Cu ajutorul talentului uimitor, tânăra a transformat torturile pe care le prepară în adevărate opere de artă, decorându-le cu elemente delicate, realizate cu migală, sau pictând imagini extraordinar de frumoase. Sub forma unor fructe delicioase, flori parcă abia crescute în grădină sau personaje de basm, toate deserturile create de ea arată incredibil de apetisante. Elena are un stil versatil, clasic şi elegant. Cu ajutorul pozelor care surprind deserturile cu designuri urimitoare pe care le-a preparat, tânăra a strâns peste 140.000 de urmăritori pe contul său de Instagram, iar imaginile grăiesc de la sine.
Tag: fructe
-
Afacerea unui tânăr din Sibiu vrea să schimbe mentalităţi: Fructe proaspete şi masaj la serviciu
Raul Muntean încearcă să schimbe mentalităţile celor care conduc companii în Sibiu, pentru că a văzut, când a deschis afacerea sa, prin care livrează fructe proaspete la birou şi le oferă angajaţilor masaj la serviciu, că sunt directori sau administratori care spun că nu sunt de acord ca angajaţii să beneficieze de aceste facilităţi.
„Depinde de mentalitatea fiecăruia dintre directorii companiilor. Oamenii de regulă sunt deschişi. Sunt persoane care acceptă uşor, dar sunt şi unii care spun din start „nu”, că de ce să le ofere masaj oamenilor, că ei vin la serviciu să muncească, nu să facă masaj. Am primit astfel de răspunsuri. Noi spunem că masajul îl relaxează pe angajat şi lucrează mai bine”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Raul Muntean.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
„Răzbunarea” căpşunarilor din România? Fructele englezilor putrezesc pe câmp. Culegătorii sezonieri din România nu mai vin la lucru
Potrivit Asociaţiei Furnizorilor de Forţă de Muncă (ALP), peste jumătate din firmele de recrutare nu au putut găsi mână de lucru în primele luni din acest an, informează ziarulromanesc.net
De asemenea, Uniunea Naţională a Fermierilor a raportat că, anul trecut, numărul muncitorilor sezonieri din UE a scăzut cu 17%, ceea ce a făcut ca unele recolte valoroase să fie lăsate să putrezească pe câmp.În fermele britanice, 99% din muncitorii sezonieri vin din Europa de Est, iar două treimi dintre ei din România şi Bulgaria.
O firmă de recrutări din Kent caută lucrători în România pentru 80 de ferme din Marea Britanie.
În lunile următoare este nevoie de 4.000 de persoane care să culeagă căpşune, zmeură, mere şi pere, însă compania este foarte departe de această ţintă.
„Înainte aveam cozi în afara biroului nostru din Bucureşti. Zilnic veneau 30 până la 40 de persoane. Acum, într-o zi bună, doar câţiva. Obişnuiam să luăm crema cremei. Acum, ne mulţumim cu ce găsim”, spune unul din directori, Estera Amesz. O cauză majoră a fost devalorizarea lirei sterline. O altă cauză este incertitudinea, oamenii nefiind siguri ce documente le sunt necesare, explică Amesz.
Ea spune că firma a fost nevoită să-şi extindă aria de căutare la cei care „au două mâini şi două picioare”, cu alte cuvinte, nu mai contează priceperea şi îndemânare. Nici limba engleză nu mai este un criteriu de selecţie.
-
De ce importăm legume şi fructe mai scumpe decât cele autohtone
Potrivit lui Dragoş Vasile, România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele locale, deoarece producătorii români nu sunt dotaţi cu echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţi solicitate.
„Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a spus Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil.
Potrivit lui Dragoş Vasile, Consiliul Concurenţei a analizat piaţa şi a a ajuns la concluzia că, în România preţurile sunt mai mici decât media europeană.
„S-a constatat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat acesta.
-
De ce importăm legume şi fructe mai scumpe decât cele autohtone
Potrivit lui Dragoş Vasile, România importă fructe şi legume mai scumpe decât cele locale, deoarece producătorii români nu sunt dotaţi cu echipamentele necesare pentru a putea livra pe piaţă cantităţi solicitate.
„Una dintre problemele importante care preocupă statele membre se referă la preţuri. Se constată că, pe de o parte, sunt preţuri mari pentru consumatori şi, pe de altă parte, că sunt mici pentru fermieri. Este o problemă care e foarte preocupantă şi o îngrijorare temeinică”, a spus Vasile, într-o conferinţă pe teme de profil.
Potrivit lui Dragoş Vasile, Consiliul Concurenţei a analizat piaţa şi a a ajuns la concluzia că, în România preţurile sunt mai mici decât media europeană.
