BusinessMagazin

Tag: frati

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Fraţii Pavăl uimesc din nou pe toată lumea: Cel mai recent business în care au investit proprietarii Dedeman a „explodat”

    Producătorul de cărămizi Cemacon Cluj Napoca (simbol bursier CEON) a raportat un profit net de 13,2 milioane de lei pentru primele trei luni din 2019, plus 114% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce afacerile au urcat cu 48% la 31,9 milioane de lei, potrivit raportului publicat miercuri la bursă.

    “Contextul de piaţă a continuat să fie pozitiv în primul trimestru din 2019, cu o cerere foarte bună de materiale de zidărie şi cu o evoluţie pozitivă a preţurilor de vânzare, determinată şi de creşterile de costuri cu energia, combustibilii şi forţa de muncă”, spune Liviu Stoleru, directorul general al companiei cu 157 milioane de lei capitalizare.

    Cheltuielile cu materiile prime şi materialele au înregistrat o creştere de 17%, atât ca urmare a creşterii cantităţilor produse comparat cu aceeaşi perioadă a anului precedent, productivitate crescută prin investiţiile puse în functiune în anul 2018, cât şi de o creţtere generalizată a preţului de achizişie pentru materii prime, materiale pi combustibil generaă de contextul economic actual, menţionează compania.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Capitaliştii săptămânii: Will Keith Kellogg şi John Harvey Kellogg

    Will Keith Kellogg s-a născut pe 7 aprilie 1860, în Battle Creek, Michigan. El a fost cel de-al şaptelea din cei şaisprezece copii ai lui John Preston şi Ann Janette Kellogg. Părinţii lui făceau parte dintr-un nou grup religios cunoscut sub numele de Adventiştii de Ziua a Şaptea.

    Tatăl lui Kellogg deţinea o companie ce producea mături în Battle Creek, iar tânărul a început să lucreze acolo, ca vânzător de mături, la vârsta de 14 ani, după ce a renunţat la şcoală. Fratele său mai mare, John Harvey Kellogg (născut la date de 26 februarie 1852), a absolvit Facultatea de Medicină din New York în anul 1875. Un an mai târziu, John Kellogg s-a întors în Battle Creek şi a preluat ceea ce a fost cunoscut ca Institutul Adventist pentru Reforma Sănătăţii. El a redenumit sanatoriul din Battle Creek şi l-a transformat într-un centru de sănătate renumit internaţional.

    Dr. Kellogg avea idei radicale despre hrană şi dietă pentru acea vreme, cum ar fi, de exemplu, faptul că o dietă bogată în proteinele din nuci este cheia longevităţii. În 1877, John a conceput un tip de cereale uscate, iar ulterior, el şi fratele său Will au experimentat cu alte cereale faţă de cele existente deja pe piaţă la acea vreme.

    Până în 1894, cei doi au lucrat cu o pastă de grâu fiartă, pe care medicul spera să o facă mai uşor digerabilă pentru unii pacienţi ai sanatoriului său. Una dintre mostrele produse a fost lăsată însă accidental în aer liber pentru câteva ore şi s-a uscat. Ei au trecut-o oricum prin rolele de procesare a cerealelor pe care le foloseau şi au descoperit, cu surprindere, rezultatul: fiecare bob de grâu a ieşit aplatizat în fulgi subţiri şi nu în foi mari, ca în trecut. Cei doi şi-au dat seama că au conceput astfel, din greşeală, un nou tip de aliment. Aveau în faţă primii fulgi de cereale din lume.

    Fraţii Kellogg au vândut noile cereale sub denumirea de Granose prin intermediul companiei Sanitas Nut Food Company. Pacienţii de la sanatoriu au apreciat produsul atât de mult încât l-au cumpărat şi prin intermediul poştei. Will Kellogg a realizat astfel că fabrica, un hambar situat pe teritoriul sanatoriului, trebuia să fie mutată într-un loc separat pentru a-şi proteja secretul comercial.

    John Kellogg i-a îndemnat pe clienţii sanatoriilor să viziteze complexul şi să vadă cum au fost făcute cerealele pe care le apreciau atât de mult. Acest lucru a condus la un incident notoriu din istoria spionajului industrial american: un bărbat pe nume C. W. Post a vizitat sanatoriul din motive de sănătate, a văzut cum funcţionează procesul de procesare a cerealelor şi a fost inspirat să-şi înfiinţeze propria companie de cereale. Compania Post Cereals, care mai târziu a devenit General Foods, a apărut ca un concurent major al Kellogg’s.

