BusinessMagazin

Tag: fructe

  • SURPRIZĂ majoră. De unde vin fructele şi legumele de la Carrefour

    Grupul francez Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, are mai multe ini­ţia­tive în sectorul de legume-fructe în vederea dezvoltării parteneriatelor cu producători locali.

    „În momentul în care am venit în Româ­nia m-au surprins o serie de lucruri. În primul rând nu ştiam nimic des­pre secto­rul agricol local şi am des­coperit ce po­ten­ţial uriaş de dez­vol­ta­re are“, spune Jean Ri­chard de Latour (38 de ani), executivul fran­cez care conduce de un an ope­raţiunile locale ale Carrefour în România.

    În primele luni de mandat el a călătorit prin ţară pentru a descoperi reţeaua, dar astfel a cunoscut şi o serie de furnizori locali ai Carrefour.

    „În sezon, 90% din legumele din ma­gazine provin de la producători lo­cali. Avem nevoie de mai mulţi furnizori, de mai multe produse, dat fiind că ne extindem.“

    Carrefour are circa 370 de maga­zi­ne în România sub formatele hiper­market, su­per­market, proximi­tate, dis­count şi online.

    Retailerul fran­cez este jucătorul din România care acoperă cele mai multe formate din piaţă. Mai mult, an de an se des­chid 30-40 de unităţi noi, în special pe format mic, dar nu numai. Vânzările cumulate ale grupului au sărit de 10,5 mld. lei anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fondurile europene au stimulat înfiinţarea livezilor: Producţia de fructe a crescut cu 40% în ultimul deceniu până la 1,8 mil. tone

    „În ultimii ani programele de finanţare euro­pene, aflate sub tutela Ministerului Agriculturii, au stimulat înfiinţarea noilor livezi, iar înlocuirea su­prafeţelor de pomi bătrâni cu puieţi tineri a dus la livezi mai productive“, a spus Aurel Tă­nase, preşedintele Organizaţiei Inter­pro­fe­sionale pentru Produse Agroali­mentare (OIPA) Legume-Fructe. De exemplu, dacă în urmă cu cinci ani producţia unui pom fructifer era de 12 kilograme de fructe în medie, în 2018 producţia a fost de 23 de kilograme de fructe/ pom.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • WSJ: Producătorii de struguri din SUA dezvoltă soiuri cu arome noi, pe fondul diversificării cererii

    „Americanii au devenit consumatori mai aventuroşi de alimente în ultimul deceniu, fiind atraşi spre noi arome de proliferarea emisiunilor pentru gătit, a starurilor din domeniul culinar şi obişnuiţi cu disponibilitatea aproape tuturor fructelor tot timpul anului. Companiile de profil, inclusiv producătorii, depun eforturi pentru a ţine pasul cu cererile variate ale clienţilor”, comentează editorialistul Sarah Nassauer, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul “Noutăţi în fructe – Struguri cu gust de vată de zahăr şi struguri cu aromă de băuturi răcoritoare / Clienţii căută arome unice, iar acest lucru aduce soiuri noi de struguri / Strugurii cu gust de vată de zahăr sunt virali în mediile de socializare online.”

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Lidl scoate complet de la vânzare produsele de plastic de unică folosinţă

    Totodată, Lidl va începe în acest an testarea unei soluţii de tip sacoşă reutilizabilă pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl, dar şi a pungilor din plastic compostabil, analizând viabilitatea acestui material ca alternativă la plasticul subţire.

    În 2018, compania a anunţat că îşi propune să reducă plasticul utilizat cu cel puţin 20%, până în 2025. De asemenea, demersurile se află în linie cu decizia Consiliului UE, de a interzice utilizarea articolelor din plastic de unică folosinţă, fiind asumate de Lidl în mod voluntar, înainte ca aceasta să intre în vigoare, în anul 2021. Compania acţionează în linie cu strategia REset Plastic a grupului Schwarz, ce îşi propune să diminueze cantitatea de plastic folosită şi să închidă ciclurile de reciclare.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Ministerul Agriculturii vrea să facă concurenţă retailerilor străini: Casa de Comerţ „Unirea”, cu capital de stat, crează o reţea de 60 magazine cu fructe şi legume româneşti

    „Ne propunem să facem 60 de magazine cu fructe şi legume româneşti la nivel naţional, produse alimentare proaspete şi procesate. Din punct de vedere tehnic putem să deschidem primul magazin într-o săptămână, dar avem nevoie de avizări, iar birocraţia imensă ne încetineşte”, a spus Adrian Izvoranu, preşedintele Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea”.

