Ministerul Educaţiei a luat măsuri dure după frauda de la Bacalaureatul de anul acesta.
Măsurile au fost anunţate, joi, de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Tag: frauda
-
ANAF atrage asupra unei tentative de fraudă mascată sub forma unui sondaj efectuat de fisc
ANAF precizează că efectuează în această perioadă un singur sondaj de opinie, derulat telefonic, care nu cuprinde întrebări referitoare la date ale contribuabililor legate de conturi bancare, carduri asociate conturilor deschise sau de cuantumul datoriilor la bugetul de stat.
Sondajul efectuat de ANAF are ca obiectiv evaluarea efectelor şi rezultatelor campaniei media în desfăşurare, iar singurele întrebări din chestionar care vizează detalii legate de companie sunt legate de anul de înfiinţare, codul CAEN, numărul mediu de angajaţi, cifra de afaceri, în ce localitate şi judeţ se află sediul firmei şi ce fel de contribuabil este (mare, mijlociu, mic).
“Întrucât asupra acestei situaţii există suspiciunea unei tentative de fraudă, vă rugăm să acordaţi o atenţie deosebită în cazul în care primiţi solicitări de natura celor de mai sus şi vă asigurăm că vom lua toate măsurile necesare în vederea depistării persoanelor vinovate“, se precizează în comunicatul ANAF.
-
Doi fraţi, suspectaţi de DNA Suceava că au fraudat fonduri UE într-un proiect al Primăriei Botoşani
Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Suceava le-au adus la cunoştinţă, joi, fraţilor Bogdan Vasile-Alexa şi Cătălin Virgil Alexa calitatea de suspecţi într-un dosar privind fraudarea de fonduri europene, în care au fost făcute percheziţii în urmă cu o săptămână.
Astfel, Bogdan Vasile Alexa este suspectat de participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
El este acuzat că, fără ca Primăria Botoşani să ştie că documentele ofertei SC Inginer Consultant SRL Suceava şi contractul de servicii de supervizare au fost falsificate, a acţionat conştient, ”contribuind mijlocit la prezentarea unor declaraţii false sub aspectul conţinutului şi a unor documente falsificate sub aspectul semnăturii aplicate, înlesnind astfel obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cuantum de 2.241.620.91 lei, cu TVA inclus”.
Fratele său, Cătălin Virgil Alexa, este suspectat de abuz în serviciu având ca rezultat obţinerea unui folos necuvenit pentru că în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor din Primăria Botoşani şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu având ca obiect verificarea ofertei şi documentelor care atestau îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie depuse de SC Inginer Consultant SRL Suceava, atribuind în mod nelegal acestei societăţi contractul de “Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor-sursa şi reţele” în cadrul Proiectului “Reabilitarea sistemului de termoficare urbană în municipiul Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice”.
El mai este acuzat şi de conflict de interese pentru că în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului de servicii “Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor – sursa şi reţele”, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a participat la luarea deciziei de atribuire a contractului amintit către S.C. Inginer Consultant SRL Suceava, obţinând indirect pentru sine un folos patrimonial de 142.115,32 lei cu TVA, în calitatea sa de asociat în cadrul SC Edifico SRL (subcontractant nedeclarat), cât şi pentru fratele său, Vasile Alexa Bogdan, în cuantum de 801.452,64 lei cu TVA, în calitatea acestuia de asociat în cadrul SC Edifico SRL, SC HIT AG SRL şi SC Confast SRL, care au fost subcontractanţi nedeclaraţi.
Procurorii DNA au făcut, în 23 martie, percheziţii la mai multe societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane din Botoşani şi Suceava într-un dosar privind utilizarea de fonduri europene la lucrări de reabilitare a reţelei termice a municipiului Botoşani, fiind ridicate documente şi de la Primărie.
-
Directorul STS a prezentat un sistem informatic de combatere a votului multiplu, bazat pe scanarea CI
El a spus că un asemnea sistem a fost introdus pentru prima dată în 2010 la un colegiu din Sectorul 4 şi verificat la două alegeri parţiale.
