Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, în vârstă de 57 de ani, a primit premiul Nobel pentru literatură pentru 2018, “pentru imaginaţia narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucişarea unor limite ca formă de viaţă”.
Scriitorul austriac Peter Handke a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2019, “pentru influenta creaţie, care, cu ingenuitate artistică a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În octombrie 2018, fostul fundaş italian Paolo Maldini stătea de vorbă cu investitorul Gordon Singer. Fostul căpitan al AC Milan şi al naţionalei Italiei încerca să îl convingă pe şeful biroului londonez al Elliott Management, un fond de hedging de 38,2 miliarde dolari – fondat de tatăl lui Gordon, Paul – să deschidă carnetul de cecuri.
Mai devreme în acelaşi an, într-o mişcare spectaculoasă pe care până şi executivii Elliott o consideră cea mai ambiţioasă tranzacţie de când fondul purta o dispută cu guvernul Argentinei asupra datoriilor suverane, fondul de hedgind a preluat controlul clubului italian cu tradiţie.
În continuare, Gordon Singer a fost rugat de echipă să plătească un transfer de 35 milioane de euro pentru atacantul brazilian Lucas Paqueta, însă tranzacţia s-a lovit de situaţia financiară precară în care era clubul când a fost preluat de fondul de hedging. Maldini, numit anul acesta director tehnic al clubului, a încercat să-i convingă pe investitori că acest pariu merită făcut pentru că ar putea schimba direcţia clubului.
„Să o facem”, decide Gordon Singer, potrivit Financial Times.
„A fost o mişcare ce ne-a dat nouă multă energie”, îşi aminteşte Paolo Maldini.
Discuţia de atunci dintre o legendă a fotbalului şi un gigant financiar londonez ilustrează una dintre cele mai fascinante problematici atât din industria fotbalului, cât şi din businessul Italian –poate unul dintre cele mai mari fonduri de hedging să găsească o formulă pentru a avea success în industria volatilă a fotbalului?
Executivii Elliott susţin că planul lor pentru milanezi este axat pe profit: meciuri castigate pe teren, venituri majorate în afara lui, creşterea valorii clublui şi vânzarea lui pentru profituri sănătoase. Dar până acum această reţetă nu a avut succesul sperat.
Potrivit FT, planurile Elliott pentru AC Milan au fost puse cap la cap din mai multe interviuri cu executivi ai celor două organizaţii, discuţii cu bancheri, agenţi, analişti, şi oficialii cluburilor rivale.
Misiunea Elliott este de a readuce la viaţă un gigant prăbuşit. AC Milan a câştigat sezonul în liga de fotbal Seria A din Italia ultima data în 2011. Mai mult, echipa nu a reuşit să se califice în Champions League deloc în ultimele cinci sezoane.
În ultimul deceniu, veniturile anuale ale clubului au stagnat la circa 200 milioane de euro, potrivit datelor Deloitte.
Pentru comparaţie, Real Madrid, clubul cu cele mai mari încasări din lume, şi-a dublat veniturile în aceeaşi perioadă la 750 milioane de euro pe an.
Mai mult, în timp ce AC Milan avea o echipă plină de jucători precum Marco van Basten şi Kaka, clubul este forţat acum să mizeze pe talente mai puţin cunoscute precum Paqueta.
Miza este ridicată şi pentru investitori în contextul în care un potential eşec al Elliott de a readuce la viaţă şi la profit clubul Italian – în special în Italia unde fondul de hedging este implicat în afaceri şi cu Telecom Italia şi CNH Industrial, un producător de tractoare controlat de familia Agneli, care deţine şi clubul Juventus – ar fi o lovitură dureroasă.
„Cred că va fi foarte greu să întorci businessul şi să îl vinzi pentru 1 miliard de dolari. Continui să cred că există un plan mult mai puternic pe care nu îl văd eu. În acelaşi timp ar putea fi vorba şi de faptul că fiul lui Paul Singer a vrut atât de mult să se implicie în fotbal şi au atât de mulţi bani încât nu există de fapt niciun plan mai puternic”,spune unul dintre executivii clubului pentru FT, care a decis să rămână anonim.
De astăzi, 9 septembrie 2019, românii pot accesa programul Casa Verde 2019 prin care pot primi o finanţarea de 20.000 de lei pentru instalarea de sisteme fotovoltaice pentru generarea de curent electric.
