BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Pasiunea pentru motociclete, transpusă în business

     Aşa a apărut brandul Alphahead, prin care produc echipamente pentru motociclişti, după o investiţie iniţială de 50.000 de euro.

    „Afacerea noastră a pornit din pasiunea pentru motociclism a soţului meu Vishal. Am revenit în România în 2016, ne-am cumpărat o motocicletă, am căutat echipamente moto în diverse magazine, inclusiv la târgul de profil care se desfăşoară anual în România, şi ne-a fost foarte greu să găsim ceva care să se potrivească”, povesteşte Georgeta Brehoi, cofondator al brandului Alphahead.

    Georgeta Brehoi spune că şi-au dorit încă de la început să aibă un atelier propriu de producţie, în care să realizeze produsele după designul propriu, însă nu au găsit în România, pentru că fabricile potenţiale fie nu aveau capacitatea de a parcurge toate etapele de realizare a produsului, fie nu aveau exerienţă în acest sens. Astfel au ales să producă într-o fabrică din Asia.

    „Investiţia iniţială a fost de 50.000 de euro, economiile noastre din anii de muncă când lucram împreună. Nu e uşor pentru un antreprenor să înceapă de la zero. La un moment dat am avut nevoie de un ajutor pentru a plăti costurile cu echipamentele de la fabricile noastre din Asia şi am luat bani de la BT Mic. A fost rapid şi am relaţionat foarte bine, au crezut în business şi pentru noi a fost foarte important.”

    O geacă de piele Falconer costă 1.100 de lei şi este realizată 100% din piele de bovină, o geacă de piele Photon cu toate protecţiile incluse costă 999 de lei, o pereche de mănuşi de piele este 348 de lei, iar o pereche de blugi din denim cu protecţii costă 559 de lei.

    Produsele sunt comercializate în Bucureşti în showroom-ul companiei din Pipera sau prin livrări B2C, dar şi în alte oraşe din ţară. Pentru anul 2019, compania estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro ţinând cont de cererea pieţei, de perioada Black Friday şi de luna decembrie, vârful sezonului.

  • Care a fost primul loc de muncă al lui Murielle Lorilloux, CEO-ul Vodafone România: „La acea vreme, nici nu ştiam prea multe despre domeniul telecom”

    Murielle Lorilloux şi-a început cariera în consultanţă, în Franţa, dar a renunţat atunci când era pe punctul de a deveni partener.

    În cadrul unui eveniment Meet the CEO, ea a povestit cum, după absolvirea facultăţii, a debutat în domeniul consultanţei; la 25 de ani nu ştia însă ce îşi doreşte din punct de vedere profesional. „La acea vreme (în 1998 – n.red.) nici nu ştiam prea multe despre industria de telecom”, mărturiseşte ea. A început în rolul de consultant în strategie la Capgemini, una dintre cele mai mari companii de consultanţă din Franţa. A avansat apoi în funcţiile de junior consultant, senior consultant şi respectiv manager. Murielle Lorilloux a petrecut zece ani în cadrul companiei, lucrând pe proiecte diverse şi intrând în contact cu industrii precum FMCG, distribuţie, retail, domeniul bancar şi chiar telecom.

  • Violenţe în centrul Parisului, în cursul unui nou miting de protest

    Forţele de ordine au utilizat gaze lacrimogene, sâmbătă după-amiază, la Paris, pentru dispersarea protestatarilor, în cursul unui nou miting organizat de Mişcarea “Vestelor galbene” şi de sindicatele nemulţumite de reforma pensiilor, informează cotidianul Le Parisien.

    Greva în sistemul transporturilor durează la Paris de 24 de zile, în semn de protest faţă de planul de reformare a sistemului pensiilor elaborat de Administraţia Emmanuel Macron.

    Protestele de sâmbătă au fost organizate la apelul sindicatelor, dar şi al Mişcării “Vestele galbene”, care denunţă erodarea nivelului de trai din Franţa.