Sistemul presupunea instalarea unui calculator în fiecare secţie de vot, un echipament de scanare a datelor de pe cartea de identitate a cetăţeanului care votează, a CNP-ului, iar aceste date erau introduse într-o bază de date care indica dacă cetăţeanul respectiv a votat de două ori.
“Prin intermediul specialiştilor STS am făcut o investigare, pentru a vedea cât de mare ar trebui să fie efortul pentru a introduce un asemnea sistem. Lucrurile în România au evoluat şi pentru un număr semnificativ de secţii de vot există condiţiile pentru a se instala asemenea echipamente, pentru celelalte se pot face. La alegerile prezidenţiale pentru 2014 a trebuit să utilizăm terminale de satelit, pentru a ţine legătura cu secţiile de vot doar în 48 de secţii de vot din România, din totalul de peste 18.000. Vă confirm că, utilizând inteligenţă şi o varietate de proceduri, se poate construi un asemnea sistem prin care orice alegător prezent într-o secţie de vot să-şi exercite corect votul”, a afirmat directorul STS.
Sistemul constă în instalarea unui calculator şi unui scanner la fiecare secţie de vot, scannerul citeşte ultimele două rânduri din cartea de identitate, care conţine CNP şi data de expirare şi sunt introduse într-o bază de date, acest lucru având semnificaţia că s-a exercitat votul, iar introducerea acestor date la altă secţie de vot are semnificaţia detectării unei posibile fraude, a explicat oficialul STS.
“Sistemul poate fi făcut să afişeze fiecare alegător cu drept de vot. Poate fi o transparenţă absolut totală, nu se va şti identitatea alegătorilor, ci doar numărul de alegători şi unde a votat. Mizăm că peste tot sau în majoritatea locurilor vor exista conexiuni de Internet”, a adăugat Opriş.
Şeful STS a explicat membrilor Comisiei parlamentare de cod electoral că aceste aplicaţii sunt protejate, iar datele sunt criptate, neputând fi văzute de oricine.
“Aceste aplicaţii sunt protejate, ele nu sunt vizibile într-un Internet obişnuit. Dacă aţi lua un echipament şi aţi scana legăturile de Internet, nu o să le vedeţi, pentru că toate datele care pleacă din această aplicaţie sunt criptate, cu aplicaţii speciale de criptare care se decriptează la sosire, sunt strict protejate pe traseu. Resursele care au fost gândite pentru aceste interfeţe de servere sunt puse din resurse multiple de Internet, cu proceduri speciale de securitate în aşa fel încât, practic, ar costa extrem de scump ca cineva să poată întrerupe un proces electoral”, a mai spus directorul STS.
El a mai precizat că în zonele în care nu este posibilă nicio conexiune de Internet se pot folosi metode alternative, cum ar fi trimiterea prin SMS sau printr-un call center, cu statutul de 112.
“Sunt nenumărate metode alternative care pot fi folosite cu eficienţă, spre exemplu dacă o secţie de vot, cum este în Hunedoara, are 9 votanţi care au votat într-o oră, în opinia noastră poate fi considerată o risipă de resurse să mergem până acolo cu un laptop şi cu tot angrenajul, în schimb putem pune mijoace alternative de genul: un asemenea exerciţiu poate fi înscris şi din SMS sau prin un call center, care i-am oferi statul legal pe care îl are 112”, a mai explicat Opriş.
El a arătat că sistemul a fost gândit în 2009, dar poate fi adaptat la tehnologia de acum, prin folosirea de smartphone-uri sau tablete, arătând că astfel de mijloace pot fi instalate cu mare uşurinţă şi în secţiile de vot din străinătate.
“Acest sistem a fost gândit cu tehnologie din 2009, acum, evident, la alegerea soluţiilor tehnice se va ţine seama de existenţa altor resurse, folosirea de smartphon-uri, tablete. Asemenea mijoocare pot fi instalate cu foarte mare uşurinţă în secţiile de vot din străinătate”, a mai spus Opriş.
