BusinessMagazin

Tag: fondul proprietatea

  • 5 pentru 5 ani: cine sunt cei care conduc Fondul Proprietatea

    Fostul ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, mărturiseşte că nu a reuşit să se desprindă de România după încheierea mandatului său de ambasador, în 2012. De atunci, la un an de la listarea FP pe bursa de la Bucureşti, este membru al boardului FP şi, după cum spune, este „un membru activ şi implicat“. Spune că petrece minimum 5 ore pe săptămână lucrând pentru FP, dar timpul alocat de fiecare dintre cei cinci membri ai boardului diferă. Sorin Mîndruţescu spune că membrii locali ai boardului alocă mai mult timp, minimum 10 ore, dar asta se întâmplă şi pentru că sunt implicaţi ca reprezentanţi ai Fondului în companiile din portofoliu.

    De fapt, implicarea în boardurile companiilor la care FP este acţionar minoritar a fost şi este, după cum agreează cei cinci membri ai boardului, definitorie pentru evoluţia din ultimii ani a acestor companii. „Sunt multe companii din portofoliul nostru la care noi, reprezentanţii unui acţionar minoritar, suntem cei mai vechi membri în Consiliul de Administraţie“, spune Sorin Mîndruţescu. Alături de Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, cei cinci membri ai boardului consideră că evoluţia pozitivă a companiilor din portofoliul FP este şi meritul experienţei aduse în CA-urile companiilor de reprezentanţii FP.

    În acest context, rezultatele bune ale companiilor ar trebui să reprezinte un plus în listarea acestora. „Fondul Proprietatea a susţinut continuu dezvoltarea pieţei locale de capital. Mai sunt încă foarte multe lucruri de realizat şi singura cale de a asigura progresul este listarea de noi companii pe bursă. Lucrăm în mod constant la îmbunătăţirea eficienţei şi profitabilităţii companiilor din portofoliul nostru, dar acum este rândul guvernului să facă următoarea mişcare şi să-şi demonstreze angajamentul de a le lista pe bursă. Companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa, Poşta Română şi Salrom sunt candidate viabile şi sperăm să le vedem listate în 2016 şi 2017“, a declarat managerul FP în cadrul unei conferinţe organizate la BVB pentru a marca cinci ani de la listarea Fondului Proprietatea.

    Pe 25 ianuarie s-au împlinit cinci ani de la listarea Fondului Proprietatea (FP) la bursa de la Bucureşti, interval în care s-au produs mai multe schimbări precum schimbarea acţionariatului, împachetarea unei treimi din capital sub formă de certificate de depozit (GDR) tranzacţionate pe bursa de la Londra şi scăderea cu 3,2 miliarde de lei a capitalului, în principal ca urmare a vânzărilor de active derulate de managerul Franklin Templeton. Listarea Fondului Proprietatea la bursă în ianuarie 2011 s-a realizat fără ofertă de acţiuni şi a fost asumată de statul român încă de la înfiinţarea fondului în 2005.  Efectele listării au fost imediat resimiţite, valoarea conturilor deschise de investitorii profesionali crescând cu 740 milioane de euro până la un total de 3,45 miliarde de euro.

    Următorul pas important pentru creşterea valorii acţiunilor FP ar fi listarea la bursă a companiilor în care Fondul Proprietatea este acţionar minoritar. Ca susţinere suplimentară a procesului de listare a companiilor de stat româneşti, Konieczny a adus în discuţie, la evenimentul aniversar, şi contextul regional favorabil: „2015 a fost un an record pentru regiunea EMEA în termeni de privatizări prin oferte publice iniţiale, care au însumat 13 miliarde de euro (cinci IPO-uri), semnificativ peste cele 2 miliarde de euro (patru IPO-uri) în 2014. Din păcate, România nu a atras deloc fonduri prin intermediul privatizărilor în 2015. Sperăm ca guvernul să profite de această fereastră de oportunitate anul acesta“.

    Vlad Grigorescu, ministrul energiei, a observat în cadrul aceluiaşi eveniment performanţa crescută a companiilor din energie care sunt parte a portofoliului FP: „Este interesant de văzut, dacă vă uitaţi în structura Fondului Proprietatea, că majoritatea companiilor pe care fondul le deţine şi care sunt primele din punct de vedere al performanţei sunt companii din energie. Alături de Fondul Proprietatea, sectorul energetic a parcurs un drum lung dar fructuos. Am început de la companii cu sută la sută capital de stat, am trecut prin proceduri de privatizare, am trecut prin proceduri de listare, iar astăzi avem două companii importante listate pe bursa de la Londra, Romgaz şi Electrica. Avem un sector energetic care şi-a finanţat dezvoltarea inclusiv din piaţa de capital, un sector care a câştigat încrederea investitorilor atât în România cât şi pe pieţele internaţionale. Este clar că parteneriatul cu FP şi ideea de a lista aceste companii pe piaţa de capital a adus o creştere a performanţei, o creştere a transparenţei şi a profesionalismului“.

    Ministrul energiei a lăsat loc în discursul său şi îndoielii: „Eu nu cred că singurul motor al dezvoltării pieţei de capital este reprezentat de companiile de stat, mi-aş dori să văd şi companii din domeniul privat listate, mi-aş dori să văd mai multă activitate şi în această zonă. Noi vom continua proiectele deja cunoscute, cum sunt Hidroelectrica sau Complexul Energetic Oltenia, dar până la urmă listarea nu este un scop în sine. Listarea este un instrument de creştere a performanţei, pentru a finanţa proiecte de investiţii, pentru modernizarea companiilor sau înlocuirea capacităţilor vechi, pentru a construi un viitor credibil şi pe termen lung al acestor societăţi“. Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, a subliniat faptul că listarea Fondului pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi listarea sa secundară pe Bursa din Londra au evidenţiat potenţialul României ca destinaţie pentru investitori. Astfel, a explicat Klemm, acţiunile Fondului erau subevaluate înainte de listare, tranzacţionându-se pe piaţa gri cu un preţ cu peste 90% mai mic decât valoarea lor nominală.

    Drept urmare, beneficiarii retrocedărilor primeau doar circa 10 bani pentru fiecare leu din valoarea acţiunilor la Fond: „Investitorii instituţionali nu aveau posibilitatea de a investi în Fondul Proprietatea, ceea ce scădea şi mai mult dorinţa investitorilor români şi străini de a investi în piaţa de capital din România, aflată în formare“. Klemm a mai arătat că Fondul Proprietatea se tranzacţionează cu 70 de bani pe acţiune în prezent, sumă de şapte ori mai mare decât înainte de listare. Fondul a distribuit în total peste 2 miliarde de lei beneficiarilor cazurilor de retrocedare, de circa douăzeci de ori mai mult decât între 2006 şi 2009, iar sumele totale distribuite acţionarilor români şi străini depăşesc 1,5 miliarde dolari. Klemm crede că listarea Fondului Proprietatea a avut efecte pozitive şi asupra economiei româneşti în ansamblul său: „Atrăgând investiţii internaţionale de portofoliu în valoare totală de 1,2 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a adus în economia României lichiditatea atât de necesară. Promovarea neîntreruptă de către Fondul Proprietatea, în calitatea sa de acţionar minoritar, şi împreună cu Franklin Templeton, a unei guvernanţe corporative solide în companiile de stat a ajutat la creşterea profitabilităţii acestor companii. Cifrele vorbesc de la sine: profitul net al principalelor 20 de companii din portofoliul Fondului a crescut cu 80% în perioada 2010-2014, în beneficiul companiilor, acţionarilor acestora şi economiei româneşti“.

  • S-a întors în ţară după şase ani în Statele Unite, iar acum se ocupă de atragerea de investiţii de peste 1,4 miliarde de euro

    „Îmi doresc ca, împreună cu echipa Franklin Templeton, să continuu eforturile de promovare a Fondului Proprietatea, de dezvoltare a pieţei de capital din România şi de îmbunătăţire a modului în care România este percepută de investitorii instituţionali străini“, îşi descrie ambiţiile pe termen lung Marius Dan.

    El conduce, din 2011, departamentul de relaţii cu investitorii pentru Fondul Proprietatea. În 2004 a absolvit Wingate University din Carolina de Nord, fiind licenţiat summa cum laudae în Finanţe, iar în 2006 a încheiat şi studiile masterale în Finanţe, în cadrul University of Wyoming. A luat apoi una dintre cele mai dificile decizii ale vieţii sale, potrivit lui Dan, şi s-a întors în ţară după şase ani petrecuţi în Statele Unite ale Americii, renunţând la ideea de a urma şi un doctorat în Finanţe. „S-a dovedit a fi o decizie bună, ţinând cont de activitatea mea profesională în cadrul Franklin Templeton“, concluzionează Dan.

    Anterior activităţii sale la Fondul Proprietatea, a lucrat la realizarea unor emisiuni concentrate pe evoluţiile Bursei de Valori Bucureşti şi a pieţelor internaţionale, în special a bursei de la New York, în cadrul televiziunii The Money Channel. Atragerea de investiţii directe de portofoliu în Fondul Proprietatea de peste 1,4 miliarde de euro din partea investitorilor instituţionali străini, prin eforturile de promovare a Fondului Propreitatea şi a României depuse împreună cu echipa de investiţii a Franklin Templeton în cele mai mari centre financiare din lume, cât şi listarea Fondului Proprietatea la London Stock Exchange se numără printre principalele sale realizări.   

  • Fondul Proprietatea se va lista săptămâna viitoare la bursa de la Londra

    “The Bank of New York Mellon a fost numită de către Fond ca bancă depozitară pentru facilităţile de GDR şi admiterea la tranzacţionare a GDR-urilor pe bursa de la Londra este preconizată a avea loc în data de sau în jurul datei de 29 aprilie”, se arată într-o actualizare privind listarea secundară transmisă de Fondul Proprietatea Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Acţionarii Fondului Proprietatea au acordat, în luna ianuarie, un nou mandat administratorului societăţii, valabil până în luna iulie, pentru listarea pe piaţa britanică.

    Managerul Fondului Proprietatea, Greg Konieczny, a declarat, în ianuarie, că Fondul s-ar putea lista secundar pe bursa de la Londra în aprilie-mai, în funcţie de aprobările ASF. Ulterior, administratorul FP a afirmat că intrarea pe piaţa britanică ar putea avea loc la începutul lunii mai.

    Solicitarea pentru completarea ordinii de zi a AGA cu propunerea acordării unui nou mandat a venit din partea firmei de brokeraj Manchester Securities, prin care fondul american Elliott deţine, potrivit celor mai recente raportări, 15,86% din acţiunile Fondul Proprietatea. Manchester Securities este cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea. O altă companie a grupului Elliott, Beresford Energy Corp, are o participaţie de 1,8%.

    Administratorul Fondului a primit mandat pentru listare “prin intermediul unor deţineri directe sau indirecte, cum ar fi certificate de depozit (depository receipts), titluri de interes (depositary interests) sau alte forme de proprietate indirectă”.

    Mandatul precedent al administratorului pentru listarea la Londra a fost aprobat în aprilie 2014, iar Fondul Proprietatea a înaintat pe parcursul anului trecut mai multe termene pentru listarea la Londra, aşteptând aprobarea de către ASF a regulamentului privind titlurile de interes.

    În Marea Britanie, Fondul Proprietatea intenţionează să se listeze pe Specialist Fund Market, piaţa reglementată a bursei de la Londra pentru fonduri de investiţii specializate. Specialist Fund Market este destinată investitorilor instituţionali, profesionişti şi bine informaţi.

