BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Percheziţii în Călăraşi, la persoane acuzate de sute de furturi în Germania. Casele, ţinta preferată a hoţilor

    Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Poliţia Română, poliţişti ai Serviciului de Investigaţii Criminale Călăraşi, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe Lângă Judecătoria Călăraşi şi a unui procuror german, împreună cu poliţişti din cadrul Poliţiei Bayreuth – Germania, percheziţionează, la ora transmiterii acestei ştiri, şapte locaţii din judeţul Călăraşi.

    Sunt vizate locuinţele unor persoane bănuite că, începând cu anul 2017 şi până în prezent, ar fi săvârşit 246 de infracţiuni de furt din locuinţe şi societăţi comerciale pe teritoriul Germaniei.

    Potrivit comunicatului citat, poliţiştii vor pune în aplicare patru mandate de aducere, iar la finalizarea percheziţiilor, cei bănuiţi de furturi vor fi duşi la audieri.

    La activităţi participă poliţişti din cadrul structurilor de investigaţii criminale, ordine publică, criminalistică şi luptătorii Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, precum şi poliţişti din cadrul Poliţiei Bayreuth.

  • Mişcare surpriză: Daniel Kretinsky, miliardarul ceh care deţine Europa FM şi care a vrut să cumpere retailerul Metro, atacă piaţa de televiziune din Germania

    Daniel Kretinsky, care deţine grupul ceh EPH estimat la o valoare de 7,8 miliarde de dolari, a cumpărat o participaţie minoritară la o companie germană de televiziune, conform Bloomberg.

    Miliardarul ceh, care deţine Europa FM în România, este cel mai mare acţionar în Czech Media Invest, care a cumpărat aproximativ 4,1% din acţiunile ProSiebenSat.1 Media SE. Astfel, acesta este primul pas în noua strategie a Czech Media Invest de a achiziţiona pachet minoritare de acţiuni în companiile de media din Europa.

    Grupul Czech Media Invest, care deţine mai multe publicaţii de ştiri din Cehia, precum şi un pachet în ziarul francez Le Monde, se diversifică în activitatea de televiziune la nivel naţional, pe care o consideră capabilă să concureze alături de platformele digitale pentru a fi formatul publicitar dominant din acest segement de piaţă.

    Kretinsky este cunoscut în special pentru tranzacţiile cu active din energie în Germania, Italia şi Marea Britanie, prin intermediul EPH, un grup fondat de el în 2009.

    Kretinsky, are o avere netă de cel puţin 3 miliarde de dolari, conform Indicelui Bloomberg Billionaires şi  deţine 50% din acţiunile grupului CMI, în timp ce partenerul său, Patrik Tkac, are o participaţie de 40%.

    La începutul acestui an, Kretinsky şi de omul slovac de afaceri Patrik Tkac s-ua oferit să cumpere retailerul german Metro Group într-o tranzacţie de 5,8 miliarde euro. În cadrul cadrul acestei tranzacţii, aceaştia ar fi plătit 16 euro per acţiune.

    Managementul Metro a transmis, la aceas vreme, că oferta „subevaluează substanţial” retailerul german. Consiliul de supraveghere al companiei va face o declaraţie oficială completă odată ce documentul cu oferta nesolicitată este valabil.

    A merge împotriva unei tendinţe de piaţă predominante este un semn distinctiv al strategiei de investiţii a lui Kretinsky. În ultimul deceniu, principalul său business EPH a achiziţionat o serie de active energetice convenţionale în întreaga Europă, punând pariu că regiunea va continua să se bazeze pe cărbune şi gaz pentru energie electrică, chiar dacă naţiunile impun pentru o mai mare utilizare a energiei regenerabile.

    În aproximativ un deceniu, o schemă de achiziţie bazată pe datorii a transformat EPH dintr-o mică companie  cehă într-una dintre cele mai mari companii de energie electrică din Europa Centrală. A avut venituri de 7 miliarde de euro anul trecut şi şi-a evaluat activele în Cehia, Slovacia, Germania, Italia, U.K., Ungaria şi Polonia la aproximativ 13,3 miliarde de euro.