“Suntem convinşi că la alegerile locale din 2016 se poate face un exerciţiu electoral amplu, iar alegerile parlamentare din 2016 vor fi desfăşurate la cel mai înalt standard. Nu este vorba de vot electronic, ci de instrumente prin care să se înlăture orice posibile fraude şi întocmirea în regim electronic a proceselor de vot pentru mai multă celeritate”, a mai explicat directorul STS.
Comisia parlamentară de cod electoral a finalizat legile alegerilor locale, partidelor politice şi finanţării partidelor, urmând să înceapă săptămâna viitoare dezbaterile la legea alegerilor parlamentare.
-
O firmă a cumnatului lui Ponta ar fi fraudat fonduri UE pentru lucrări de extindere a reţelei de canalizare în Comarnic
Sursele citate, care citează documente ale anchetatorilor, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme este vizată şi SC Grossman Engineering Group SRL, una dintre firmele la care Iulian Cristian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, este administrator de drept şi, începând din 25 aprilie 2014, administrator de fapt, el fiind şi angajat al SC CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroeşti, judeţul Ilfov.
Potrivit surselor citate, Iulian Herţanu, împreună cu Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la SC CVR Asfalt Construct Group SRL, SC CVR Activities Group SRL Bucureşti şi SC Gefam Pro SRL Dobroeşti, precum şi cu Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la SC Indserv SRL Ploieşti şi SC Indserv Proiect SRL Ploieşti şi angajat al SC Hidro Prahova SA, în funcţia de consilier al directorului general, din 24 mai 2012, “au constituit un grup infracţional pentru a acţiona în vederea câştigării frauduloase a contractului de lucrări având ca obiect «Extindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic»”.
Contractul a fost semnat în 13 ianuarie 2012, între Asocierea SC Grossman Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Hidro Prahova SA Ploieşti, acesta fiind finanţat în mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană.
Anchetatorii îi suspectează pe reprezentanţii acestor firme că şi-ar fi însuşit importante sume de bani din acest proiect, prin schimbarea ilegală a destinaţiei fondurilor obţinute şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, respectiv prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat.
La grupul infracţional ar fi aderat şi Liviu Munteanu, care a fost numit administrator al SC Grossman Engineering Group SRL, începând din 25 aprilie 2014, se mai arată în documentele citate.
Iulian Herţanu, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Mihail Marian Coman vor fi duşi la DNA Ploieşti, pentru a fi audiaţi.
Sursele citate au mai declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar, care vizează infracţiuni de fraudare a fondurilor UE, anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.
Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Potrivit sursei citate, în acest dosar au loc 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care se fac percheziţii este SC Exfin SRL, punctul de lucru din Bucureşti, firmă fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.
De asemenea, percheziţii sunt făcute şi la locuinţa familiei Herţanu, tot din Bucureşti.
Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, a fost arestat la domiciliu în 11 decembrie 2014, fiind acuzat într-un dosarul al DIICOT care vizează fapte de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei. Besciu este sub control judiciar din 7 ianuarie, când instanţa supremă i-a schimbat măsura arestului la domiciliu.
-
Italia: Opt arestări într-o fraudă cu facturi false inclusiv printr-o firmă românească
Şapte firme cu sediul în Italia, patru cu sediul în Ungaria şi câte una cu sediul în România şi Elveţia sunt suspectate că au emis facturi false pentru a evita să plătească taxe.
Opt persoane, între care un om de afaceri şi un contabil, au fost arestaţi în cadrul investigaţiei efectuate de către procurori şi poliţia financiară în Perugia (centru), potrivit Ansa, care nu oferă alte precizări.
Susşecţii riscă să fie acuzaţi de conspiraţie în formă agravată în vederea fraudării taxelor la nivel transnaţional.
În total, 42 de milioane de euro au fost confiscate de la suspecţi, iar peste 31 de milioane de la comapniile implicate.
Potrivit site-ului 20min.ch, ancheta a durat peste doi ani şi s-a desfăşurat în regiunile Napoli şi Milano, iar autorităţile italiene au fost ajutate de către cele elveţiene.
