BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Vlad Popescu, fondator şi CEO Norofert Group: „Cred că avem foarte multe lucruri de făcut în România, avem nevoie de vreo 2-3 vieţi ca să le facem pe toate, iar plecatul în afara ţării nu este o opţiune în acest moment” – VIDEO

    Vlad Popescu a avut un rol important în transformarea afacerii de familie Norofert Group în cel mai mare producător de îngrăşăminte organice din România, cu o cotă de piaţă de 30%.  Compania s-a extins însă şi în străinătate, prin vânzarea şi distribuirea produselor companiei în Republica Moldova, Bulgaria şi Grecia, şi urmează o extindere a acesteia şi în Croaţia. Şi-au propus de asemenea ca până în septembrie 2019 să intre la tranzacţionare pe piaţa AeRo a Bursei de Valori Bucureşti, devenind astfel prima companie agrotech listată până în prezent pe BVB. Listarea are ca scop acumularea capitalului necesar pentru construirea unei noi fabrici şi pentru creşterea echipei de vânzări. Popescu a început să lucreze la Norofert, afacere fondată de tatăl său, în 2000, când a terminat liceul.

    Vlad Popescu şi-a început activitatea în companie prin livrarea produselor către fermieri, iar în 2013 a preluat o poziţie de vânzări în companie şi a supravegheat procesele de vânzare din Norofert, în contextul în care compania avea pe atunci ca obiect de activitate importul de fertilizatori organici din străinătate.  În 2015, când tatăl său s-a retras din business din cauza unor probleme de sănătate, a preluat conducerea companiei şi a luat decizia să renunţe complet la activitatea de import şi să înceapă producţia îngrăşămintelor organice sub marca Norofert. „Probabil am fost nebun, dar decizia aceea a adus rezultate neaşteptat de bune, deci aş putea spune că riscând totul am reuşit să depăşesc greutăţile şi să schimb complet afacerea”, spune Vlad Popescu. După deschiderea propriei unităţi de producţie de îngrăşăminte, în Craiova, veniturile companiei au crescut constant de-a lungul anilor. Anul trecut compania a adus o premieră pe piaţa europeană prin oferirea tuturor produselor lor sub formă de tabletă efervescentă, inovaţia fiind apreciată atât de fermierii din România, cât şi de cei din străinătate.

    Profilul lui Vlad Popescu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019, iar el a fost premiat în cadrul galei de lansare a catalogului.

  • Gigantul online din China care a dat credite de 290 miliarde dolari în ultimii patru ani şi care va schimba pentru totdeauna creditarea pentru companiile mici

    Banca online fondată de Jack Ma, fondatorul Alibaba, conduce pas cu pas o revoluţie în creditarea businessurilor mici din China, şi ţinteşte să rezolve o problemă care a ţinut cea mai mare economie din Asia pe loc în ultimele decenii, potrivit Bloomberg.

    Cu ajutorul datelor ce reflectă plăţile şi a unui sistem de risk-management care analizeaază peste 3.000 de variabile, MYbank – proiectul început de Jack Ma acum patru ani – a acordat până acum credite de 290 miliarde dolari pentru 16 milioane de companii mici.

    Cei are vor să împrumute sunt doar la câteva atingeri de ecran distanţă de a primi banii aproape instant dacă sunt aprobaţi. Tot procesul durează trei minute şi nu implică niciun banker. Rata de nerambursare este de doar 1% până acum.

    Boomul financiar-tehnologic care a transformat China în cel mai mare procesator de plăţi electronice din lume schimbă în prezent modul în care băncile interacţionează cu companiile care conduc creşterea economică.

    Băncile din China urmează modelul MYbank şi devin mai deschise în faţa businessurilor mici, pe care le refuzau până acum când era vorba de creditare, în favoarea businessurilor mari deţinute de stat.

    Pentru economia de 13.000 miliarde dolari a Chinei care a înregistrat în trimestrul trecut cea mai slabă creştere economică din 1992 şi până în prezent, implicaţiile unei astfel de schimbări ar putea fi profunde.

    Firmele care nu sunt de stat – majoritatea businessuri mici – reprezintă circa 60% din creşterea economică, şi angajează 80% din forţa de muncă a ţării. În ciuda importanţei lor, acestea au fost puse la colţ de o acţiune amplă a guvernului de la Beijing prin care a încercat în ultimii doi ani să scoată din piaţă creditorii „gri”.