    Violenţe între sute de protestatari şi forţele de ordine au izbucnit în zona Beaubourg din Paris. Manifestanţii au incendiat o baricadă, iar agenţii Poliţiei şi Jandarmeriei au intervenit cu gaze lacrimogene.

  • Franţa: Angajamentul lui Macron de a renunţa la pensia prezidenţială nu reuşeşte să pună capă grevelor

    Promisiunea preşedintelui francez Emmanuel Macron de a renunţa la privilegiile prezidenţiale şi a urma aceleaşi reguli legate de pensii pe care le propune pentru toţi francezii nu a reuşit să tempereze furia muncitorilor aflaţi în grevă, scrie Bloomberg.

    Răspunzând la o întrebare privitoare la propriile drepturi privind pensia venită din partea cotidianului francez Le Parisien, Macron a declarat în weekend că va respecta aceleaşi reguli pe care încearcă să le introduceă pentru angajaţii din Franţa. Astfel, preşedintele s-a angajat să renunţe la dreptul la o pensie pe viaţă pe care preşedinţii francezi îl au în linie cu o lege din 1955, trecând în schimb la un calcul bazat pe puncte.

    Sindicatele, care se opun planurilor lui Macron, au promis că nu vor întrerupe grevele.

    La un an după confruntarea cu protestele violente ale Vestelor Galbene temperate cu cheltuieli de 17 miliarde de euro, credibilitatea preşedintelui va avea probabil serios de suferit în urma grevelor.

    Opoziţia faţă de reformele preşedintelui a luat amploare din 5 decembrie, provocând haos în Paris şi în jurul capitalei. Majoritatea sindicatelor au refuzat un armistiţiu.

    Gestul lui Macron de renunţare la privilegiile prezidenţiale reprezintă cea mai recentă încercare de depăşire a impasului cu sindicatele franceze în ceea ce priveşte reformarea sistemului de pensii. Aceasta priveşte fuzionarea tuturor celor 42 de regimuri separate într-un singur sistem universal bazat pe puncte şi majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64.

    Propunerea de reformare urmează să fie înaintată în guvern pe 22 ianuarie pentru o primă dezbatere în parlament în februarie. Astfel, există doar puţin timp pentru găsirea unui acord între cele două părţi.

    Premierul Edouard Philippe a organizat o nouă rundă de discuţii după ce negocierile de săptămâna trecută nu au convins nici cele mai moderate sindicate că guvernul va renunţa la unele măsuri controversate.

     

     

  • Franţa, paralizată de noi proteste. Când ar putea fi reluate negocierile privind reforma sistemului de pensii. VIDEO

    În ultimele două săptămâni, grevele provocate de propunerile preşedintelui au afectat transporturile feroviare şi rutiere şi au dus la închiderea mai multor şcoli la nivel naţional. De asemenea, aproximativ 500.000 de persoane au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de măsurile propuse privind sistemul de pensii.

    După o serie de negocieri eşuate cu reprezentanţii Guvernului, mai multe sindicate au făcut apel la continuarea grevelor şi în perioada sărbătorilor de iarnă.

    Sâmbătă, transportatorul feroviar naţional, SNCF, a continuat să funcţioneze la capacitate redusă, astfel că doar jumătate dintre trenurile de mare viteză (TGV) din ţară au transportat călători.

    Sindicaliştii se opun propunerilor lui Macron de reformare a sistemului naţional de pensii, propuneri care includ eliminarea regimului special de pensii pentru diverse sectoare din economie, precum cel al transporturilor feroviare, dar şi creşterea vârstei de pensionare, de la 62 la 64 de ani.

    Negocierile privind reforma sistemului de pensii ar urma să fie reluate în luna ianuarie, după care Guvernul intenţionează să trimită proiectul în Parlament, pentru ca modificările să poată intra în vigoare în vara lui 2020.

  • Amendă de 150 de milioane de euro, primită de Google în Franţa

    Autoritatea pentru Concurenţă din Franţa a amendat compania Google cu 150 de milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa de publicitate online, transmite publicaţia TechCrunch. 

    Potrivit Autorităţii, regulile de utilizare ale serviciului Google Ads sunt „opace şi dificil de înţeles” şi aplicate „într-o manieră nedreaptă şi la întâmplare”.

    Un purtător de cuvânt al Google a anunţat că gigantul va face apel la decizia Autorităţii pentru Concurenţă.

    Decizia are legătură cu reclamele care apar alături de rezultatele organice afişate de motorul de căutare al Google.

    În Franţa, compania are o cotă de peste 90% pe piaţa căutărilor online şi controlează 80% din piaţa reclamelor legate de căutări.

    Google are probleme şi în alte state. Departamentul Justiţiei din SUA anchetează, de asemenea, furnizorul de servicii online pentru a vedea dacă nu cumva abuzează de poziţia dominantă pe piaţa căutărilor online.

    Mai mult, publicaţia Washington Post a analizat maşina de publicitate a Google şi a ajuns la concluzia că aceasta este „opacă” şi „complexă”.

  • Inundaţii in Franţa. Cel puţin trei morţi şi mii de case rămase fără curent

    Trupul unui bărbat de 40 de ani a fost descoperit sâmbătă seara în maşina sa în Landes. Acesta dispăruse în noaptea de vineri în sectorul Tartas.

    “Jandarmii l-au găsit datorită urmelor de frânare de pe drum şi din pantă”, a anunţat poliţia din Dax.

    Ajutaţi de pompieri şi voluntari din regiune, locuitorii au început duminică să scoată noroiul şi să arunce obiectele deteriorate din casele. Peste 100 de municipalităţi din departament au fost afectate de inundaţii, în jur de 50 de drumuri au fost blocate duminică şi mulţi locuitori au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele.

    Pe lângă inundaţii, vânturile puternice au făcut ravagii în multe departamente, din Normandia până în Corsica. Vineri dimineaţa în Pirinei-Atlantici: un bărbat, în vârstă de 70 de ani, a murit după ce maşina în care see afla a fost lovită de un copac căzut pe şoseaua în Ilharre. În aceeaşi zi, alte cinci persoane au fost rănite în acelaşi mod în Lot-et-Garona, Landes şi Pyrénées-Atlantiques. Acest ultim departament se afla sub alertă cod roşu de inundaţii de vineri.

    Ca urmare a vânturilor puternice, aproape 3.400 de locuinţe erau încă fără electricitate duminică seară în sud-vestul ţării şi în Normandia, potrivit Enedis.

  • Reacţia lui Macron, după acordul privind armistiţiul în estul Ucrainei: „O relansare credibilă a discuţiilor care nu au mai avansat de ani de zile”

    “Faptul că suntem toţi la Paris este un rezultat important şi o relansare credibilă a discuţiilor care nu au mai avansat de ani de zile. Este o reuşită”, a declarat Macron.

    Liderul francez a afirmat că speră ca o nouă întrevedere în formatul Normandia între Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania, să aibă loc în următoarele patru luni.

    Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski au stabilit de comun acord cu Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel implementarea unui armistiţiu complet în regiunile separatiste ucrainene şi, eventual, acordarea unui statut special.

    Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 13.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.

  • Proprietarul unei ferme de 40 de măgăriţe din Brăila trimite o parte din producţia de lapte în Franţa, Anglia, Italia sau Germania

    „Zilnic, colectăm 10 litri de lapte, iar un litru îl vindem cu 100 de lei.“

    Fermierul Marinel Giol din localitatea Movila Miresii, judeţul Brăila, a cumpărat prima măgăriţă în urmă cu patru ani cu 1.000 de lei (210 euro), pentru a-i folosi laptele animalului să-şi trateze soţia de tuse. Consătenii au început şi ei să-i ceară tot mai des lapte, astfel că antreprenorul s-a extins, iar acum deţine o fermă de 40 de măgăriţe, după o investiţie de circa 20.000 de euro.