Cifrele, actualizate, sunt importante, comentează site-ul elveţian, care precizează că este vorba, între altele, despre facturi false pentru suma de 160 de milioane de euro, peste 40 de milioane de euro TVA neplătită, 85 de milioane de euro impozabili sustraşi de la plată către fisc.
Trei persoane au fost plasate în arest preventiv, iar alte cinci sub arest la domiciliu.
-
HSBC, inculpată în Belgia pentru fraudă fiscală şi spălare de bani
“Peste o mie de contribuabili belgieni ar putea fi implicaţi, pentru sume de ordinul miliardelor de dolari, care au fost plasate, gestionate şi transferate începând din 2003”, se arată într-un comunicat al procuraturii din Bruxelles.
Prejudiciul suportat de statul belgian din cauza acestor practici este estimat la câteva sute de milioane de euro.
La acest prejudiciu se adaugă sumele mult mai ridicate care au fost spălate şi care ar putea fi confiscate de justiţie, potrivit comunicatului.
În urma investigaţiei lansate de justiţia belgiană în octombrie 2013, HSBC Private Bank, înregistrată în Elveţia, a fost pusă sub acuzare pentru fraudă fiscală gravă şi organizată, spălare de bani şi exercitarea ilegală a intermedierii financiare.
Banca este suspectată că a favorizat şi încurajat frauda fiscală prin punerea la dispoziţia clienţilor a unor firme offshore, în special din Panama şi Insulele Virgine, create special pentru ascunderea averilor clienţilor, fără ca acestea să aibă vreo activitate economică.
Potrivit Parchetului, mai mulţi directori şi angajaţi ai HSBC Private Bank urmează să fie audiaţi în acest caz.
Justiţia din mai multe state europene între care Belgia, Franţa şi Spania, investighează de mai mulţi ani HSBC, una dintre cele mai mari cinci bănci din lume, pentru implicare în evaziune fiscală prin intermediul unor firme înfiinţate în paradisuri fiscale.
-
Vodafone a început o investigaţie privind o posibilă fraudă la una dintre diviziile din Spania
“În momentul în care Vodafone a luat la cunoştinţă situaţia, am iniţiat un audit legal pentru a investiga faptele privind presupusa fraudă”, a declarat un purtător de cuvânt al Vodafone, relatează Bloomberg.
Ancheta este legată de declaraţiile fiscale anterioare ale companiei Ono, potrivit unui comunicat al Vodafone.
În iulie, operatorul de telefonie mobilă din Marea Britanie a încheiat preluarea furnizorului de televiziune prin cablu Ono pentru 7,2 miliarde de euro, incluzând datoriile companiei achiziţionate, cu scopul de a se extinde către zona serviciilor fixe de televiziune şi internet în Europa.
Totodată, prin cumpărarea Ono, Vodafone a încercat să sprijine revenirea afacerii sale în Spania, care a fost afectată de competiţia preţurilor de pe piaţa locală a telecomunicaţiilor şi de situaţia economică a Spaniei. Veniturile Vodafone în Spania au înregistrat scăderi în ultimii patru ani fiscali.
-
Ce aduc în ţară contrabandiştii din Ucraina, Moldova şi Serbia (FOTO)
În cea de-a treia zi a acţiunilor dispuse de şeful Poliţiei Române, poliţiştii au constatat 226 de infracţiuni, dintre care 134 în flagrant şi au aplicat 4.527 de sancţiuni contravenţionale.
Arme, ţigări fără documente legale, maşini sustrase şi persoane urmărite în temeiul legii au fost depistate de poliţiştii din cele zece judeţe limitrofe frontierei cu ţările non-UE.
Din totalul infracţiunilor, 43 sunt de natură judiciară, 89 de natură economico-financiară, 46 la regimul circulaţiei, 19 la regimul armelor şi muniţiilor şi 29 alte genuri de infracţiuni. Pentru comiterea acestora sunt cercetate 224 de persoane, faţă de 7 dintre acestea fiind luată măsura reţinerii, iar faţă de una cea a arestării preventive.