    El spune că în acest moment, reprezentanţii Casei de Comerţ „Unirea” fac selecţia producătorilor, crează centre de colectare mobile şi fizice şi consolidează unităţi de procesare existente.

    Magazinele vor fi deschise în centrele dezvoltate ale ţării, deoarece reprezentanţii societăţi îşi propun să stimuleze consumul de produse româneşti din magazinele de proximitate, echilibrând astfel balanţa comercială dintre  importuri şi exporturi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lidl România: Avem peste 130 din producători români de fructe şi legume. “În luna august 70% din producatorii de fructe şi legume din Lidl sunt români”

    Retailerul german Lidl, are în Piaţa Lidl peste 130 de producători de fructe şi legume româneşti, iar în sezonul estival procentul lor ajunge până la 70%, spune Claudius Kisfaludy, director de achiziţii legume-fructe al Lidl România.
     
    “Peste 130 de producători noştri de fructe şi legume sunt români, iar numărul este în creştere. Consumatorilor le plac produse româneşti”, spune Claudius Kisfaludy.
     
    În august, luna de vârf pentru consumul de fructe şi legume, procentul furnizorilor români în portofoliul Lidl ajunge la 70%, iar în extra sezon procentul este de 30%.
     

  • Alimentele pe care le consumă milioane de oameni zilnic şi care te pot îmbolnăvi

    Se pare că există multe lucruri periculoase în bucătărie, iar acestea nu sunt neapărat obiectele ascuţite: potrivit platformei delish.com, există câteva alimente de la care nu ne-am aştepta extrem de toxice pentru organism.

    1. Roşiile: chiar dacă fructele sunt delicioase, frunzele roşiilor conţin o otravă denumită glicoalcaloid. Aceasta generează dureri de stomac şi chiar şi anxietate.

    2. Rubarba: chiar dacă se foloseşte la preparea unor dulciuri delicioase, frunzele acestei plante sunt otrăvitoare şi cauzează probleme de respiraţie, cu rinichii şi, în unele situaţii, chiar şi moartea.

    3. Alunele: una dintre cele mai întâlnite alergii la oameni este la alune. Cea mai severă reacţie la alune este şocul anafilactic, care poate conduce chiar şi la pierderea cunoştinţei. Consumul de către persoanele alergice poate duce chiar şi la moarte, în situaţia în care alergia nu este tratată rapid.

    4. Scoicile: o reacţie alergică la scoici poate cauza probleme ale respiraţiei şi să ameninţe astfel viaţa.

    5. Cartofii: atât frunzele, cât şi tulpinile cartofilor sunt otrăvitoare, însă otrăvirea cu cartofi se leagă mai ales de mâncatul de cartofi verzi.

    6. Cireşele: seminţele de cireşe conţin acid cianhidric, care este otrăvitor.

    7. Carnea crudă şi ouăle negătite: carnea crudă, inclusiv carnea roşie, de pui şi fructele de mare – precum şi ouăle negătite pot conţine bacteria salmonella care poate cauza gastroenterocolită la oameni. Otrăvirea cu salmonella poate să conducă la complicaţii grave, precum bacteriemia (în care salmonella intră în sistemul vascular); aceasta este ameninţătoare asupra vieţii oamenilor care au sisteme imunitare slăbite.

    8. Migdalele: chiar dacă au multe beneficii pentru sănătate, reprezintă şi o potenţială sursă de otrăvire. Migdalele amare, dacă sunt crude, conţin cianură. Acestea trebuie să treacă printr-un proces de tratare cu clădură pentru ca toxinele să fie înlăturate.

    9. Seminţele unor fructe precum merele, cireşele, perele, piersicile, caisele etc. conţin amigdalină, un compus care produce cianură. Dozele mari pot conduce spre ameţeală şi stări de vomă, o presiune ridicată a sângelui, a insuficienţei renale, pot duce la comă şi chiar şi la moarte.

    10. Caracatiţa vie: o specialitate în unele ţări asiatice, aceasta poate cauza probleme legate de aspiraţia cauzată de ventuzele acestora odată ce sunt consumate. Unor consumatori le place senzaţia creată, însă aceasta poate reprezenta şi un pericol.