Programul Casa Verde 2019 este reglementat prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 1.287/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.
Programul Casa verde fotovoltaice are un buget de 636 de milioane de lei. Prin acest program se finanţează suma de 20.000 de lei pentru un beneficiar, persoană fizică.
Fondul de investiţii Vanda Global Fund, cu sediul în Singapore, este cel mai performant fond de investiţii de tip hedge fund până acum de la începutul anului, înregistrând o creştere de 278% la finalul lunii iulie, potrivit datelor Eurekahedge, citate de Bloomberg.
Cu trei ani în urmă, Chong Chin Eai, fondatorul Vanda Global Fund, urmărea victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale şi modul în care aceasta a influenţat parcursul pieţelor de capital. Fondul lui era atunci lansat doar de câteva luni, cu 24 de milioane de dolari de la prieteni şi familie, şi era pe scădere cu 50%.
În acel moment, Eai voia să folosească propriile economii pentru a acoperi pierderile investitorilor şi să închidă fondul. În schimb, a adecis să păstreze strategia de investiţii şi să rămână în piaţă. Acum, când randamentele au depăşit 270%, grupul denumit după floarea naţională a statului Singapore, a livrat randamente anualizate de 40% de la înfiinţare.
„Mulţi manageri de fonduri ar fi renunţat după şase luni pentru a începe un nou fond. Dar eu am vrut să le arăt investitorilor ritmul fondului şi creşterea fondului, atât în termeni de performanţă dar şi pentru a le arăta ce pot face”, spune Chong, 45 ani.
Vanda, care are acum active de 194 milioane dolari în portofoliu, tranzacţionează pe platforma Swiss-Asia Asset Management. Investeşte în ETF-uri şi are peste 100 de investiţii în mai multe clase de active, de la bunuri şi titluri de stat şi până la indici bursieri. Contractele de tip future livrează pentru Vanda randamente bune, dar sunt investiţii riscante şi pot duce şi la pierderi masive. Vanda a înregistrat o creştere de 260% în 2017, dar a pierdut 49% în 2018.
Chong a lucrat în trecut la Standard Chartered şi spune că Vanda a ajuns acum la aproimativ „10-15 investitori” şi plănuieşte să mai strângă încă 20 milioane dolari în următoarele 12 luni. Investitorii acreditaţi care investesc mai mult de 1 milion de dolari vor fi taxaţi cu un comision anual de 2% şi unul de performanţă de 20%, în timp ce aceia care investesc minim 250.000 de dolari vor deveni subscrieri de clasa B cu o taxă de 2,5% pentru subscriere şi 25% pentru performanţă.
„Ţinta mea este să ajung la 500 milioane dolari până când fac 50 de ani, deci în pat4ru ani. Cred că o pot face, este doar vorba de timp”, spune el.
„Încheiem azi un contract între Ministerul Dezvoltării, care este finanţatorul, care are banii, 636 de milioane de lei pentru Programul Casa verde fotovoltaice, program care se va semna între domnul vicepremier Suciu şi domnul preşedinte al AFM domnul Brezuică. Ne-am gândit să îmbunătăţim programul Casa Verde. (…) Cea mai bună metodă este să montăm celule fotovoltaice pe casele noastre şi, un lucru extrem de important, în Parlament s-a votat o lege prin care ne dă dreptul fiecăruia deintre noi să devenim producători de energie electrică”, a anunţat, luni, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.
Potrivit ministrului, înscrierea va începe de pe data de 9 septembrie, iar finanţarea este de 20.000 pentru fiecare beneficiar.
„Pentru că acest program se va referi concret la toţi românii care vor putea în data de 9 septembrie, prin toţi instalatorii care azi se vor putea regăsi pe lista care va fi publicată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, românii vor putea semna contracte cu aceşti instalatori, după care trebuie să-şi ia avizul tehnic pentru montatul acestor celeule fotovoltaice”, a mai precizat Gavrilescu.
Ministrul a mai precizat că se aproximează 33.000 de unităţi locative care vor fi posesoarele acestor celule fotovoltaice.