„S-a constatat, printre altele, că majorarea preţurilor la produsele alimentare este sub nivelul din Uniunea Europeană şi, în prezent, preţurile noastre sunt cam la nivelul de 60% din media europeană, ceea ce este o situaţie bună”, a arătat acesta.
-
Noua atracţie din piaţa Floreasca: restaurantul cu specific pescăresc BistroMar
„Deschiderea BistroMar este un proiect de suflet, la care mă gândesc de patru ani”, îşi descrie Mihai Dărmănescu, cofondator şi directorul general al restaurantului cea mai recentă investiţie a sa şi a surorii sale, Diana Dărmănescu.
Pentru cei doi fraţi, antreprenoriatul nu este o noutate. În timp ce Diana Dărmănescu, în prezent acţionar principal al BistroMar, a intrat în industriile farma şi a producţiei de ambalaje, Mihai Dărmănescu a iniţiat, după terminarea facultăţii, mai multe proiecte pe cont propriu, printre care o afacere cu fructe exotice, în anul 2000, când ananasul şi mangoul erau încă o raritate pe piaţa locală.
Ideea de a deschide un restaurant bazat pe specialităţi din peşte şi fructe de mare i-a venit tot în urma unui proiect personal – marca locală de peşte şi fructe de mare Alfredo Seafood (activitate operată prin compania Romfood Trading), pe care a lansat-o în 2010 (iniţial, brandul se numea Alfredo Foods). În 2017, cifra de afaceri a companiei Romfood Trading a fost de 71,7 mil. lei, în vreme ce profitul s-a ridicat la peste 100.000 de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.
Comercializarea produselor Alfredo Seafood în restaurante i-a oferit o perspectivă diferită asupra pieţei, aceea de furnizor. „Am fost atent la evoluţia pieţei HoReCa şi am observat că, în ciuda momentelor grele din timpul crizei financiare, nu a scăzut, ba dimpotrivă, a crescut constant cu 10% pe parcursul acelei perioade.”
El consideră că începutul anului 2018 a fost un moment propice pentru deschiderea BistroMar: „Momentul cred că este bine ales. Există potenţial mult mai serios faţă de acum 5-10 ani. Este important să ştii când un număr suficient de mare de clienţi este pregătit pentru acest pas.”
Antreprenorul spune că au ales piaţa Floreasca pentru deschiderea restaurantului deoarece „este ofertantă, cu clienţi care au o cultură a consumului de peşte, dar şi bugete potrivite”. Principalele segmente de clienţi ai bistroului sunt reprezentate de oamenii care locuiesc în zonă şi de cei care lucrează în clădirile de birouri din împrejurimi, din segmentul middle şi top management, dar şi de expaţi. Proximitatea este, în opinia lui Dărmănescu, un criteriu important. „Dacă ar fi să mai iau o dată această decizie, cred că tot aici am fi ales să investim”, spune el.
Printre obiectivele celor doi fraţi se numără şi sprijinirea procesului de educare a consumatorilor în privinţa consumului de peşte, pe care ar trebui să îl consume măcar o dată pe săptămână: „Printre cele mai mari probleme care menţin România pe locurile codaşe în Europa în ceea ce priveşte consumul de peşte pe cap de locuitor este aparenta dificultate a pregătirii sale”, susţine Dărmănescu.
Echipa restaurantului este formată din zece persoane, coordonate de chef-ul Cătălin Jernoiu, cu care fraţii Dărmănescu colaborează de peste doi ani la crearea unor reţete. În prezent, „cea mai mare provocare a restaurantelor e să îşi instituie o echipă dornică de performanţă şi apoi să o stabilizeze”, crede antreprenorul.
BistroMar funcţionează într-un concept integrat, fiind şi primul magazin de desfacere a produselor marca Alfredo Seafood. Printre particularităţile restaurantului se numără modalitatea de preparare a produselor, bazată pe conceptul de live cooking, direct în faţa clienţilor, dar şi faptul că interiorul de doar 50 mp al bistroului găzduieşte atât restaurantul propriu-zis, unde sunt servite specialităţi gătite exclusiv cu preparate Alfredo Seafood, cât şi o pescărie unde se vând atât produse crude, vrac, cât şi ambalate. Clienţii pot alege şi varianta take away, iar pe viitor fraţii Dărmănescu iau în considerare extinderea BistroMar în sistem de franciză.
Ţinta pentru primul semestru de activitate este atingerea pragului de rentabilitate, iar până la finele lui 2019 proprietarii BistroMar şi-au propus să ajungă la o cifră de vânzări de 100.000 de euro pe lună şi la un milion de euro pe an, la finalul primilor doi ani de operare, în 2020.
Restaurantul are o capacitate de 20 de locuri în interior şi 16 pe terasă, iar traficul zilnic se învârte în jurul a 200 de clienţi pe zi. Valoarea bonului mediu este de 90 de lei în cazul meniurilor à la carte şi 60 de lei pentru mâncarea luată la pachet.
-
„Răzbunarea” căpşunarilor din România? Fructele englezilor putrezesc pe câmp. Culegătorii sezonieri din România nu mai vin la lucru
Potrivit Asociaţiei Furnizorilor de Forţă de Muncă (ALP), peste jumătate din firmele de recrutare nu au putut găsi mână de lucru în primele luni din acest an, informează ziarulromanesc.net
De asemenea, Uniunea Naţională a Fermierilor a raportat că, anul trecut, numărul muncitorilor sezonieri din UE a scăzut cu 17%, ceea ce a făcut ca unele recolte valoroase să fie lăsate să putrezească pe câmp.În fermele britanice, 99% din muncitorii sezonieri vin din Europa de Est, iar două treimi dintre ei din România şi Bulgaria.
O firmă de recrutări din Kent caută lucrători în România pentru 80 de ferme din Marea Britanie.
În lunile următoare este nevoie de 4.000 de persoane care să culeagă căpşune, zmeură, mere şi pere, însă compania este foarte departe de această ţintă.
„Înainte aveam cozi în afara biroului nostru din Bucureşti. Zilnic veneau 30 până la 40 de persoane. Acum, într-o zi bună, doar câţiva. Obişnuiam să luăm crema cremei. Acum, ne mulţumim cu ce găsim”, spune unul din directori, Estera Amesz. O cauză majoră a fost devalorizarea lirei sterline. O altă cauză este incertitudinea, oamenii nefiind siguri ce documente le sunt necesare, explică Amesz.
Ea spune că firma a fost nevoită să-şi extindă aria de căutare la cei care „au două mâini şi două picioare”, cu alte cuvinte, nu mai contează priceperea şi îndemânare. Nici limba engleză nu mai este un criteriu de selecţie.
-
SMINTEALĂ: Cireşi înfăşuraţi cu sârmă ghimpată să nu poată mânca copiii fructele
Fiecare bloc îşi are trăzniţii lui. Dar pe Mesteacănului, locatarii au parte de ceva special, vecini care mai bine ar vedea copii sfâşiaţi de sârmă ghimpată dacă ar îndrăzni să râvnească la cireşe.Ieri dimineaţă, locatarii din zonă s-au trezit că cireşul din curtea blocului a fost înfăşurat temeinic cu câţiva metri de sârmă ghimpată, care, fără îndoială, vor ţine departe orice copil care ar îndrăzni să poftească la fructe.Anul trecut, acelaşi/aceiaşi vecini care apără cireşul de copiii pofticioşi i-au tăiat crengile, să nu poată copiii să ajungă la ele. Se pare că metoda n-a prea dat roade, aşa că anul acesta s-a trecut la faza pe sârmă ghimpată. Cu siguranţă nimeni nu se va putea atinge de cireş, astfel că fructele se vor usca în pom, care a devenit astfel unul ornamental.Mai multe detalii, pe Bistriţeanul. -
SMINTEALĂ: Cireşi înfăşuraţi cu sârmă ghimpată să nu poată mânca copiii fructele
Fiecare bloc îşi are trăzniţii lui. Dar pe Mesteacănului, locatarii au parte de ceva special, vecini care mai bine ar vedea copii sfâşiaţi de sârmă ghimpată dacă ar îndrăzni să râvnească la cireşe.Ieri dimineaţă, locatarii din zonă s-au trezit că cireşul din curtea blocului a fost înfăşurat temeinic cu câţiva metri de sârmă ghimpată, care, fără îndoială, vor ţine departe orice copil care ar îndrăzni să poftească la fructe.Anul trecut, acelaşi/aceiaşi vecini care apără cireşul de copiii pofticioşi i-au tăiat crengile, să nu poată copiii să ajungă la ele. Se pare că metoda n-a prea dat roade, aşa că anul acesta s-a trecut la faza pe sârmă ghimpată. Cu siguranţă nimeni nu se va putea atinge de cireş, astfel că fructele se vor usca în pom, care a devenit astfel unul ornamental.Mai multe detalii, pe Bistriţeanul. -
Fructe de pădure la purtător
Sursa de inspiraţie în cazul ultimei colecţii a acesteia, considerată potrivită pentru sezonul de vară de către The Telegraph, o reprezintă fructele de pădure şi bomboanele, colecţia intitulându-se, de altfel, „Berry”. Împrumutând de la fructele de pădure forma şi de la bomboane culorile vii, „Berry” este compusă din cercei, inele, pandantive sau brăţări cu turcoaze, perle şi coral roz, diamante sau safire şi aur, vesele, dar în acelaşi timp delicate.