    „Eu aveam măgar când eram mic şi ştiam că laptele animalului este foarte bun pentru tratarea tusei. Soţia mea s-a îmbolnăvit acum patru ani, am cumpărat o măgăriţă cu 1.000 de lei, iar după ce a băut laptele s-a făcut bine. Lumea din sat a început să vină să îmi ceară lapte şi aşa am tot cumpărat măgăriţe“, spune Marinel Giol, proprietarul unei ferme de 40 de măgăriţe din Brăila.

    Zilnic, compania produce 10 litri de lapte, iar un litru costă de 100 lei. Laptele este vândut în aproape toată România, dar producătorul trimite şi în Franţa, Anglia, Italia şi Germania. El spune că are mulţi clienţi din Capitală, avocaţi, jurnalişti sau medici, care merg să cumpere pentru ei sau pentru copiii lor lapte de măgăriţă. „Laptele de măgăriţă este singurul fără bacterii şi seamănă cu laptele matern din punctul de vedere al consistenţei. Acum, căutăm parteneri cărora să le dăm laptele pentru procesare, să facă brânză, lapte praf, cosmetice sau bomboane. Un kilogram de brânză costă 1.000 de euro, în România nu prea este cerere, dar în afara ţării se caută foarte mult“, a mai spus fermierul.

    O măgăriţă costă acum 500-600 de euro, iar fermierul spune că în 2020 vrea să le înmulţească. De altfel, planurile sale de viitor sunt să se extindă şi să devină o fermă importantă în domeniu. „În fiecare an am investit în fermă.“ Măgăriţele sunt o rasă protejată în România, astfel că fermierul nu are dreptul să le taie pentru consumul propriu sau să le abatorizeze. Totuşi, el spune că statul nu susţine aceste animale, deoarece nu oferă subvenţie pentru creşterea lor. Fermierul adaugă că în Italia sunt foarte mulţi crescători de măgăriţe, pentru că au contract cu statul şi îl dau îmbuteliat în sticluţe de 100 ml către spitale, pentru a trata copiii de tuse.

     

     

  • Un primar francez a interzis locuitorilor să moară în weekend şi în timpul sărbătorilor

    Un primar francez a interzis locuitorilor să moară în weekend şi în timpul sărbătorilor legale potrivit unei hotărâri publicate vineri, arată periodicul Le Point.

    Gestul făcut de Isabelle Dugelet de la primăria comunei La Gresle din departamentul Loire încearcă să atragă atenţia asupra lipsei de personal medical în mediul rural.

    “Este interzis locuitorilor să moară la domiciliu pe teritoriul comunei sâmbăta, duminica şi în zilele de sărbătoare publică pe o perioadă nedefinită”, arată decizia semnată de reprezentanta locală.

    ”Un deces survenit de curând într-o duminică a dovedit absurditatea unui sistem faţă de care un primar răspunde cu o decizie absurdă”, a declarat Isabele Dugelet, primarul comunei care numără aproximativ 850 de locuitori.

    Pe 1 decembrie, edilul a avut nevoie de două ore şi jumătate ca să poată găsi un medic pentru a constata decesul unui localnic, a explicat cotidianul Le Progres. ”E lipsă de respect faţă de persoana decedată şi de familia acesteia”.

    Primarul a arătat că prin decizia sa absurdă îşi doreşte să denunţe o ”situaţie sanitară catastrofală” atât în comuna sa cât şi în zonele învecinate din Franţa. ”Oamenii reuşesc cu greu să primescă tratamentul de care au nevoie, să găsească un medic şi uneori trebuie să străbată mari distanţe”, a arătat Isabelle Dugelet.