„Americanii au devenit consumatori mai aventuroşi de alimente în ultimul deceniu, fiind atraşi spre noi arome de proliferarea emisiunilor pentru gătit, a starurilor din domeniul culinar şi obişnuiţi cu disponibilitatea aproape tuturor fructelor tot timpul anului. Companiile de profil, inclusiv producătorii, depun eforturi pentru a ţine pasul cu cererile variate ale clienţilor”, comentează editorialistul Sarah Nassauer, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul “Noutăţi în fructe – Struguri cu gust de vată de zahăr şi struguri cu aromă de băuturi răcoritoare / Clienţii căută arome unice, iar acest lucru aduce soiuri noi de struguri / Strugurii cu gust de vată de zahăr sunt virali în mediile de socializare online.”
Fondul de investiţii cu plasamente în obligaţiuni condus de Michael Hasenstab, unul dintre cei mai cunoscuţi invesitori din piaţa instrumentelor cu randamente fixe, a pierdut aproape 1,8 miliarde dolari într-o singură zi în timpul prăbuşirilor masive din Argentina – generate de alegerile electorale, potrivit Financial Times.
Hasenstab este un star al Franklin Templeton, administrator al Fondului Proprietatea, şi este unul dintre cei mai mari cumpărători ai datoriei statului argentinian. Şase dintre fondurile conduse de acesta, care aveau cea mai mare expunere pe piaţă, au suferit scăderi masive în cursul zilei de luni.
Temerile investitorilor cu privire la o potenţială întoarcere la conducerea populistă a fostului preşedinte au declanşat o depreciere cu 20% a pesoului argentinian faţă de dolar, în timp ce randamentul titlurilor de stat pe termen scurt a crescut considerabil.
Şansele ca Argentina să declare falimentul datoriilor guvernamentale în următorii cinci ani a ajuns la 75%.
Perturbările economice din Argentina sunt corelate cu turbulenţele întâlnite la scară largă în valutele şi obligaţiunile pieţelor emergente, ceea ce a accentuat pierderile suferite de fondurile administrate de Franklin Templeton.
Fondul de 11,3 miliarde de dolari condus de Hasenstab, denumit Templeton Emerging Markets Bond Fund şi care are o expunere de peste 10% pe Argentina, a suferit o scădere de 3,5% luni, adică 400 milioane doalri, potrivit Morningstar.
Fondul Templeton Global Total Return Fund Class A, de 17,4 miliarde de dolari, a înregistrat o scădere de 2,5%. Fondul cu expunere de circa 6% pe piaţa argentiniană a pierdut circa 440 milioane doalri
Mai mult, fondul de 33,1 miliarde dolari denumit Templeton Global Bond Fund a pierdut 1,8% din valoarea activelor din portofoliu, adaică 592 milioane dolari.
Alte trei fonduri co-administrate de Hasenstab au pierdut împreună 362 milioane dolari.
Haosul s-a instalat în piaţa din Argentina luni după ce primul tur al alegerilor electorale arată o susţinere mai mare pentru fostul preşedinte populist Cristina Fernandez de Kirchner, şi pentru Alberto Fernandez.
Sorin Mîndruţescu a ocupat funcţia de membru în Comitetul Reprezentanţilor Fondului din septembrie 2010 şi de Preşedinte al Comitetului din aprilie 2012.
Decizia îşi produce efectele imediat.
În data de 8 august 2019, Direcţia Naţională Anticorupţie din România a publicat un comunicat oficial potrivit căruia s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Sorin Mîndruţescu, director general Oracle România.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Singurul contra-candidat rămas în cursă, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a felicitat-o pe Twitter după un vot din cel de-al doilea tur în care a ieşit drept câştigător clar.
Guvernatorul băncii centrale din Finlanda, Olli Rehn, şi ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, s-au retras vineri, după o primă rundă de voturi între reprezentanţii celor 28 de naţiuni ale UE. Mario Centeno, preşedintele portughez al miniştrilor Finanţelor din Zona Euro, s-a retras joi.
Georgieva, 65 de ani, este director executiv al Băncii Mondiale după o lungă carieră la creditor, organizaţia geamănă a FMI.
Georgieva este un politician de centru-dreapta, care a crescut în Bulgaria, sub comunism.
Kristalina Georgieva este doctor în economie şi masterat în economie politică şi sociologie la Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia.