dar capitala Germaniei oferă şi alte puncte de interes.

    Unul dintre acestea e Alexander Platz, locul unde – după cum fiecare ghid repetă în mod aproape obsesiv – se regăseşte cea mai înaltă construcţie din Germania, cu o înălţime de 368 de metri. Este vorba de celebrul turn de televiziune construit de sovietici pentru a-şi demonstra superioritatea tehnologică; după cum bine aţi intuit, ne aflăm acum în fostul Berlin de Est. Alexander Platz e un loc nu foarte curat, aşa cum sunt majoritatea locurilor turistice, dar e o zonă bună pentru cumpărături. Nu vă recomand însă să vă opriţi aici la masă: preţurile sunt de 2-3 ori mai mari decât în restul Berlinului. |n apropiere de turnul TV însă, se află unul dintre cele mai inedite lucruri pe care le-am văzut în Berlin. Bulevardul Karl Marx este o stradă uriaşă, cu blocuri îmbrăcate în marmură, construite de sovietici din aceleaşi motive de orgoliu. Nu vorbim de 2-3 blocuri, ci de zeci de astfel de construcţii aşezate unul lângă altul şi aflate într-o stare impecabilă. Ca fapt divers, acest bulevard a fost declarat zonă protejată Unesco datorită particularităţii sale şi a importanţei istorice.

    Ne îndreptăm acum către vest şi ajungem în Potsdamer Platz, un loc dărâmat aproape integral în timpul bombardamentelor şi reconstruit apoi începând cu sfârşitul anilor ’90. Potsdamer Platz este precum Defense-ul din Paris sau, dacă vreţi, precum Canary Wharf-ul din Londra; la dimensiuni mai mici, ce-i drept, dar cu acelaşi tip de clădiri noi, din sticlă, în care companiile îşi pot etala pretenţiile.

    Mai sunt câteva obiective importante, dar depinde de numărul de zile pe care fiecare turist îl dedică Berlinului. Aş mai aminti de Domul din Berlin, aflat pe malul aceluiaşi Spree, alăturat celor cinci muzee ce formează Insula Muzeelor. Muzeul spionilor şi cel al filmului, ambele în Potsdamer, merită de asemenea o vizită. Noi le-am lăsat, cum se spune, pe data viitoare.

    Un ultim sfat: dacă excursia în capitala Germaniei va fi una ceva mai lungă, merită să faceţi o excursie de o zi la Oranienburg, oraşul ce găzduieşte unul dintre cele mai importante lagăre de concentrare din timpul naziştilor, Sachsenhausen. Nu încercaţi însă să o faceţi pe cont propriu, ci apelaţi la un ghid; cantitatea de informaţii este uriaşă şi trebuie pusă în context.

  • Ghid pentru tineri: cum să economiseşti mai mult, mai eficient?

    Laurenţiu Mihai, autor al site-ului de educaţie financiară  laurentiumihai.ro şi cofondator al agenţiei de marketing digital The Pharmacy, recomandă păstrarea unui buget personal în Excel sau cu ajutorul unei aplicaţii.

    „Esenţa planificării financiare este aceeaşi: să realizezi, mai întâi, un miniaudit financiar, să vezi ce venituri şi ce cheltuieli ai în fiecare lună şi să-ţi dai seama unde eşti şi care poate fi baza de construcţie pentru unde vrei sa ajungi”, spune Nicoleta Deliu, şef departament comunicare corporativa şi afaceri comunitare la BCR.

    Al doilea lucru pe care Laurenţiu Mihai îl recomandă este administrarea eficientă a banilor cu ajutorul regulii 50/20/30:
    50% din venituri distribuite către cheltuielile zilnice fără care nu putem trăi (chirie, mâncare etc.), 20% direcţionaţi imediat către investiţii, iar 30% distribuiţi către distracţie, obiecte pe care ni le dorim (maşină, telefon nou etc).

    „Important este să distribuim cei 20% din venituri înainte să ne apucăm de distracţie şi alte cheltuieli mai puţin folositoare”, este de părere Mihai, care spune că această regulă te va ajuta să-ţi administrezi banii şi să fii mai chibzuit.
    „Cei 20% destinaţi investiţiilor îţi vor asigura viitorul. La bătrâneţe vom avea nevoie de mai mulţi bani şi foarte important este să ne gândim din timp la modul în care vrem să ne trăim bătrâneţea”, mai spune el.

    Nicoleta Deliu spune că obiceiul care nu trebuie să lipsească este cel al economisirii lunare, respectând principiul de a te plăti pe tine prima data.  „Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta, pornind de la 5% la 20-25 de ani, 10-15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani) şi 20% după această vârstă”.

    Ea mai spune că încă mai există tentaţia supraîndatorării desi abia am ieşit din criză. “E suficient să ne uităm în oglindă sau în jurul nostru: câţi dintre noi nu avem abonamente de cablu TV cu peste 100 de programe? La câte ne uităm, cu adevărat? Câţi dintre noi nu deţinem telefoane cu mii de minute şi mesaje incluse, pe costuri lunare destul de ridicate, pe care nu le folosim? Chiar e nevoie de ele? Sunt exemple mărunte, care pot continua cu cafeaua pe care o bem zi de zi, poate, la cafenea, mâncarea cumpărată de la cantină sau din oraş, în loc de cea gătită acasă, modalităţile de transport – bicicletă, autobuz sau taxi, locurile de unde ne facem cumpărăturile sau unde plecăm în vacanţă”, spune Deliu

    Articolul face parte din cover story-ul “Ce fac millenniali cu banii şi de ce de ce ar trebui să se gândească la pensie”

  • Fonduri nerambursabile, cu acoperire de 100% pentru investiţii de maxim 1,5 mil euro. Vezi aici pentru ce

    „Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiţii în infrastructura de irigaţii din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce priveşte modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conştienţi de rolul principal al Agenţiei, acela de a crea instrumente eficiente, din punct de vedere al celor care implementează proiectele de investiţii şi care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor” a precizat Adrian – Ionuţ Chesnoiu, directorul general al AFIR.

    Sprijinul public pentru investiţiile finanţate prin această submăsură este 100% nerambursabil şi nu va depăşi 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de pompare şi repompare (SPA – Staţii de pompare a apei, SRP – Staţii de repompare).

    „Infrastructura de irigaţii reprezintă un sector vital pentru agricultură şi pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiţii durabile şi de o finanţare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susţine cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigaţii. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigaţii va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei şi creşterea suprafeţelor irigate” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuţ CHESNOIU.

    Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secţiunea Dezbatere publică.

    Ca urmare a modificării fişei submăsurii (sM) 4.3 din PNDR 2014-2020, a crescut suprafaţa acoperită cu sisteme de irigaţii viabile economic de la 823.130 hectare la 1,8 milioane hectare, conform studiului „Actualizarea strategiei investiţiilor în sectorul irigaţiilor”, valoare asumată la nivelul ţării noastre în cadrul Anexei nr. 2 la H.G. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România.

    De asemenea, sunt eligibile investiţiile în modernizarea sistemelor care au ca rezultat mărirea suprafeţei nete irigate.

    Totodată, în sesiunea din acest an, vor putea depune proiecte pentru investiţi în infrastructura secundară de irigaţii, derulate prin PNDR 2014-2020 şi solicitanţii care au depus astfel de proiecte în sesiunile anterioare şi care nu au prezentat proiectul tehnic la data prevăzută în notificarea AFIR.

    Beneficiarii eligibili care pot primi finanţarea pentru a realiza investiţii în infrastructura de irigaţii sunt Organizaţii sau Federaţii ale Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI/ FOUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare.

    Cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor depuse prin sM 4.3I vizează investiţii în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, clădirilor aferente staţiilor de pompare/ repompare/ punere sub presiune sau pentru racordarea la utilităţi, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

    Dintre cheltuielile neeligibile: costurile cu întreţinerea, reparaţiile şi exploatarea investiţiei realizate; costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente şi costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie.

    Ca urmare modificărilor din fişa sM 4.3I s-a actualizat şi un criteriu de eligibilitate în sensul că investiţia vizează o suprafaţă identificată ca viabilă în Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România.

    Totodată, în urma modificării HG 226/ 2015 privind stabilirea cadrului general de implementare al PNDR, pentru investiţiile care prevăd construcţii-montaj, proiectul tehnic de execuţie se avizează acum după semnarea contractului de finanţare de către AFIR.

    Pentru proiectele din arealul ITI – Delta Dunării a fost introdus criteriul de eligibilitate privind obligativitatea solicitantului de a prezenta avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDD DD).