  • Afaceristul român care după ce a căutat în toată lumea un loc în care să se refugieze a realizat că nicăieri nu e ca acasă: „Am fost pe Coasta de Azur, am fost în Spania, în Italia – în zona Toscana. Nicăieri însă nu m-am simţit

    Pe Daniel Guzu, aproape fiecare apus îl găseşte în podgoria de la Ţifeşti, o comună aflată la circa 25 de kilometri de Focşani. Şi-a mutat acolo întreaga viaţă, după ce, căutând un alt loc din lume în care să se refugieze, a realizat că nicăieri nu e ca acasă.
    Până în 2006, Daniel Guzu a deţinut integral producătorul de vopsele Fabryo, pe care a început apoi să-l vândă treptat, urmând să facă exitul din afacere doi ani mai târziu. Atunci şi-a propus să călătorească, în speranţa că va găsi o ţară – neapărat caldă – care să-i devină „acasă”.
    „Am fost pe Coasta de Azur, am fost în Spania, în Italia – în zona Toscana. Nicăieri însă nu m-am simţit atât de bine cum mă simt aici, pe dealul acesta, la mine în sat”, spune Daniel Guzu, de pe terasa hotelului pe care l-a deschis la începutul lunii iunie, chiar în via de la Ţifeşti.
    În total, investiţiile antrepre­norului din 2006 şi până acum în vie, livezi, fabrica de sucuri, depozitul de fructe şi hotelul pe care le are în Vrancea au ajuns la 30 de milioane de euro, dintre care circa 7 milioane de euro au fost fonduri europene. Locul era în paragină acum zece ani, dar antreprenorul vrâncean l-a văzut ca pe un loc cu potenţial de a deveni un refugiu liniştitor. S-a întors în satul natal, a început să cumpere treptat vie, iar astăzi a ajuns la 120 de hectare.
    „Pe vremuri, podgoriile din această zonă aparţineau mănăstirilor. După secularizare însă, au început să fie cumpărate de mici proprietari, motiv pentru care există acum numeroşi proprietari, care au de la jumătate de hectar până la 100 de hectare”, spune Daniel Guzu.
    Scopul său nu este să continue să-şi crească podgoria, însă, dacă mai există vreun vecin dornic să vândă, nu ar ezita. Potenţial există, toată comuna Ţifeşti numărând 2.500 de hectare de vie.
    În podgoria lui Daniel Guzu sunt cultivate soiuri precum Fetească neagră (cu o producţie de 7 tone de vin la hectar), Sauvignon blanc (9-10 tone de vin la hectar) şi Fetească regală (12 tone de vin la hectar). Vinul produs se vinde sub trei branduri diferite – Casa Panciu, Panciu Riserva şi Domeniile Panciu-Podgorie Domnească, toate grupate sub brandul-umbrelă Casa Panciu.De gustul vinului este responsabil Sorin Macoviciuc, enologul cramei, care lucrează de aproape nouă ani pentru vinurile Casa Panciu. Enolog din 1989, Sorin Macoviciuc este originar din Iaşi, o altă zonă recunoscută pentru bogăţia în viţă-de-vie.
    „Vinul e ca o poveste, îl folosim de la naştere până la moarte. E folosit şi la botez, şi la nuntă, şi la înmormântare, ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii”, spune enologul.
    Pariu pe fresh
    Pe lângă vin, Daniel Guzu a identificat, acum câţiva ani, o nouă nişă, cea a sucurilor de fructe, iar acum vrea să pluseze, propunându-şi să facă fresh-uri – sucuri nepasteurizate – într-o fabrică nouă, pe care a deschis-o anul acesta. Brandul va fi acelaşi de pe sucurile pasteurizate, „Ana are”, pentru că, în producţia de sucuri, este prezent de circa şase ani, când a început să facă băuturi pasteurizate din fructe într-o secţie mică, unde avea o singură presă şi o linie de îmbuteliere.
    „La sfârşitul lunii iunie, vom avea prima producţie de fresh-uri. Vom folosi diferite tipuri de fructe – afine, mere, vişine, struguri, cătină. Din căpşuni şi afine facem şi smoothie”, spune Daniel Guzu.
    Dacă la sucurile pasteurizate – supuse procesării termice – termenul de valabilitate este de câteva luni, la cele nepasteurizate (fresh) acesta nu poate depăşi o lună. În fabrica de sucuri lucrează 30 de oameni, iar nevoia de personal este continuă.
    Fabrica se află în localitatea Ţifeşti, la câteva minute distanţă de depozitul de fructe şi livada din Bizigheşti, ambele în Vrancea. De acolo vin resursele pentru cutiile de băuturi care ajung apoi în magazine ale unor reţele precum Carrefour, Cora, Kaufland, Selgros, Metro sau Profi.
    Businessul cu sucuri, împreună cu cel din viticultură, este operat prin firma Natura SRL, cu afaceri de 16,2 milioane de lei (3,5 mil. euro) în 2018 şi profit de
    261.000 de lei.
    În depozitul de la Bizigheşti, aroma merelor e îmbătătoare încă de la intrare.
    „Merele recoltate din livadă sunt păstrate la o temperatură constantă de un grad timp de câteva luni, până cel târziu în februarie, şi se vând treptat. Cea mai aglomerată perioadă este august-septembrie, când fructele sunt culese şi sortate. Avem oameni care se ocupă de sortarea merelor, de exemplu, în funcţie de dimensiuni”, spune Lenuţa Maeschi, şeful depozitului din Bizigheşti.
    Pentru fructele mici, cum sunt afinele, vişinele sau cătina, există camere de îngheţare, în care nu poţi rezista mai mult de un minut – până şi talpa pantofilor se lipeşte de podeaua îngheţată.
    În total, Daniel Guzu are 67 de hectare de meri, 16 hectare de cătină, 10 hectare de afini, 20 de hectare de cireşi, 50 de hectare de vişini şi 12 hectare de struguri de masă, folosiţi tot pentru suc. Toţi sunt materie primă pentru sucuri – fie ele pasteurizate sau fresh. Pentru că, dacă Ana are fructe, Daniel Guzu are planuri de dezvoltare.