    ASF a aprobat la 5 noiembrie modificările necesare extinderii posibilităţii emiterii certificatelor de depozit pentru toţi emitenţii listaţi în România. În urma deciziei, toate societăţile listate pe piaţa de capital din România pot să fie admise la tranzacţionare şi în alte state membre ale Uniunii Europene prin intermediul certificatelor de depozit (listare indirectă).

    Certificatele de depozit au la bază acţiuni suport şi conferă deţinătorului drepturi şi obligaţii aferente acţiunilor suport, precum şi dreptul de a obţine, prin conversie, acţiuni suport.

    Fondul Proprietatea a optat pentru o listare prin intermediul certificatelor de depozit, după ce ASF nu a aprobat la timp regulamentul privind titlurile de interes, instrument financiar pe care Fondul l-a preferat iniţial GDR-urilor pentru intrarea pe piaţa britanică.

    Pentru a se putea lista prin titluri de interes, FP avea nevoie ca acest regulament să intre în vigoare până la sfârşitul lunii martie, potrivit unor declaraţii ale oficialilor companiei.

    ASF a aprobat la începutul lunii aprilie proiectul de regulament care permite listarea acţiunilor tranzacţionate la bursă în România pe o piaţă dintr-un alt stat UE prin intermediul titlurilor de interes. Autoritatea a luat în discuţie proiectul privind titlurile de interes şi la sfârşitul lunii noiembrie, dar a decis să nu îl aprobe.

    Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2011.

  • Konieczny: Fondul Proprietatea intenţionează să se listeze la Londra până la începutul lunii mai

    Listarea secundară a fondului administrat de Franklin Templeton Investment Management a fost anunţată încă din aprilie anul trecut, însă nu a putut fi pusă în practică întrucât FP, care intenţionează să se listeze la Londra prin intermediul titlurilor de interes, are nevoie de aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    ASF va dezbate miercuri, 8 aprilie, norma privind listarea unei companii tranzacţionate la bursă în România pe o piaţă dintr-un alt stat UE prin intermediul titlurilor de interes, potrivit unui anunţ al autorităţii de reglementare.

    Cu o capitalizare de peste 10,4 miliarde de lei (2,36 miliarde euro), Fondul Proprietatea este unul dintre cei mai mari emitenţi de la bursa din Bucureşti. Aproape jumătate din acţiunile aflate în portofoliu sunt plasate în companii tranzacţionate la bursă.

    Evoluţia acţiunilor fondului pe bursa de la Bucureşti a fost spectaculoasă, în condiţiile în care de la listare, din ianuarie 2011, şi până la finalul anului trecut, au crescut de peste două ori în valoare, notează Wall Street Journal.

    Cu toate acestea, cotaţiile s-au încăpăţânat să rămână sub nivelul la care sunt evaluate activele fondului. Deşi discountul la care sunt tranzacţionate acţiunile s-a redus la 27% de la circa 40% la finele anului 2010, preţul de piaţă este încă mult sub valoarea activului net al Fondului.

    Prin listarea de la Londra, administratorul Fondului Proprietatea speră să atragă mai mulţi investitori şi să urce preţul de tranzacţionare.

    De altfel, lărgirea bazei de investitori reprezintă o preocupare principală şi pentru operatorul bursei de la Bucureşti.

    Directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski, a declarat săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri cu investitorii la New York că obiectivele bursei sunt atragerea de noi investitori instituţionali şi trecerea de la un statut de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă.

    “Pentru România, obţinerea statutului de piaţă emergentă va duce la creşterea semnificativă a intrărilor de capital şi a investiţiilor pe piaţa locală”, a spus Sobolewski pentru Wall Street Journal.

    Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură.

    Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea este firma de brokeraj Manchester Securities Corp, controlată de fondul american de hedging Elliott Associates, cu o participaţie de 15,86%.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.

  • FP a mandatat banca Goldman Sachs să-i găsească cumpărători pentru acţiunile Petrom

     Fondul Proprietatea (FP) ar fi mandatat banca americană Goldman Sachs şi pe austriecii de la Erste Bank să îi găsească cumpărători pentru un pachet semnificativ de acţiuni Petrom (SNP), potrivit unor surse din piaţă.

    Fondul deţine un pachet de 18,9% din capitalul Petrom care valorează 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro). Dacă fondul va reuşi să vândă întreg pachetul de acţiuni la Petrom, atunci aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie de pe bursă.

    Speculaţiile că fondul ar vrea să vândă un pachet semnificativ de acţiuni la Petrom au produs ieri busculadă pe bursă: acţiunile FP au crescut până la pragul record de 0,91 lei/titlu pe tranzacţii de 50 milioane de lei, în timp ce acţiunile Petrom s-au corectat cu 2%, până la 0,464 lei/titlu pe rulaje mult mai mici, de 4,3 milioane de lei.

    Nu este prima oară când în piaţă apar informaţii privind o posibilă vânzare derulată de FP cu acţiuni Petrom. În luna martie FP ar mai fi încercat să vândă un pachet de acţiuni Petrom astfel încât să ajungă cu deţinerea la sub 15% din capital, însă nu a reuşit să facă tranzacţia.

    În martie, fondul ar fi angajat brokerii de la Goldman Sachs şi de la Wood, însă acum fondul lucrează cu Goldman Sachs şi cu Erste Bank, bănci care i-au intermediat şi tranzacţia de vânzare de 645 milioane de lei din această vară de la Romgaz. Brokeri din piaţă spun că fondul ar căuta cum­părători în special pe pieţele externe, astfel că tranzacţia ar putea dura de la câteva zile până la câteva săptămâni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Listarea Hidroelectrica se mai amână

    “La Hidroelectrica, insolvenţa se va închide în cel mai bun scenariu înainte de finalul anului. Listarea va fi probabil în 2015, din ce se vede azi. O veste proastă pentru listări, dar domnul Borza este din nou acolo şi continuă restructurarea şi numirea unor manageri privaţi, profesionali, ceea ce este favorabil companiei”, a spus Konieczny.

    Compania de stat Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă în luna februarie, după ce a trecut printr-o astfel de procedură în perioada iunie 2010-iunie 2013. În acordul cu FMI este prevăzută lansarea unor oferte publice iniţiale la finele lunii iunie pentru 15% din acţiunile statului la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.

    “Listarea Hidroelectrica la Bursa de la Bucureşti şi eventual de la Londra va genera o infuzie de capital de 300 – 500 milioane de euro, bani ce vor fi alocaţi în retehnologizarea centralelor de mare putere şi finalizarea investiţiilor în capacităţi noi de producere a energiei electrice”, a declarat într-un comunicat Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

  • Mesajul şefului Fondului Proprietatea pentru români: Învăţaţi să faceţi bani!

    Dacă ar fi să se imagineze încă o dată ca proaspăt venit în România, Greg Konieczny glumeşte că primul lucru pe care l-ar face ar fi probabil să afle rezultatele meciurilor de fotbal; pasiunea de fotbalist amator în tinereţe a făcut, de altfel, ca printre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie să se numere şi câţiva termeni din jargonul fotbalistic, pe lângă primul cuvânt învăţat aici – „mulţumesc„. Konieczny a ajuns aici prima dată în 1996-97, când bursa era în plin boom, şi de atunci cam în fiecare an a venit să caute companii în care Franklin Templeton să investească.

    Din 2010 însă, când Franklin Templeton a devenit administratorul Fondului Proprietatea, a început să cunoască mai bine „cultura şi culoarea locală„. Iar percepţia lui a fost influenţată, nu în cel mai fericit mod, de faptul că a avut de-a face foarte mult cu funcţionari ai statului. „Nu am înţeles la momentul respectiv, când am preluat mandatul de administrator, cât de jos era de fapt punctul de pornire: ne făcusem temele în materie de cercetare a pieţei, discutasem cu companii, cu acţionari, dar înţelegi cu adevărat situaţia numai când începi să te ocupi zilnic de o activitate, să ai răspunderea ei directă. Şi n-a fost poate chiar un şoc, dar sigur situaţia pe care am găsit-o a fost sub aşteptările noastre.„

    Konieczny se referă în primul rând la guvernanţa corporativă, la calitatea culturii din companiile controlate de stat şi la interferenţa din partea guvernului ori a „diferitelor forţe din jurul guvernului„ în conducerea acestor companii. De pildă, la prima întâlnire cu directorul Hidroelectrica, Mihai David, nu a fost o discuţie clasică de prezentare a companiei, ci de explicaţii pe marginea contractelor speciale de livrare a energiei; astfel de discuţii l-au lămurit că marile companii de stat nu erau conduse ca nişte entităţi independente, centrate pe profit, ci prin executarea unor ordine de la oameni din guvern. „Cea mai mare problemă a fost ca aceşti manageri să conştientizeze că răspund faţă de companiile lor şi că nu sunt intangibili doar fiindcă execută nişte ordine de la anumiţi miniştri sau persoane din aparatul guvernamental„, spune Konieczny.

    Faţă de situaţia din urmă cu trei ani, acum lucrurile nu sunt ideale, dar sunt „mult, mult mai bune„, cel puţin la majoritatea companiilor din portofoliul Fondului, unde nu mai există idei sau proiecte care să afecteze negativ companiile, iar guvernul este mult mai precaut, „ceea ce e un progres„.

    În ceea ce-l priveşte, consideră că deciziile cele mai bune luate ca manager au fost de a reorienta strategia de la iniţierea de noi achiziţii de acţiuni spre concentrarea pe maximizarea valorii portofoliului existent, prin implicarea activă în ameliorarea standardelor de administrare a companiilor din portofoliul FP, prin programele de răscumpărare a acţiunilor proprii în vederea anulării lor ulterioare şi prin programele de distribuţie de numerar către acţionari, în urma reducerii capitalului social. Atât răscumpărările de acţiuni, cât şi distribuţia de numerar către acţionari vizează diminuarea discountului la care se tranzacţionează acţiunile Fondului faţă de valoarea activului net.

    „Majoritatea managerilor de fonduri vor să crească fondurile, să le facă mai mari, în timp ce noi am luat decizia opusă, ca Fondul să devină mai mic. Avem doi parametri, valoarea activului şi preţul acţiunii: dacă decalajul dintre ei este prea mare, trebuie să luăm cea mai bună decizie în folosul acţionarilor, urmând ca abia după reducerea discountului să luăm în considerare noi investiţii în alte companii„, rezumă Konieczny.

    La momentul listării Fondului, în 2011, discountul era de peste 60%, în timp ce acum este de 32-33%, iar intenţia FT este ca procesul să continue, în condiţiile extinderii bazei de investitori şi a cererii de acţiuni ale Fondului, atât la bursa din Bucureşti, cât şi odată cu listarea secundară de la Londra programată pentru acest an.

  • Dividend mai mare la Transelectrica

    Compania a înregistrat în 2013 un profit net contabil de 200,92 milioane lei, de 5,5 ori mai mare faţă de câştigul din 2012, de 34,48 milioane de lei. Profitul obţinut anul trecut este cu 23,8% peste rezultatul preliminar anunţat anterior, de 162,29 milioane lei. Astfel, acţionarii ar urma să primească 81% din câştigul din 2013.

    Dividendul propus pentru anul trecut, de 2,228 lei, este de 5,5 ori mai mare faţă de cel distribuit în anul precedent, de 0,404 lei. Randamentul dividendului raportat la ultimul preţ de marţi, de 15,67 lei/acţiune, este de 14,21%. Statul controlează 58,68% din capitalul Transelectrica, iar Fondul Proprietatea deţine o participaţie de 13,49%. Restul titlurilor, respectiv 27,81% din titluri, aparţin altor acţionari.