    Evoluţia companiei Kellogg’s nu a fost lipsită de obstacole – parte dintre acestea aduse chiar de relaţiile tensionate dintre cei doi fraţi. Will Kellogg a decis să înfiinţeze o companie separată de sanatoriu, dar doctorul a refuzat să o finanţeze. Cu toate acestea, fraţii au ajuns la un punct comun când a venit vorba de crearea unui nou tip de fulgi din cereale, în care să folosească porumbul în loc de grâu.

    În 1898 au lansat Sanitas Toasted Corn Flakes, produs care conţinea pe cutie o imagine a sanatoriului Battle Creek. În 1900, într-un interval de timp în care John a ieşit din ţară timp de câteva săptămâni, Kellogg a construit o nouă fabrică. Când medicul s-a întors a fost atât de supărat pe fratele său, încât i-a cerut acestuia să-i ramburseze imediat suma investită.

    Pe când compania se apropia de aniversarea de zece ani, Battle Creek a devenit capitala producţiei de cereale din America, cu zeci de companii care activau pe această piaţă, iar marca Sanitas a rămas în urma competitorilor. În cele din urmă, John Kellogg a fost de acord să finanţeze o companie cu totul nouă în schimbul unei cote de două treimi din acţiunile sale în companie. În 1906 a luat astfel naştere Battle Creek Toasted Corn Flake Company.

    Doctorul Kellogg a continuat să aibă conflicte legate de strategia fratelui său şi chiar de misiunea companiei – el s-a opus ferm adăugării zahărului la oricare dintre produse, de exemplu.

    Cu altă ocazie în care fratele său era în afara ţării, Will Kellogg a început să cumpere acţiuni în companie pe care medicul le folosea pentru a plăti unii dintre angajaţii săi de la sanatoriu. Acest lucru i-a dat o cotă mai mare de proprietate a companiei, dar a înrăutăţit relaţiile dintre cei doi.

    W.K. Kellogg şi-a folosit averea privată pentru a înfiinţa şi o fundaţie filantropică axaă pe finanţarea unor studii referitoare la cancer. Fundaţia W.K. Kellogg a devenit una dintre cele mai bogate organizaţii filantropice din Statele Unite şi a fost deosebit de generoasă în Battle Creek. Activele sale au fost estimate la peste 7 miliarde de dolari în 2005. În 1932, a finanţat o şcoală în Battle Creek pentru elevii de gimnaziu.

    Înainte de moartea sa, în 1943, John Kellogg i-a scris lui Will o scrisoare de împăcare, cerându-i scuze pentru comportamentul său, dar Will a refuzat să o citească până la scurt timp înainte de moartea sa din 1951.

    În 1937, William Kellogg şi-a pierdut vederea, doi ani mai târziu s-a retras din funcţia de preşedinte al companiei Kellogg, dar a rămas în consiliul de administraţie al acesteia. Şi-a păstrat un birou la Fundaţia W.K. Kellogg, unde mergea zilnic, până la împlinirea a 91 de ani, pe 7 aprilie 1951. A murit aproape şase luni mai târziu.

    Compania Kellogg a suferit lovituri financiare la sfârşitul anilor 1990. Consumatorii păreau să nu mai vrea preţurile mai ridicate pentru Corn Flakes şi Rice Krispies Frosted Flakes, mai ales atunci când brandurile concurente erau mult mai ieftine. În prezent, Kellogg’s este unul dintre cei mai mari producători americani din industria alimentară, cu afaceri care au ajuns în 2017 la 12,92 miliarde de dolari şi care are 33.000 de angajaţi. Potrivit ZF, Kellogg’s a venit în România acum trei ani cu un centru de servicii şi are până în prezent 300 de angajaţi, iar în retail compania americană este prezentă cu brandul Pringles.

  • Magazinul online pentru companii

    “Continuăm să ne transformăm dintr-un business clasic într-o afacere extrem de actuală”, descrie Dan Popa obiectivul principal al DPAP.RO, afacere înfiinţată de el şi fratele său, Adrian Popa, în urmă cu două decenii. Dacă iniţial aceasta se concentra pe distribuţia produselor de papetărie, compania a intrat, din 2013, şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering, devenind, în 2014, un integrator de soluţii complete pentru companii. DPAP.RO a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de puţin peste 17,5 milioane de lei (cca 3,7 mil. euro), iar pentru anul în curs reprezentanţii companiei previzionează afaceri de 22,8 mili­oane de lei (peste 5 mil. euro). Compania are o ofertă de peste 26.000 de produse, dintre care 60% sunt livrate din stocul DPAP.RO; compania dispune de un depozit  de 1.000 de metri pătraţi şi stocuri pentru produsele uzuale în valoare de aproximativ 500.000 euro.