Ca măsură complementară, poliţiştii au confiscat 245.533 de ţigarete şi au indisponibilizat 5 autoturisme. Totodată, au confiscat 22 de arme, dintre care 8 letale şi 14 neletale, precum şi 755 de bucăţi de muniţie. Valoarea bunurilor confiscate este de 453.761 de lei.
Poliţiştii au depistat 2 persoane urmărite în temeiul legii şi au identificat 2 autoturisme semnalate ca fiind furate.
Pentru abaterile la normele contravenţionale constatate, poliţiştii au aplicat 4.527 de sancţiuni, în valoare de 1.485.526 de lei. Dintre acestea, 542 au fost aplicate pentru nerespectarea normelor Legii nr. 61/1991, privind ordinea şi liniştea publică, şi 691 la Legea nr. 12/1990 pentru protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.
Cele mai multe sancţiuni contravenţiile au fost aplicate ca urmare a nerespectării prevederilor O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv 3.038, dintre care 928 pentru depăşirea vitezei legale şi 4 pentru consum de alcool.
Poliţiştii au reţinut 110 permise de conducere şi au retras 98 de certificate de înmatriculare.
În perioada 16-19 iulie, pe raza judeţelor limitrofe frontierei cu statele non-UE şi pe raza de competenţă a Secţiilor Regionale de Poliţie Transporturi Timiş, Cluj şi Iaşi, poliţiştii au intensificat acţiunile, în sistem integrat, pentru prevenirea faptelor ilegale şi impunerea legii. Structurile teritoriale de poliţie sunt sprijinite de ofiţeri specialişti din cadrul direcţiilor centrale din Inspectoratul General al Poliţiei Române.
-
Fost director al Termoelectrica, CONDAMNAT cu executare la 4 ani şi 8 luni în dosarul fraudelor de 23 milioane de euro
Ungureanu a fost condamnat de CAB pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, având ca rezultat obţinerea de avantaje patrimoniale pentru sine sau altul, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Instanţa a dispus şi condamnarea la cinci ani de închisoare a executorului judecătoresc Dragoş Paul Rocoşanu, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, uz de fals, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având ca rezultat obţinerea un avantaj patrimonial pentru sine sau pentru altul.
În acelaşi dosar, avocatul Benone Ovidiu Voicu din Baroul Bucureşti a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Instanţa i-a mai condamnat la câte trei ani de închisoare cu suspendare pe Ioan Daniel Ionaş, Sava Tipa, Elena Livia Roată, Valentin Manolache, Răzvan-Mircea Crivei şi Adrian Drăghici.
Sava Tipa este judecat şi în dosarul fraudelor bancare de peste 81 de milioane de euro, în care sunt acuzaţi 56 de inculpaţi, printre care omul de afaceri Marius Locic, fraţii Vasile şi Ioan Creştin şi mai mulţi directori de sucursale bancare.
“Obligă, în solidar, pe inculpaţii Rocoşanu Dragoş Paul, Voicu Benone Ovidiu, Ungureanu Ioan şi Ionaş Ioan Daniel la plata sumei de 78.654.017,04 lei, plus dobânzile legale aferente, cu titlu de despăgubiri civile către SC Electrica SA, iar din suma totală, vor fi obligaţi în solidar şi inculpaţii Tipa Sava şi Roată Elena Lavinia doar până la concurenţa sumei de 6.476.324,30 lei. Obligă pe inculpatul Rocoşanu Dragoş Paul la plata sumei de 861.145,10 lei către partea civilă SC IFN Top Leasing SA, plus dobânzile legale aferente”, se mai arată în decizia CAB.
Magistraţii de la CAB îi mai obligă pe Rocoşanu, Voicu, Manolache şi Drăghici să plătească împreună 8.189.285 de lei, plus dobânzile legale aferente, către SC Termoelectrica SA.