    Principiile de selecţie aferente proiectelor depuse pentru a primi finanţare pentru sM 4.3I se referă la economia de apă (maxim 20 de puncte), la suprafaţa irigată prin proiect (maxim 40 de puncte), la modalitatea de alimentare, respectiv direct de la sursă sau în sistem gravitaţional (maxim 20 de puncte) şi la complementaritatea cu investiţii pentru modernizarea sistemelor de irigaţii în aval (maxim 20 de puncte).

  • Doar in România. Drepturile nevăzătorilor încălcate din neştiinţă şi nepăsare

    Petrică Iordache este nevăzător din naştere şi locuieşte în Paşcani, judeţul Iaşi. Acum doi ani a primit-o pe Maya, câinele său ghid, care îl ajută să se deplaseze oriunde are nevoie. Când a vrut să plece la Sibiu, pentru a vizita un prieten, de asemenea nevăzător, reprezentanţii firmei de transport persoane de la care şi-a cumpărat biletul nu l-au lăsat să călătorească cu Maya.

    “Am rezervat două bilete, unul pentru mine, unul pentru Maya şi trebuia să plecăm din Târgu Frumos. Şoferul nu a vrut să mă primească cu Maya. A început să mă împingă, a luat câinele de zgardă, ne-a bruscat pe amândoi, până la urmă a reuşit să mă împingă jos din maşină şi pe mine şi pe câine, a închis uşile şi a plecat. Am sunat la 112, a venit un poliţist la mine, mi-a zis că voi fi luat de aceaşi firmă, dar cu cursa următoare. Eu l-am întrebat <bine, şi ce fac până la 11?>. Replica lui a fost că <ce vrei, să te iau la mine acasă?>”, povesteşte Petrică.

    Tânărul a trebuit să aştepte patru ore în Târgu Frumos până când a venit următorul autocar şi a putut să plece spre Sibiu, unde îl aştepta Paul, prietenul său care are şi el un câine ghid, pe Fantom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ARMO pregăteşte versiune 2.0 a ghidului de bune practici pentru magazinele online, în parteneriat cu autorităţile

    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Asociaţia Pro Consumatori (APC) şi Centrul European al Consumatorilor România (ECC) va elabora o versiune optimizată a ghidului de bune practici pentru magazinele online care să creeze un standard pentru serviciile oferite de operatorii economici cu profil ecommerce clienţilor, şi, implicit, să sporească încrederea clienţilor în comerţul electronic.

    Anunţul a fost făcut în cadrul unei mese rotunde organizate de ARMO în parteneriat cu APC şi ECC pe tema drepturilor consumatorilor în mediul online, cu ocazia Zilei Mondiale a Consumatorilor. Dezbaterea este prima de acest fel şi a reunit la masa discuţiilor reprezentanţi din parte autorităţilor (Paul Anghel, director general ANPC), ai organizaţiilor pentru protecţia drepturilor consumatorilor (Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori şi Irina Chiriţoiu, director ECC Romania), dar şi ai magazinelor (Marian Alecsiu, CEO F64, Nicoleta Iancu, Customer Care Manager eMAG, Eugen Răşoiu, CEO Borealy.ro) şi integratorul de plăţi online PayU(Marius Costin, Country Manager PayU România).

    ”Anul trecut valoarea comerţului online în România a fost de peste 2 miliarde de euro, în creştere cu 45% faţă de anul anterior. Deşi am avut cea mai importantă creştere în ecommerce din Uniunea Europeană, după indicele DESI suntem în continuare pe ultimul loc în UE. Tendinţa e clară – tot mai mulţi consumatori se îndreaptă către canalul online. Următorul pas e să accelerăm evoluţia acestui canal, ajutând magazinele să crească încrederea clienţilor, odată prin respectarea normelor europene, cât şi prin respectarea unui cod de bune practici la nivelul industriei”, a declarat Florinel Chiş, directorul general ARMO. El a mai adăugat ca ARMO va introduce un program de certificare de tip Marcă de Încredere (Trustmark) care să garanteze la nivel european nivelul serviciilor oferite de magazinele româneşti. ”Ghidul de bune practici împreună cu certificatul Trustmark vor creşte încrederea şi vizibilitatea magazinelor româneşti la nivel local, dar şi pe piaţa unică europeană”, a mai adăugat Florinel Chiş.