    Reprezentanţii companiei au anunţat recent o investiţie de 300.000 de euro pe care o vor direcţiona înspre dezvoltarea magazinului online al companiei, dublu faţă de suma alocată anul trecut, digitalizarea afacerii fiind prioritatea lor şi în următorii ani.

    Înfiinţată în 1998, sub denumirea juridică Biro Media Trading, compania avea iniţial ca domeniu importul de produse de birotică şi papetărie. În 2005, au lansat, potrivit reprezentanţilor companiei, primul magazin online din România creat special pentru companii, cu peste 2.000 de produse de birotică şi papetărie, iar în 2013 au intrat şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering. Următorul pas a fost transformarea, în 2014, într-un integrator de soluţii complete pentru companii.

    În anul 2017, DPAP.RO a renunţat la vânzarea de produse către intermediari (revânzători), categoria de clienţi cu care şi-au început activitatea; potrivit reprezentanţilor companiei, aceştia generau jumătate din cifra de afaceri a companiei (4,2 milioane de euro în 2016).

    Astfel, în ultimii doi ani, DPAP.RO şi-a bazat strategia pe eficientizarea timpului şi a costurilor prin intermediul platformei online. Aceasta permite clienţilor ca toate achiziţiile să fie făcute dintr-un singur loc, integrând 5-7 furnizori într-unul singur, totul fiind inclus pe o singură factură, cu un singur termen de plată. Procesul de vânzare este automatizat şi transparent pe baza datelor financiare ale companiei. Acest lucru scade costurile operaţionale DPAP.RO şi, implicit, preţul plătit de client.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, 2018 a fost anul în care compania şi-a definit noul model de afacere şi, deşi cifra de afaceri de 3,7 mil. de euro a fost cu 9 procente mai mică decât în anul precedent, când valoarea acesteia era de aproximativ 4 milioane de euro, conducerea companiei consideră că prin operarea noilor schimbări a creat un model sustenabil pentru piaţa românească. De altfel, potrivit reprezentanţilor companiei, anul trecut platforma lor a devenit mai accesat site de profil din România pentru achiziţiile firmelor. DPAP.RO a încheiat anul trecut cu 22 de angajaţi şi avea peste 50.000 de clienţi în februarie 2019.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, strategia de creştere a vânzărilor pe platformă urmează trei paşi: creşterea comenzii medie per client prin vânzarea de categorii noi – de la 5 produse la 10 produse; un program de loialitate menit să fidelizeze şi să îmbunătăţească rata de retenţie actuală, trecerea în online a companiilor mari prin conturile corporate, menite să eficientizeze procesul de achiziţie pentru companiile cu mai multe agenţii, sucursale sau departamente.Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma lor este singura cu activităţi integrate de achiziţie din România.

    Afacerea DPAP este condusă de fraţii Angelo-Dan (34 de ani) şi Adrian Popa (31 de ani). Adrian Popa spune că de la 16 ani a avut diverse roluri în dezvoltarea afacerii DPAP, începând cu vânzarea de produse de papetărie într-o librărie din cartierul Dristor şi chiar şi aranjarea produselor în rafturile hipermarketurilor prin care compania obişnuia să îşi vândă produsele. „Şofer şi livrator. Consultant de vânzări şi om care a stat la baza dezvoltării ERP-ului actual şi parte componentă a creării brandului actual DPAP”, enumeră el celelalte roluri avute.

    Primul dintre fraţi a renunţat în 2004 la studiile din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti pentru a se alătura businessului din poziţia de agent de vânzări. Patru ani mai târziu, a preluat poziţia de director de vânzări şi a început mutarea treptată a businessului din zona de distribuţie către zona de soluţie completă pentru companii. În 2014, a devenit director general în cadrul DPAP.