    Acţiunile ProSieben au crescut 3,5% în această lună, dar valoaea lor este încă în cu 16% mai mica faţă de începutul anului, evaluând compania la 3 miliarde de euro. Cele 15 canale gratuite şi cu plată ajung în fiecare zi la 45 de milioane de gospodării TV din Germania, Austria şi Elveţia, potrivit datelor CMI. Anul trecut, platformele digitale ProSiebenSat.1 au obţinut 3 miliarde de vizualizări video.

    Prin intermediul CMI, Kretinsky deţine patru ziare şi câteva zeci de reviste şi pagini web. De asemenea, compania are două tipografii şi deţine posturi importante de radio din Cehia şi România. În afară de miza Le Monde, CMI deţine şi versiunea franceză a revistei Elle şi publicaţiei Marianne.

     

  • Mişcare surpriză: Daniel Kretinsky, miliardarul ceh care deţine Europa FM şi care a vrut să cumpere retailerul Metro, atacă piaţa de televiziune din Germania

    Daniel Kretinsky, care deţine grupul ceh EPH estimat la o valoare de 7,8 miliarde de dolari, a cumpărat o participaţie minoritară la o companie germană de televiziune, conform Bloomberg.

    Miliardarul ceh, care deţine Europa FM în România, este cel mai mare acţionar în Czech Media Invest, care a cumpărat aproximativ 4,1% din acţiunile ProSiebenSat.1 Media SE. Astfel, acesta este primul pas în noua strategie a Czech Media Invest de a achiziţiona pachet minoritare de acţiuni în companiile de media din Europa.

    Grupul Czech Media Invest, care deţine mai multe publicaţii de ştiri din Cehia, precum şi un pachet în ziarul francez Le Monde, se diversifică în activitatea de televiziune la nivel naţional, pe care o consideră capabilă să concureze alături de platformele digitale pentru a fi formatul publicitar dominant din acest segement de piaţă.

    Kretinsky este cunoscut în special pentru tranzacţiile cu active din energie în Germania, Italia şi Marea Britanie, prin intermediul EPH, un grup fondat de el în 2009.

    Kretinsky, are o avere netă de cel puţin 3 miliarde de dolari, conform Indicelui Bloomberg Billionaires şi  deţine 50% din acţiunile grupului CMI, în timp ce partenerul său, Patrik Tkac, are o participaţie de 40%.

    La începutul acestui an, Kretinsky şi de omul slovac de afaceri Patrik Tkac s-ua oferit să cumpere retailerul german Metro Group într-o tranzacţie de 5,8 miliarde euro. În cadrul cadrul acestei tranzacţii, aceaştia ar fi plătit 16 euro per acţiune.

    Managementul Metro a transmis, la aceas vreme, că oferta „subevaluează substanţial” retailerul german. Consiliul de supraveghere al companiei va face o declaraţie oficială completă odată ce documentul cu oferta nesolicitată este valabil.

    A merge împotriva unei tendinţe de piaţă predominante este un semn distinctiv al strategiei de investiţii a lui Kretinsky. În ultimul deceniu, principalul său business EPH a achiziţionat o serie de active energetice convenţionale în întreaga Europă, punând pariu că regiunea va continua să se bazeze pe cărbune şi gaz pentru energie electrică, chiar dacă naţiunile impun pentru o mai mare utilizare a energiei regenerabile.

    În aproximativ un deceniu, o schemă de achiziţie bazată pe datorii a transformat EPH dintr-o mică companie  cehă într-una dintre cele mai mari companii de energie electrică din Europa Centrală. A avut venituri de 7 miliarde de euro anul trecut şi şi-a evaluat activele în Cehia, Slovacia, Germania, Italia, U.K., Ungaria şi Polonia la aproximativ 13,3 miliarde de euro.

    Acţiunile ProSieben au crescut 3,5% în această lună, dar valoaea lor este încă în cu 16% mai mica faţă de începutul anului, evaluând compania la 3 miliarde de euro. Cele 15 canale gratuite şi cu plată ajung în fiecare zi la 45 de milioane de gospodării TV din Germania, Austria şi Elveţia, potrivit datelor CMI. Anul trecut, platformele digitale ProSiebenSat.1 au obţinut 3 miliarde de vizualizări video.

    Prin intermediul CMI, Kretinsky deţine patru ziare şi câteva zeci de reviste şi pagini web. De asemenea, compania are două tipografii şi deţine posturi importante de radio din Cehia şi România. În afară de miza Le Monde, CMI deţine şi versiunea franceză a revistei Elle şi publicaţiei Marianne.