  • Motivul incredibil pentru care China importă cantităţi record de banane. Preţurile la fructe au atins maxime istorice

    Potrivit datelor publicate de Administraţia vamală chineză, în luna mai a acestui an importurile de banane au atins un nivel record de 227.199 de tone, astfel că importurile totale de fructe şi nuci au ajuns la 720.000 de tone, de opt ori mai mult decât în luna mai a anului trecut.
    Constrânsă de trenul arabil limitat şi o ciupercă distructivă pentru banane, cunoscută sub denumirea de boala Panama, China a devenit din ce în ce mai dependentă de importurile de banane provenite din Asia de Sud-Est şi America Latină.

    Cererea de banane beneficiază de pe urma creşterii veniturilor şi a popularităţii crescute a dietelor în China, inclusiv pentru utilizare sub formă de smoothie şi fulgi de banane.

    Potrivit agenţiei Xinhua, anul trecut China a devansat Japonia devenind cea mai mare piaţă pentru bananele provenite din Filipine.
    Gigantul asiatic a fost destinaţia pentru mai mult de două treimi din exporturile de banane ale Filipinelor în 2018, şi în paralel şi-a majorat achiziţiile de banane de la alţi producători precum Mexic şi Cambodgia. Datele oficiale arată că în 2018 China a cumpărat 1,54 milioane tone de banane, în creştere cu 50% comparativ cu 2017.

  • Replica medicilor pentru Cătălin Rădulescu: „Reacţia furibundă a unui muribund. Neruşinare fără margini”

    Medicul Valentin Boldea din Galaţi a declarat, pentru MEDIAFAX, că declaraţia lui Rădulescu „este reacţia furibundă a unui muribund”.

    „Este un om supărat. El este medic şi este furios. Este reacţia furibundă a unui muribund din punct de vedere intelectual şi politic. În rest este can can, nu poţi să iei ce ai dat. Nu este normal să
    alunge pe cineva din ţară, este opţiunea fiecăruia. Până acum, medicii nu au fost daţi afară din ţară, dar fiecare are dreptul să-şi aleagă propriul drum profesional şi personal. Să nu mai zicem că toate creşterile de care vorbeşte nu sunt aşa spectaculoase. Au primit doar medicii din spitale, medicii de familie sunt mult în urmă”, a spus medicul Valentin Boldea.

    La rândul său, medicul Vasi Rădulescu este de părere că majorarea salariilor medicilor a fost un act de normalitate.

    „Era nevoie de aşa ceva, iar cel mai mult au simţit asta medicii rezidenţi. Eu îmi aduc aminte că am început rezidenţiatul cu 770 de lei salariu lunar. O ruşine. Acum, să ieşi, în calitate de politician, dar şi ca absolvent de medicină, spunând că medicii ar trebui să dea salariile înapoi sau să plece din ţară doar pentru că partidul tău a picat în jos la alegeri şi ţara dă un semnal puternic că nu-ţi mai doreşte formaţiunea e o neruşinare fără margini. E, pe undeva, o recunoaştere că ai mărit salariile în scop pur electoral, să-ţi asiguri bazin de votanţi. E o constrângere. Dar nu mă mai miră nimic din ce vine de la astfel de specimene”, a declarat pentru MEDIAFAX medicul Vasi Rădulescu.

    Medicul primar dr. Livia Davidescu, din Craiova, a spus, pentru MEDIAFAX, că dacă ar fi invitată să aibă un dialog imaginar cu Cătălin Rădulescu, l-ar întreba dacă ieşirea sa publică reprezintă punctul de vedere al partidului pe care îl reprezintă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.