    Responsabilităţile între cei doi fraţi sunt clar definite, aceasta fiind, potrivit lor, singura modalitate prin care compania poate funcţiona în parametri optimi. Astfel, Dan Popa are rolul de general manager şi se ocupă de aspectele administrative şi comerciale. Adrian este development şi marketing manager, ocupându-se de dezvoltarea platformei, de comunicare şi de imaginea companiei. „Lucrăm atât de mult timp împreună încât nu îmi dau seama cum ar fi o relaţie între doi fraţi care nu sunt implicaţi în acelaşi business”, descrie relaţia dintre ei Adrian Popa.

    Cei doi spun că este greu de estimat valoarea pieţei pe care activează – în contextul multiplelor categorii de produse pe care le comercializează în prezent; totuşi, ei estimează piaţa de papetărie (împreună cu cea de hârtie A4) la aproximativ 90 de milioane de euro, a produselor de ambalare (doar bandă adezivă şi folie stretch) la alte 100 de milioane de euro, în
    timp ce piaţa produselor de curăţenie depăşeşte valoarea de 1 miliard de euro. În ceea ce priveşte provocările, ei spun că cea mai mare se referă la atragerea clienţilor din offline în online. 

    CONTEXT:
    Transformarea digitală în mediul de business din România este un proces continuu de adoptare şi adaptare, 66% dintre managerii şi specialiştii care lucrează în companiile locale considerând-o un demers cu un impact pozitiv, potrivit raportului de digitalizare a pieţei de business din România (2018, 2017) realizat de Ipos. Digitalizarea a devenit nelipsită nu doar din vocabularul companiilor, ci şi din strategiile lor de afaceri.

    DECIZIE:
    În anul 2017, DPAP.RO a renunţat la vânzarea de produse către intermediari (revânzători), care reprezentau 50% din cifra de afaceri şi s-a concentrat pe dezvoltarea magazinului online pentru companii; recent, compania a investit 300.000 de euro în prima platformă online integrată de achiziţie de pe piaţa românească (lansată în 2016).

    CONSECINŢE:
    Scăderea costurilor operaţionale ale DPAP.RO şi, implicit, a preţului plătit de client.

  • Unde se duc banii de la Dedeman: Patru din cele mai mari cinci investiţii ale fraţilor Pavăl la Bursă sunt în acţiuni ale indicelui BET. Cemacon Cluj, cel mai mic plasament şi singurul din eşalonul doi

    Fraţii Pavăl, acţionarii Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească, au investiţii de 750 mil. lei la Bursă.

    Patru din cele mai mari cinci investiţii la bursa de la Bucureşti ale fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman, cea mai puternică afacere antrepre­norială din România, evaluată la circa 2 mld. euro, sunt în acţiuni ale indicelui principal BET, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BVB.

    Astfel, odată cu includerea Alro Slatina în structura indicelui BET, din 18 martie 2019, fraţii Pavăl ajung la investiţii de circa 735 milioane de lei la marile companii listate la Bucureşti, respectiv la Alro, Electrica, Transelec­trica şi Conpet Ploieşti. Pe de altă parte, cel mai mic plasament al Dedeman la bursă şi singurul care nu face parte din categoria blue chipurilor de la Bucureşti este cel la producătorul de cărămizi Cemacon Cluj, respectiv 14,6 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai nouă investiţie a fraţilor Pavăl de la Dedeman DUDUIE. Din ce îşi fac acum milioanele

    Dragoş Pavăl, unul dintre cei doi fraţi fondatori ai retailerului de bricolaj Dedeman, cu afaceri de 6,3 mld. lei în 2017, a fost numit în consiliul de administraţie al producătorului de cărămizi Cemacon Cluj, din care Dedeman deţine un pachet de 40% din acţiuni.
     
    „Se aprobă alegerea a doi administratori pe locurile vacante din Consiliul de administraţie al Cemacon SA, pentru un mandat egal cu al celorlalţi membri ai consiliului, respectiv până la data de 27 aprilie 2021. Pe locurile vacante au fost aleşi Dragoş Pavăl şi Marian Adam“, se arată într-un document publicat pe site-ul bursei de la Bucureşti, unde este listată Cemacon.
     

  • Cum au reuşit doi copii de 6 şi 9 ani să devină un exemplu. Aceştia au preferat să lase joaca şi să facă ce majoritatea adulţilor din ţara noastră nu fac

    Georgian şi Andrei Frăţiloiu, doi fraţi 6 şi respectiv 9 ani, din Vatra Dornei, au preferat să strângă gunoaiele de pe marginea drumului, în loc să meargă la joacă. 
     
    Sătui să vadă doar gunoaie în drumul lor spre şcoală, doi fraţi din Vatra Dornei au decis să facă curăţenie pe strada Todirenilor şi să dea o lecţie de bun simţ celor mari.
     