“Obligă în solidar pe inculpaţii Rocoşanu Dragoş Paul, Voicu Benone Ovidiu şi Crivei Răzvan Mircea la plata sumei de 46.750 lei, plus dobânzile legale aferente către partea civilă SC Asigurarea Românească – Asirom Viena Insurance Grup SA. Menţine măsurile asigurătorii dispuse prin procesul-verbal din data de 22.03.2011 pe bunurile inculpaţilor Rocoşanu Dragoş Paul, Voicu Benone Ovidiu şi Ungureanu Ioan”, a mai dispus instanţa Curţii de Apel.
Decizia luată marţi de judecătorii de la CAB nu este definitivă şi poate fi contestată cu recurs la instanţa supremă.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în judecată, în 18 aprilie 2011, nouă persoane, între care fostul director general al Termoelectrica, un executor judecătoresc şi trei avocaţi din Bucureşti, pentru fraudarea mai multor companii cu peste 23 milioane de euro.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, la acel moment, a executorului judecătoresc Dragoş Paul Rocoşanu, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, uz de fals, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având ca rezultat obţinerea un avantaj patrimonial pentru sine sau pentru altul; avocatului Benone Ovidiu Voicu din Baroul Bucureşti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; a avocatului stagiar Ioan Daniel Ionaş, reprezentant unic al SC Recovery Best Solution SRL, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals în declaraţii, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea.
În acelaşi caz au fost trimişi în judecată Ioan Ungureanu, fost director general SC Termoelectrica SA, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, având ca rezultat obţinerea de avantaje patrimoniale pentru sine sau altul, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; Sava Tipa, administrator şi director general de societate comercială, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; Elena Lavinia Roată, director societate comercială, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; omul de afaceri Valentin Manolache, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave; Răzvan Mircea Crivei, administrator al SC Best Recuperare Creanţe SRL, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni; Adrian Drăghici, avocat în Baroul Bucureşti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii august 2007, SC Termoelectrica SA a chemat în judecată pe SC Electrica SA, pentru o datorie reprezentând preţ pentru energia electrică livrată şi penalităţi de întârziere. La data de 1 aprilie 2008, SC Termoelectrica SA, prin directorul general Ioan Ungureanu, a încheiat contractul de cesiune de drept litigios de creanţă cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu. Cesionarea s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale, fapt constatat de altfel şi de Curtea de Apel Alba Iulia, instanţă care, la 18 februarie 2011, avea să declare nulitatea absolută a contractului de cesiune. Ulterior cesionării drepturilor litigioase, aşadar fără a mai fi titulară ale acelor drepturi, la data de 21 aprilie 2008, SC Termoelectrica SA a încheiat un contract de asistenţă juridică cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu în litigiul respectiv. La 30 martie 2009, instanţa a obligat SC Electrica SA să achite Cabinetului avocatului Voicu Benone Ovidiu suma totală de 31.557.229 de lei (7.470.000 de euro), sumă incluzând datoria iniţială, penalităţi de întârziere şi cheltuieli de judecată.
Ca urmare a celor dispuse de instanţă, în zilele de 29 mai 2009, şi 16 iunie 2009, SC Electrica SA a virat prin transfer bancar datoria în contul SC Termoelectrica SA, cont comun cu al Cabinetului de avocat Voicu Benone Ovidiu, în conformitate cu sentinţa instanţei de judecată.
Cu toate acestea, conform anchetatorilor, în perioada aprilie-august 2009, prin mijloace frauduloase, nota de plată pe care SC Electrica SA urma să o achite ca urmare a executării silite a fost încărcată, în mod nejustificat, până la suma totală de 78.650.017,04 de lei (18.621.381 de euro). Iniţial, aceste activităţi infracţionale au fost concepute şi puse în practică de Voicu Benone Ovidiu cu Ungureanu Ioan, ulterior şi de Rocoşanu Dragoş Paul, Ionaş Ioan Daniel, la care s-a adăugat prin asociere activitatea inculpaţilor Tipa Sava şi Roată Elena Lavinia.