     

  • Cum a făcut un român 280.000 de euro într-o lună în Germania, cu o firmă nou-înfiinţată

    Un orădean acuzat că a escrocat mai multe persoane în Germania de la care a încasat 278.000 euro prin intermediul unei firme fantomă de comerţ cu maşini second-hand este anchetat de autorităţile judiciare din Rostock pentru înşelăciune, fals şi uz de fals. În 2016, Cornel Marius Mihele a creat o firmă şi un site fantomă pe care oferea maşini second hand, încasând avans de la clienţi care apoi erau trimişi la sediul societăţii, adresa dovedindu-se fictivă.

    Cazul a ieşit la iveală abia în acest an, când Curtea de Apel Oradea a primit spre confirmare două mandate europene de arestare emise de Judecătoria Rostock pe numele lui Mihele, în martie pentru înşelăciune, iar săptămâna trecută pentru fals şi uz de fals. Ambele mandate privesc, însă, aceeaşi stare de fapt.

    Concret, bărbatul este acuzat că, în toamna anului 2016 a înfiinţat în Germania o firmă fantomă, SB Import Export GMBH, cu sediul în Rostock şi un site de vânzări auto pe care oferea spre vânzare “autoturisme de mare putere”, dublate cu servicii cum ar fi vămuire, dar şi posibiităţi de de finanţare, pentru a fi cât mai credibiă.

    Celor interesaţi li se cerea să achite un avans într-un cont bancar, banii care erau retraşi de Mihele în numerar, imediat după ce au fost transferaţi. Între timp, clienţii erau trimişi la sediu firmei pentru a achita diferenţa, pentru ridica maşinile şi documentele de proprietate. Adresa menţionată, însă, era fictivă, căci firma nu exista.

    Conform mandatului, în total, într-o singură lună, în perioada 4 noiembrie – 19 decembrie 2016, bărbatul ar fi înşelat 11 persoane de la care a încasat cu titlu de avans în total 278.000 euro.

    Bărbatul este anchetat acum de procurorii din Rostock pentru înşelăciune, fals şi uz de fals, fiind arestat la Oradea şi predat autorităţilor judiciare germane pentru finalizarea cercetărilor, scrie https://www.ebihoreanul.ro

  • Germania avertizează asupra apariţiei a unei noi crize a imigranţilor

    Miniştrii UE s-au întâlnit pentru a discuta problema imigraţiei întrucât Grecia a devenit principala poartă de intrare în Europa a oamenilor provenind din Orientul Mujlociu, Asia şi Africa care îşi părăsesc ţările de origine din cauza sărăciei sau a războiului.

    ”Dacă vom lăsa ca toate statele aflate la graniţele Uniunii Europene (să se descurce singure), nu va exista niciodată o politică comună europeană privind azilul. Iar dacă nu avem o politică comună în acest sens, există pericolul ca imigraţia necontrolată să aibă loc din nou în întreaga Europă. Am mai văzut acest lucru înainte şi nu vreau să se întâmple din nou”, a declarat ministrul german de Interne, Horst Seehofer, în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe din UE, care are loc în Luxenburg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valul de concedieri continuă să răvăşească băncile: Unul dintre giganţii bancari din Germania lasă fără loc de muncă 9.000 de oameni

    Gigantul bancar Deutsche Bank plănuieşte să îşi reducă personalul din Germania cu 9.000 de poziţii, în contextul unui plan masiv de reorganizare anunţat anterior de bancă, potrivit Bloomberg.

    Astfel, creditorul german va aplica circa jumătate din planul de reorganizare în Germania, în contextul în care CEO-ul Christian Sewing a anunţat anterior că mutarea va afecta 18.000 de angajaţi la nivel global.

    Deutsche Bank angajează circa 41.700 de persoane în Germania, potrivit datelor de la finele lui 2018, dintr-un total de 91.700 de oameni la nivel global.

    Pe lângă Germania, Londra va fi afectată semnificativ, în parte din cauza Brexitului, în timp ce în SUA banca va face mai puţine reduceri de personal prin comparaţie, odată ce finalizează exitul din businessul de tranzacţionare de acţiuni, potrivit sursei citate.

    Reorganizarea Deutsche Bank se va concentra pe reducerea de costuri în divizia de retail

     La doar două luni după ce a fost numit noul ţar al braţului de retail din Deutsche Bank, Manfred Knof se confruntă cu prima provocare majoră.

    În vârstă de 54 de ani, fostul şef al Allianz în Germania, trebuie să îmbunătăţească veniturile operaţiunilor de retail pe plan domestic, în timp ce reduce costurile anuale cu 1,4 miliarde de euro.

    Viitorul băncii germane depinde în mare măsură de succesul lui Manfred Knof în divizia de retail, care este o componentă principală din planul masiv de reorganizare al CEO-ului Christian Sewing – prin care acesta a decis să abandoneze ambiţiile de a deveni o forţă pe Wall Street.

    „Banking-ul de retail este unul dintre terenurile cheie”, spune unul dintre arhitecţii planului de restructurare anunţat de Sewing, citat de FT.

    Planul de restructurare anunţat de Sewing vizează 18.000 de locuri de muncă într-o restructurare de peste 7 miliarde de dolari.

    De ce ajunge Deutsche Bank în centrul atenţiei astăzi

    Săptămâna aceasta, ţintele diviziei de retail din Deutsche Bank – care are circa 28.000 de angajaţi în Germania şi aduce o treime din veniturile băncii – au ajuns iar în prim-plan în contextul negocierilor dure dintre bancă şi unul dintre cele mai puternice sindicate din ţară.

    Sindicatul Verdi cere o creştere salarială de 7% pentru 12.000 de angajaţi ai Postbank, fosta bancă de economii a poştei, pe care Deutsche Bank a cumpărat-o în urmă cu peste un deceniu.

    În ultimele săptămâni, Postbank a fost lovită de o suită de plecări de personal. Într-o încercare de a opri această tendinţă, Deutsche Bank a oferit o majorare în negocieri săptămâna trecută.

    Britta Lehfeldt, negociatorul-şef al Deutsche Bank a declarat pentru FT că „cea mai recentă ofertă a noastră ne-ar creşte factura cu salariile cu o sumă semnificativă de două cifre, la nivelul milioanelor de euro”. Ea a descris negocierile ca fiind „foarte dificile” însă susţine că atmosfera este constructivă.

    În ciuda faptului că executivii au restructurat constant businessul în ultimii ani, raportul cost-venituri în diviziile de private banking şi în divizia comecială a băncii este la nivelul de 95% în prima jumătate a anului 2019. Per total, braţul de retail trebuie să livreze un sfert din restructurarea totală anunţată de Sewing.

    „Deutsche nu îşi poate permite efectiv nicio majorare”, potrivit unei surse din apropierea managementului Deutsche Bank.

    Potrivit sindicatului Verdi, oferta Deutsche Bank a fost o majorare de 1,7%, versus nivelul de 7% cerut de angajaţi.

    „Poziţiile noastre sunt încă foarte departe şi nu îmi este clar dacă putem ajunge la un compromis”, spune Jan Duscheck, negociatorul-şef al sindicatului Verdi.

    Aşteptările cu privire la Manfred Knof, care s-a alăturat iniţial băncii în poziţia de şef al diviziei de private banking, sunt ridicate. Unul dintre cei mai mari acţionari ai Deutsche a descris numirea acestuia peste braţul de retail ca fiind excepţională, în contextul în care Frank Strauss, predecesorul acestuia, avea o relaţie prea apropiată de sindicat – ceea ce este un dezavantaj din perspectiva acţionariatului.

    Un fost coleg de la Allianz al lui Knof îl descrie ca fiind un „manager nemilos” care nu este prea interesat de sensibilităţile sindicatului şi este determinat să livreze rezultate, potrivit FT.

     

     

     

  • Recesiunea devine brusc o realitate. Furtuna începe din Germania

    Cererea din fabricile germane a scăzut în august cu 0,6% din luna iulie, de două ori mai mult decât se aşteptau economiştii. Industria germană este într-o continuă încetinire, pentru a 15-a lună consecutivă în care comenzile au cunoscut evoluţii negative.

    Perspectivele economice ale Germaniei, economie dependentă de export, rămân incercte- pe fondul riscurilor pe care le-ar provoca un Brexit fără acord şi intensificarea războiului comercial cu Donald Trump, care a anunţat că va impune tarife vamale pentru produsele europene de 7,5 miliarde de dolari, începând din 18 octombrie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comenzile pentru fabricile germane au scăzut de două ori mai mult decât se aşteptau economiştii

    Cererea din fabricile germane a scăzut în august cu 0,6% din luna iulie, de două ori mai mult decât se aşteptau economiştii. Industria germană este într-o continuă încetinire, pentru a 15-a lună consecutivă în care comenzile au cunoscut evoluţii negative.

    Perspectivele economice ale Germaniei, economie dependentă de export, rămân incerte, pe fondul riscurilor pe care le-ar provoca un Brexit fără acord şi intensificarea războiului comercial cu Statele Unite, care a anunţat că va impune tarife vamale pentru produsele europene de 7,5 miliarde de dolari, începând din 18 octombrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicover a colectat din piaţă 120 milioane euro printr-un instrument de finanţare specific pieţei germane

    Medicover AB (companie listată public) a plasat cu succes prima sa emisiune Schuldschein (instrument de finanţare a unei afaceri, de tipul obligaţiunilor, specific pieţei germane), în valoare totală de 120 milioane euro, cu tranşe în euro şi perioade de scadenţă de cinci, respectiv şapte ani, rate fixe şi variabile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Emisiunea a fost suprasubscrisă, depăşind valoarea iniţială de 100 de milioane de euro.

    Prin această tranzacţie, Medicover şi-a diversificat sursele de finanţare şi şi-a extins substanţial baza de investitori, în special în zona investitorilor instituţionali din Germania, Polonia, dar şi de pe continentul asiatic. Cererea pentru această emisiune şi pentru tranşele aferente a fost mare, ceea ce reflectă situaţia financiară bună a companiei.

    Medicover îşi consolidează în felul acesta nivelul de lichiditate, profitând de condiţiile bune din piaţă, unde marjele sunt cuprinse între 1,2% şi 1,5%, atât pentru tranşele cu rate fixe, cât şi pentru cele cu rate variabile, cu perioadă de scadenţă de cinci şi şapte ani.

    Instituţiile financiare Landesbank Hessen-Thüringen Girozentrale (Helaba), ING Bank, şi Skandinaviska Enskilda Banken AB (companie listată public), filiala Frankfurt, au acţionat împreună în această tranzacţie în calitate de intermediari.

    „Acest acord consolidează semnificativ poziţia grupului Medicover şi ne permite să ne dezvoltăm programele de achiziţie de pe pieţele din Polonia şi România. Ne bucurăm să vedem că organizaţii importante ne susţin creşterea şi planul de dezvoltare. În ultima perioadă, ne-am extins foarte mult pe piaţa poloneză de stomatologie, unde am extins reţeaua cu 15 noi clinici şi am majorat numărul de spitale deţinute, ajuns acum la peste 20 unităţi la nivel de grup, incluzând Spitalul Pelican din Oradea şi Spitalul Neomedic din Polonia. Intenţionăm să continuăm să ne extindem reţeaua de clinici în România – unde am adăugat deja reţelei 11 noi clinici, printre care Dr. Luca, Iowemed şi centrele medicale Phoenix – şi să lansăm un program similar în Polonia”, a declarat John Stubbington, COO Healthcare Services, Medicover.

    Medicover România este prezentă de peste 24 de ani pe piaţa serviciilor de sănătate private şi dispune de o reţea de 36 de clinici în Bucureşti şi în ţară şi două spitale generaliste: unul în capitală şi celălalt în Oradea. Spitalele corespund celor mai înalte standarde medicale – moderne, sigure, aproape de pacienţi – şi includ toate departamentele: ambulator, spitalizare de zi, precum şi o gamă variată de specialităţi medicale şi chirurgicale. Medicover România face parte din Medicover, companie internaţională importantă care oferă servicii medicale şi de diagnostic, fondată în 1995.

     

  • Cum au reuşit fiii unui miner să creeze unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din lume

    Crescuţi într-o familie modestă, fraţii Karl şi Theo Albrecht şi-au depăşit condiţia şi au pus bazele lanţului de retail alimentar Aldi, transformat într-un imperiu financiar cu venituri anuale de peste 30 de miliarde de euro.
     
    Karl Albrecht, născut pe 20 februarie 1920, şi Theo Albrecht, născut pe 28 martie 1922, au crescut într-o familie de condiţie umilă, în oraşul industrial Essen, din Renania de Nord, Germania. Tatăl lor era miner, dar după ani de muncă sub pământ a contractat emfizem şi a trebuit să renunţe la această meserie, aşa că s-a angajat într-o brutărie.

    Familia a fost obligată să găsească un alt mod de a se întreţine, aşa că a decis să deschidă un mic magazin alimentar pentru a putea trăi decent. Fiii familiei Albrecht erau determinaţi să nu se facă mineri, ca tatăl lor. O perioadă, Theo a rămas să lucreze în magazinul familiei şi a învăţat comerţul cu alimente, în timp ce Albrecht a învăţat arta delicateselor. Cei doi fraţi au luptat şi în al Doilea Război Mondial.

    După război, s-au întors în Essen, unde au preluat conducerea micului business de familie şi au decis să îl extindă prin deschiderea mai multor filiale.

    Ideea lor s-a bazat pe faptul că muncitorii din regiunea industrială Ruhr nu erau atraşi de magazinele de lux, ci îşi doreau mărfuri accesibile pe care le puteau cumpăra zilnic. Fraţii au început să îşi extindă afacerea în Ruhr în anii ’40. Până în anul 1954 au deschis 50 de filiale, păstrând sloganul businessului: „Cea mai bună calitate la cel mai mic preţ”.

    Până la acel moment, cei doi fraţi reuşiseră să îşi câştige o reputaţie destul de puternică în rândul furnizorilor. Amândoi erau cunoscuţi pentru stilul lor nemilos de negociere şi pentru dexteritatea cu care îi convingeau pe furnizori să le dea cea mai bună ofertă pentru a-şi menţine cele mai mici preţuri în magazinele Aldi. De asemenea, îşi câştigaseră o reputaţie pentru economia pe care o făceau pentru magazinele lor – de pildă, stingeau întotdeauna luminile dintr-o cameră pentru a avea facturi mai mici, nu îşi făceau niciodată publicitate şi de multe ori nu foloseau nici măcar rafturi.

    Numele lanţului de magazine Aldi, ales oficial în 1961, a fost creat din primele litere ale numelui Albrecht şi primele litere din cuvântul discount.
    Karl Albrecht şi-a permis un singur lux, acela fiind golful. Această pasiune l-a determinat să construiască în sudul Germaniei, în anul 1976, un hotel destinat iubitorilor de golf, ridicându-şi de asemenea propria vilă, aşezată astfel încât sa fie conectată la traseul de golf al hotelului.

    Theo Albrecht, pe de altă parte, era un împătimit al jocurilor de noroc. După ce a strâns o datorie de aproximativ 3,5 milioane de euro, în 1971 a fost răpit de un avocat şi ţinut ostatic timp de 17 zile până a plătit datoria. Mai târziu s-a aflat că cerut o scutire la plata impozitului susţinând că a fost o cheltuială de afaceri.

    La sfârşitul anilor ’60, cei doi fraţi şi-au împărţit imperiul financiar, împărţind businessul în Aldi Nord, condus de Theo, şi Aldi Süd, condus de Karl. În acea perioadă, Aldi începuse să devină foarte cunoscut în Germania, iar magazinele companiei începuseră să primească şi clienţi bogaţi, dornici să profite de reducerile lanţului de retail.

    Karl Albrecht a murit în anul 2014, la vârsta de 94 de ani, lăsând în urmă o avere estimată la 18,4 miliarde de euro. Fratele său, Theo, a murit în 2010, la vârsta de 88 de ani.

    În prezent, Aldi operează 3.230 de filiale în Germania, cu o echipă de 50.000 de angajaţi. De asemenea, are sucursale în toată Europa, în Australia şi în Statele Unite, ceea ce duce la o cifră de afaceri globală de pste 30 de miliarde de euro la nivelul întregului grup; Aldi Nord a înregistrat anul trecut venituri de 13 miliarde de euro, iar Aldi Süd, de 17,3 miliarde de euro, potrivit site-ului Statista.com. Compania susţine că 87% dintre nemţi fac cumpărături la Aldi în mod regulat.