     
    Potrivit monitoruldedorna.ro, cei doi copii au mers la străbunicul lor şi l-au rugat să le dea câţiva saci.
     
    În câteva ore, Georgian şi Andrei au reuşit să strângă patru saci cu PET-uri şi hârtii.
     
    Acţiunea copiilor a stârnit un val de reacţii pozitive pe reţelele de socializare.
     
    Cei doi fraţi au fost felicitaţi pentru faptul că au dovadă de simţ civic. Iar unii au promis că le vor urma exemplul. 
     

  • O nouă tranzacţie gigant realizată de fraţii Pavăl de la Dedeman. Vezi pe ce plătesc aceştia peste 100 de milioane de euro

    Conform surselor, tranzacţia ar putea fi încheiată în perioada imediat ur­mătoare, acum cele două părţi fiind în fa­za negocierilor finale, însă chiar dacă au fost semnate documente, acestea nu sunt cele fi­nale, astfel încât există şi po­si­bilitatea ca tranzacţia să nu fie încheiată.
     
    De clădirea The Office s-a interesat şi mi­liar­darul Ion Ţiriac, potrivit datelor anterioare.
     
    În cazul unei tranzacţii, valoarea dea­­lului ar fi de circa 100-130 mil. euro. Astfel, Clujul ar intra cu The Office în to­pul celor mai mari tranzacţii de pe piaţa de birouri, după vânzarea The Bridge cu 200 mil. euro şi a Oregon Park cu circa 165 mil. euro către Lion’s Head anul tre­cut în Bucureşti.
     
    Aceasta ar putea fi cea de-a doua tran­zacţie record pentru fraţii Pavăl după ce anul trecut au parafat dealul de 200 mil. euro cu Forte Partners pentru birourile The Bridge din zona Orhideea din Capitală. În prezent piaţa de birouri din Bucureşti este una unde randa­men­tele sunt în continuare de 7-7,25%, însă aces­tea sunt în uşoară scădere, tendinţă care atrage şi o creştere a valorii pro­iec­te­lor în timp. Spre exemplu, dacă în 2015 se discuta de un yield de 7,5%-7,75%, în prezent valoarea randa­men­tu­lui pentru proiectele de top din Bucu­reşti este spre 7-7,25%.
     

  • Unde se duc banii de la Dedeman: Patru din cele mai mari cinci investiţii ale fraţilor Pavăl

    Patru din cele mai mari cinci investiţii la bursa de la Bucureşti ale fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman, cea mai puternică afacere antrepre­norială din România, evaluată la circa 2 mld. euro, sunt în acţiuni ale indicelui principal BET, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BVB.
     
    Astfel, odată cu includerea Alro Slatina în structura indicelui BET, din 18 martie 2019, fraţii Pavăl ajung la investiţii de circa 735 milioane de lei la marile companii listate la Bucureşti, respectiv la Alro, Electrica, Transelec­trica şi Conpet Ploieşti. Pe de altă parte, cel mai mic plasament al Dedeman la bursă şi singurul care nu face parte din categoria blue chipurilor de la Bucureşti este cel la producătorul de cărămizi Cemacon Cluj, respectiv 14,6 mil. lei.
     

  • Le-a ieşit din nou! Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, iar deschid şampania. Au dat lovitura, iar milioanele au început să curgă

    În acelaşi timp, profitul operaţional (EBITDA) s-a majorat cu 30%, la 32,5 milioane lei, potrivit raportului financiar preliminar.
     
    “2018 a fost un vârf de performanţă atât pentru piaţa de materiale de construcţii, cât şi pentru CEMACON. Rezultatele sunt cele mai bune din istoria companiei  şi cele mai bune din sector, inregistrând un profit operaţional de 32,49 milioane lei, cu 30% mai mare decât aceeaşi perioadă a anului 2017, şi un profit net de 18,91 milioane lei, cu 43% in crestere fata de finalul anului 2017.  2018 a fost şi anul in care compania a realizat o cifră de afaceri brută record, de 111,28 milioane de lei, cu 13% mai mare fata de anul 2017. Cresterile se datorează unor strategii comerciale agile, unei performanţe de producţie remarcabile şi fructificării unor proiecte ambiţioase de investiţii de peste 6 milioane de euro, derulate in ultimii 2 ani”,a  declarat Liviu Stoleru, directorul general al companiei.