În suma mărită nejustificat intră partea de 31.557.229,06 lei, care deja fusese plătită de bună voie de SC Electrica SA la care se adaugă 22.865.584,33 de lei penalităţi stabilite de o expertiză extrajudiciară, în condiţiile în care valoarea penalităţilor fusese deja inclusă in suma stabilită de instanţă, precum şi 23.335.415,65 de lei cheltuieli de executare silită. În cheltuielile de executare silită, de pildă, intra şi onorariul de apărător facturat de avocatul Drăghici Adrian, de 16.000.000 de lei (3.809.523 de euro), valoare considerată total nejustificată în contextul unei executări silite.
De altfel, chiar şi depunerea cererii de executare silita s-a făcut în lipsa unui titlu executoriu.
Prin modalitatea prezentată mai sus, s-a ajuns la o situaţie în care, o obligaţie deja stinsă, ce viza fonduri publice, să fie cerută de către inculpatul Voicu Benone Ovidiu în nume propriu, fără nicio justificare şi doar în folos personal. Prin aceleaşi manevre, suma menţionată, executată silit de la SC Electrica SA a revenit în totalitate societăţii comerciale Recovery Best Solution SRL (al cărei reprezentant unic era Ionaş Ioan Daniel) şi Cabinetului de avocat Voicu Benone Ovidiu. Caracterul ilegal al executării silite avea să fie constatat şi prin sentinţa din 23 martie 2010 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Pe de altă parte, şi SC Termoelectrica SA, în baza contractului de asistenţă juridică încheiat la data de 21 aprilie 2008 cu Cabinetul de avocat Voicu Benone Ovidiu, a fost executată silit de Biroul Executorului Judecătoresc Rocoşanu Dragoş Paul până la concurenţa sumei de 7.812.650 de lei (1.860.154 de euro).
La această executare s-a ajuns urmare a faptului că inculpatul avocat Voicu Benone Ovidiu a falsificat contractul de asistenţă juridică, în sensul înscrierii unui onorariu de 5.000.000 de lei, în condiţiile în care iniţial nu fusese înscrisă nicio sumă. Ulterior contractul a fost cesionat inculpatului Manolache Valentin la suma de 5.950.000 de lei, iar prin executare silită s-au adăugat onorariul de executare silită, onorariul de asistenţă juridică şi diferite taxe.
Potrivit procurorilor, în perioada 2008- februarie 2009, printr-un mod de operare similar care a presupus manevre frauduloase (inexistenţa titlului executoriu şi stabilirea unor cheltuieli de executare supraevaluate) inculpaţii Voicu Benone-Ovidiu, Rocoşanu Dragoş Paul, Ionaş Ioan Daniel şi Crivei Răzvan Mircea au determinat executarea silită a S.C. Asirom Teleorman S.A. până la concurenţa sumei de 9.761.290,00 lei (2.323.878 euro). Şi în acest caz s-a folosit instituţia cesiunii de creanţă, dreptul respectiv fiind dobândit de SC Best Recuperare Creanţe SRL, administrată de către Crivei Răzvan Mircea şi la care inculpatul Ionaş Ioan Daniel era acţionar.
Executarea silită nu s-a finalizat din cauza suspendării ei, însă pe timpul popririi, SC Asirom Teleorman S.A. a fost privată de dreptul său de folosinţă a banilor.
De asemenea, în anul 2006, inculpatul Rocoşanu Dragoş Paul, în calitate de executor judecătoresc, a executat silit un imobil situat în Bucureşti, cu încălcarea drepturilor de creanţă a părţii vătămate, în favoarea unui alt creditor, neîndreptăţit.
Potrivit DNA, prejudiciul produs în dauna SC Electrica SA este de 18.621.381de euro, prejudiciul produs în paguba SC Termoelectrica SA este de 1.860.154 de euro. Societatea comercială Asigurarea Românească – Asirom Viena Insurance Grup SA a fost păgubită de cei nouă cu 2.324.114 de euro, în timp ce prejudiciul produs în dauna SC Top Leasing SA este de 205.034 de euro.
Prejudiciul total produs celor patru persoane juridice se ridică la aproximativ 23.010.683 de euro. Toate cele patru societăţi s-au constituit părţi civile.