    „Întreprinderile mici şi mijlocii sunt de fapt motorul economiei. Până acum era un segment la care băncile se uitau şi considerau că era prea dificil şi prea riscant pentur creditare. Dar acum ele îşi folosesc modelele pentru a-şi da seama cât de mare este de fapt riscul şi dacă se simt confortabile”, spune Keith Pogson, senior partner, bănci şi pieţe de capital în cadrul Ernst & Young Hong Kong.

     

     

     

  • Povestea tânărului care a creat un brand românesc ce a ajuns pe trei continente. „Businessul e, până la urmă, despre oameni, nu despre cifre.”

    Dan Isai poate fi considerat deja un investitor în serie, cu precădere în domeniul HoReCa. El a intrat în acest domeniu după ce a participat la fondarea Salad Box, în prezent unul dintre cele mai cunoscute branduri de restaurante de pe piaţa locală – şi nu numai: acesta s-a extins în sistem de franciză pe mai multe pieţe din lume. Cu circa 70 de unităţi, cifra de afaceri totală a businessului este de peste 25 de milioane de euro, conform datelor comunicate anterior de companie ZF.

    Lanţul de restaurante cu servire rapidă Salad Box a fost fondat de Dan Isai alături de alţi trei antreprenori români. Ei au început afacerea în 2012 cu circa 20.000 de euro. În prezent, principala concentrare este expansiunea internaţională: după Europa şi Statele Unite, urmează extinderea reţelei de restaurante şi în Asia.

    Fondatorii Salad Box au dezvoltat şi alte concepte, sub umbrela Sterling Cruise Group: Pep & Pepper, Taksim sau Resto Aperto.
    Dan Isai a investit şi în lanţul de cafenele de Narcoffee Roasters, alături de Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants; iar anul acesta a anunţat că investeşte 250.000 de euro alături de patru alţi investitori români în HomeFresh, un start-up activ pe segmentul de livrare de mâncare la domiciliu.

    Profilul lui Dan Isai a apărut în ediţia de anul acesta a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Doi fraţi din România vor să scape lumea de pungile de plastic. Afacerea lor generează deja venituri de milioane de euro

    Tudor Georgescu a lansat împreună cu fratele său, Adrian,  alături de alţi doi parteneri de business, o afacere care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante.

    Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse. Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 mili­oane de euro”, descria Tudor Georgescu obiectivele pentru anul în curs.

    Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”.

    Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine.

    Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.

  • Cel mai bogat om al lumii dezvăluie care este singura soluţie ca omenirea să aibă un viitor în condiţiile în care planeta se distruge

    Jeff Bezos, fondatorul Amazon şi cel mai bogat om din lume, cu o valoare netă a averii estimată la peste 165 de miliarde de dolari, îşi îndreaptă investiţiile în dezvoltarea tehnologiilor spaţiale prin compania aeronautică Blue Origin, deţinută de acesta, conform USA Today.

    „Cred că este important pentru această planetă şi pentru dinamismul generaţiilor viitoare. Este ceva la care ţin foarte mult şi este ceva la care m-am gândit toată viaţa. Nu îţi alegi pasiunile, acestea te aleg pe tine”, a spus Jeff Bezos într-un interviu difuzat pe CBS Evening News.

    Fondatorul Amazon adaugă faptul că dezvoltarea tehnologiilor spaţiale este foarte importantă pentru că doar aşa omenirea va avea un viitor. De asemenea, Jeff Bezos este de părere că am devenit foarte numeroşi din punctul de vedere al populaţiei, ca specie, iar planeta este relativ mică. Astfel, suntem într-un proces de a distruge Pământul prin poluare şi prin dezvoltarea industriei.

    „La un moment dat va fi mult mai ieftin şi simplu să produci lucruri foarte complexe în spaţiu, cum ar fi micro-procesoare şi după aceea să le trimiţi înapoi pe Pământ. Prin această modalitate, fabricile foarte mari şi poluarea generată de industrii nu vor mai afecta Pământul”, a spus Jeff Bezos.

    Astronautul John Glenn, primul american care a orbitat în jurul Pământului, i-a scris lui Jeff Bezos în 2016 şi i-a spus că munca pe care o face în domeniul tehnologiei spaţiale va face călătoria în spaţiu să fie la fel de banală ca şi călătoria aeriană.

    „Cred că este foarte credibil. Dacă ne întoarcem în timp, acum 100 de ani şi le-am spune oamenilor că astăzi poţi cumpăra un bilet şi poţi zbura peste toată lumea cu ajutorul unui avion, ar crede ca eşti nebun. O astfel de schimbare poate să aibă loc în doar 100 de ani sau mai puţin”, a spus Jeff Bezos.

    Primul pas către realizarea unui viitor în spaţiu este turismul spaţial, iar Blue Origin are un număr de vehicule pe care le testează, cum ar fi New Shepherd, prin care oamenii pot călători în spaţiu pentru perioade scurte de timp, a adăugat fondatorul Amazon.

     

     

  • Nici Bill Gates nu mai e ce-a fost: ce loc ocupă acum, în clasamentul miliardarilor, fondatorul Microsoft

    Bill Gates nu mai al doilea cel mai bogat om din lume, fiind depăşit în clasament de miliardarul francez Bernard Arnault.
     
    Arnault este CEO-ul brandului de lux LVMH, care deţine mărci precum Louis Vuitton, Christian Dior sau Givenchy. LVMH este proprietarul şampaniei de lux Dom Perignon.
     
    Francois Arnault are în prezent o avere estimată la 108 miliarde dolari, scriu cei de la CNN, cu 39 de miliarde mai mult decât anul trecut. Averea lui Bill Gates este estimată la 107 miliarde dolari.
     
    Potrivit celor de la Bloomberg, Gates ar fi în continuare pe locul doi dacă nu ar fi activat în numeroase organizaţii filantropice. Până în prezent, Bill Gates şi soţia au donat peste 35 de miliarde de dolari prin intermediul Bill & Melinda Gates Foundation.
     

  • Fondatorul unui start-up de un miliard de dolari dezvăluie numele cărţii care l-a învăţat să ajungă la succes

    Fondatorii unei afaceri sunt mereu siguri că deţin  ideea grozavă care va revoluţiona un domeniu de activitate.
    Comunicarea acestei siguranţe necesită însă mai mult decât pasiunea specifică antreprenorilor, observă jurnaliştii de la Business Insider.
    Henrey Ward, fondatorul şi CEO-ul Carta, o companie de management al proprietăţii evaluată la 1,6 miliarde de dolari, spune că o carte l-a ajutat să strângă investiţiile necesare afacerii. El a strâns capital în valoare de 448 de milioane de dolari de la investitori precum Andreessen Horowitz şi Lightspeed Venture Partners.


    Într-un material recent publicat de Business Insider, el a explicat că pentru realizarea unei prezentări sau a oricărui material care se leagă de comunicarea aspectelor legate de afacere în faţa unui public, este necesară crearea unei poveşti.


    „Să descoperi cum să fii mai concis, să îţi articulezi povestea despre ceea ce vrei să faci cât mai simplu şi curat ar putea fi cel mai important lucru pe care îl poate face fondatorul unei companii”, a spus Ward.
    El estimează că are 12-15 prezentări ale afacerii sale într-o săptămână. Foloseşte prezentările ca modalitate de a-şi finanţa afacerea, dar şi în recrutare.
    Pentru a face povestea unei afaceri „vandabilă”, este însă nevoie de abilităţi în acest sens.
    Pentru prima rundă de finanţare, spune că şi-a scris prezentarea ca pe un scenariu, a memorat-o şi a repetat-o de nenumărate ori. Acest efort i-a adus 7 milioane de dolari. Şi-a bazat tehnica pe cartea „Secretele prezentărilor lui Seve Jobs: Cum să fii grozav în faţa oricărui tip de public” (The Presentation Secrets of Steve Jobs: How to Be Insanely Great in Front of Any Audience).
    În cadrul acesteia, coach-ul axat pe comunicare Carmine Gallo, care a scris recent şi cartea (Talk Like TED), oferă o serie de tehnici şi exemple din analiza a realizărilor lui Jobs în 272 de pagini.

     

  • De ce a ales un om care deţine o companie gigant cu venituri de 200 de milioane să se retragă din afaceri şi să lase compania angajaţilor săi

    Julian Richer a anunţat că a transferat 60% din acţiunile sale celor 531 de angajaţi ai lanţului. „Tatăl meu s-a retras la 60 de ani, aşa că sunt dornic să fac acelaşi lucru în timpul vieţii mele”, a explicat Richer, citat de New York Times. „Chiar îmi pasă, dar e timpul pentru următoarea generaţie.”

    Compania îi va plăti lui Richer o sumă de 9,2 milioane de lire sterline, dar omul de afaceri oferă o parte generoasă din aceasta – 3,5 milioane de lire sterline – angajaţilor, care vor primi 1.000 de lire sterline pentru fiecare an pe care l-au lucrat în cadrul lanţului de retail. Plata medie va fi de 8.000 de lire sterline, dar există 39 de angajaţi cu mai mult de 20 de ani de experienţă în cadrul companiei, care vor primi venturi substanţiale.

    Cu vânzări anuale de aproape 200 milioane lire sterline, Richer Sounds este una dintre cele mai mari companii britanice care a adoptat modelul de proprietate a angajaţilor în ultimii ani. Asociaţia patronală a angajaţilor (EOA) declară că peste 350 de întreprinderi au adoptat acest model, şi alte 50 sunt pregătite să le urmeze exemplul.

    Richer a înfiinţat Richer Sounds în 1978, la vârsta de 19 ani. Compania, care deţine 53 de magazine, refuză să utilizeze contracte cu zero ore. Printre alte avantaje se numără şi accesul la casele de vacanţă ale companiei din întreaga lume, inclusiv în oraşe europene precum Paris, Veneţia şi Barcelona. Compania oferă 15% din profit, care anul trecut a fost de 9,6 milioane de lire sterline, organizaţiilor caritabile. Richer va păstra funcţia de director general. Operaţiunile zilnice sunt supravegheate de directorul executiv, Julie Abraham.

    Ce este proprietatea angajatului?

    Afacerile aflate în proprietatea angajaţilor sunt în întregime sau în mod semnificativ deţinute de aceştia. Acţiunile pot fi deţinute de persoane fizice sau de un colectiv prin intermediul unui trust al angajaţilor – sau un amestec din ambele. O companie va avea, de asemenea, un consiliu, care va lua deciziile, însă angajaţii au la rândul lor un cuvânt de spus în problemele operaţionale şi strategice. Se spune că modelul acesta permite companiilor să planifice investiţii şi creşteri pe un termen mai lung decât atunci când sunt nevoite să satisfacă cerinţele pe termen scurt ale acţionarilor externi.

     

  • Cât va primi fosta soţie a celui mai bogat om din lume. Divorţul s-a finalizat recent

    Potrivit înţelegerii, MacKenzie Bezos, în vârstă de 49 de ani, va primi aproximativ 19,7 milioane de acţiuni la Amazon.com, respectiv 4% din companie, valoare care se ridică la 38,3 miliarde de dolari. În urma acestei înţelegeri financiare, fosta soţie a lui Jeff Bezos ajunge pe locul al 22-lea în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.

    Divorţul a fost pronunţat la o instanţă din King County, statul american Washington.

    Jeff Bezos, în vârstă de 55 de ani, rămâne cu 12% din companie şi îşi păstrează titlul de cel mai bogat om din lume.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Opinie – Bogdan Florea, fondator Connections România: “Cum creezi o cultură a inovaţiei în România”

    Forţând un pic nota, am putea spune că inovaţia este însăşi raţiunea de a exista în businessul zilelor noastre. Cultura inovaţiei se creează prin educaţie adecvată – cu accent pe cultură antreprenorială, aşadar, în şcoală. Aplecarea spre studiu, stimularea curiozităţii şi a explorării necunoscutului sunt elemente esenţiale pe care şcoala trebuie să le cultive pentru a construi generaţii de „inovatori”. Apoi, tot şcoala ar trebui să dezvolte gândirea critică şi abordările out-of-the-box, fără constrângeri, libere şi exploratorii. „Cultura greşelii” ar trebui să fie evitată până la extincţie, în anii mici de şcoală, pentru dezvoltarea copiilor şi ulterior a adulţilor implicaţi în societate, pentru libertatea de a aborda căi necunoscute în viaţă profesională. Chiar dacă România este un pool remarcabil de specialişti în IT, are un scor jos la nivelul de apetenţă pentru inovaţie, iar explicaţia rezidă în lipsa culturii inovaţiei în educaţia şcolară, universitară şi în familie.

    Apoi, establishmentul politic ar trebui să îşi asume  inovaţia ca proiect de ţară, în aşa fel încât să dezvolte ecosistemul stat-universităţi – companii private, ca un supraset al inovării, în care să încurajeze apariţia şi circulaţia ideilor noi. Huburile tehnologice sunt doar un prim pas. Este nevoie de susţinerea a ceea ce se numeşte knowledge sharing, adică împărtăşirea ideilor între indivizi şi entităţi. Protejarea proprietăţii intelectuale – nu doar prin cadrul legislativ, ci prin construirea unei culturi sociale la scară largă – este un alt pilon esenţial. De exemplu, lupta împotriva pirateriei intelectuale, a plagiatului universitar şi şcolar sunt alte elemente care, puse la fundamentul unei construcţii solide, pot genera o societate inovativă autosustenabilă.

    Statul trebuie să reformeze programa şcolară, universităţile de asemenea, iar companiile trebuie să adopte principiile şi cultura inovaţiei ca elemente necesare, nu doar să le privească ca pe un element de employer branding, prin care, aşa cum se întâmplă acum, doar creează o imagine de inovatori, în exterior şi către angajaţi. Ţările avansate din punct de vedere economic încurajează clusterele de inovaţie ca mijloace de creştere organică a economiei. Spre exemplu, Statele Unite (Silicon Valley), Regatul Unit, Franţa, Israel, India, China, Rusia – toate au aglomerări, localizate fizic, de start-up-uri în care sunt prezenţi toţi actorii – universităţi şi institute de cercetare, companii, fonduri de investiţii de tip venture capital şi stat – prin entităţi de tot felul – administraţii locale, ministere dedicate cercetării şi educaţiei. Rezultatul sunt companii de tip start-up care, folosind rezultatele cercetării, ating valori de piaţă colosale şi, pe de altă parte, influenţează în mod pozitiv şi decisiv viaţă unor mase mari de oameni. În ceea ce priveşte companiile inovatoare care au rămas în istorie, acestea sunt cele care schimbă viaţa oamenilor, într-un fel sau altul. Se numesc game changeri. În istorie, după părerea mea, se detaşează: General Electric – locomotiva electrică; Motorola – primul telefon comercial portabil; Sony – Walkman; Apple – smartphone; Amazon – e-commerce; Netflix – video streaming on demand.

    Inovaţia se poate manifesta în orice sector, dar, fără îndoială, IT&C este un motor al inovaţiei pentru simplul fapt că trăim în era digitalizării. Biotehnologia este poate domeniul cu cele mai mari perspective de dezvoltare inovativă în următorii zeci de ani. Aşa cum am mai amintit, inovaţia se poate manifesta în orice domeniu de activitate. Fără doar şi poate, inovaţia este strâns legată de viziune, iar aceasta din urmă derivă în mod natural din înţelegerea contextului actual. Orice companie ar trebui să poată să îşi definească locul în piaţa locală, regională şi globală, să îşi stabilească ţinte care pot fi atinse şi să îşi creioneze seturi de valori, dar şi o misiune concretă faţă de un grup, fie el mai restrâns sau mai larg.
    De asemenea, viziunea strategică a evoluţiei – care este o condiţie obligatorie a progresului unei companii – poate fi (sau nu) punctul de pornire către ceea ce înseamnă inovaţie. Pe scurt, poziţionare, viziune şi apoi inovaţie. Aceştia sunt paşii care, urmaţi sistematic, pot creşte apetitul pentru tot ceea ce înseamnă inovaţie în cadrul unei companii. România nu are dezvoltată o cultură a inovaţiei, nici în mediul de business, dar nici în cel universitar. Acest lucru reprezintă efectul educaţiei şi al şcolii, al modului în care sunt concepute programele educaţionale şcolare şi în care sunt stimulate competenţele generaţiei tinere.

    Cu câteva excepţii notabile – Bitdefender, UiPath, Gecad şi alţi câţiva, foarte puţini – în România, ultimii 20 de ani în tehnologia informaţiei nu au adus exemple remarcabile de inovaţie încununată de succes comercial sau ştiinţific. Antreprenoriatul este mai aplecat către inovaţie prin însăşi natura sa, aceea de a pune la îndoială şi a găsi soluţii cu instrumente puţine sau rudimentare. Reprezentanţii marilor companii – evident, cu excepţia centrelor de excelenţă în cercetare – sunt orientaţi către administrare şi operare şi mai puţin către latura constructivă pe care o aduce inovaţia.

    Connections este o companie de digital transformation din România, cu birouri în Bulgaria, Serbia şi planuri de extindere la nivel global. Compania este specializată în IT Outsourcing, Business Process Outsourcing şi Software Development. Clienţii Connections sunt companii globale şi companii medii româneşti din industrii precum Banking, FMCG, Oil & Gas, Telecom şi Retail. În iulie 2018 Connections a semnat un parteneriat cu UiPath. Connections are în România
    300 de angajaţi şi a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro.