BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Reuniune FMI şi Banca Mondială: „Balanţa riscurilor înclină spre dezavantaj”

    Liderii Grupului celor 20 de ţări industrializate participanţi la reuniunea de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale sunt îngrijoraţi de faptul că slăbiciunile evidente din economiile cheie ar putea să se răspândească, mai ales în cazul în care tensiunile comerciale cum sunt cele dintre Statele Unite şi China, se vor agrava în continuare.

    „Balanţa riscurilor rămâne înclinată spre dezavantaj”, a declarat ministrul japonez de finanţe, Taro Aso, la o conferinţă de presă în urma unei întâlniri a miniştrilor de finanţe ai G20 şi a bancherilor centrali. Comentariile lui Aso sunt în concordanţă cu cele ale altor oficiali prezenţi la Washington, dintre care mulţi se tem că efectele politicilor comerciale protecţioniste sunt de vină pentru slăbiciunea economiei mondiale.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • FMI anunţă dezastrul: Perspectivele de creştere ale economiei globale sunt la cel mai scăzut nivel de la criză încoace, cu o estimare de 3,3%. Pentru România vede o creştere de 3,1%

    Economia globală va creşte cu doar 3,3% anul acesta, faţă de o estimare anterioară de 3,5% pe care FMI a lansat-o în luna ianuarie, anunţă oficialii instituţiei în cel mai recent raport asupra economiei globale.
     
    Rata de creştere din 2019 va fi cea mai scăzută din ultimii 10 ani, când economia globală s-a contractat. Este a treia oară în şase luni când FMI îşi reduce estimarea.
     

  • FMI avertizează: Din cauza corupţiei guvernele lumii pierd peste 1.000 miliarde dolari

    În cazul în care corupţia ar fi învinsă, acest parcurs ar avea rezultate extrem de benefice pentru guvernele din toată lumea, potrivit unei noi analize realizate de Fondul Monetar International (FMI), citată de CNBC.

    În cadrul unui capitol publicat astăzi, ca parte din raportul Monitor Fiscal publicat pe luna aprilie 2019 de FMI, cercetătorii au descoperit că reducerea corupţiei în toată lumea ar genera venituri fiscale de peste 1.000 miliarde dolari în toată lumea, adică aproape 1,25% din PIB-ul global.

    „Câştigurile ar fi masive dacă luăm în considerare că o corupţie mai scăzută ar crea premisele pentru o creştere economică mai puternică, maximizând astfel veniturile viitoare”, se arată în raport.

    Printre economiile avansate, ţările cu cele mai scăzut nivel de corupţie au colectat cu aproape 5% mai mult la PIB din taxe faţă de ţările cu cel mai înalt nivel de corupţie, potrivit FMI.

    Pentru o ţară de dimensiunea Marii Britanii, de exemplu, PIB-ul ar putea fi sporit cu câteva sute de milioane de lire sterline pe an.

     

  • Şefa FMI aruncă în aer aşteptările pentru 2019 şi lansează un avertisment dur: Tensiunile comerciale vor distruge viaţa oamenilor

    Tensiunile comerciale care escaladează între SUA şi China riscă să provoace o deraiere a economiei globale prin subminarea încrederii mediului de business şi prin majorarea costurilor de trai ale consumatorilor, avertizează Christine Lagarde, mananging director al Fondului Monetar Internaţional.

    „Comerţul, dacă este afectat, dacă este ameninţat, va afecta la rândul lui creşterea”, a declarat Lagarde, citată de Bloomberg. „Oamenii care fac investiţii, oamenii care creează locuri de muncă, îşi vor pierde brusc încrederea, vor fi îngrijoraţi cu privire la stabilitate, iar ei au nevoie de stabilitate”.

    FMI a redus estimările de creştere pentru economia globală în luna octombrie, pentru prima dată în ultimii doi ani, citând războiul comercial care escaladează şi ameninţările care se ridică în pieţele emergente.

    Creditorul estimează o expansiune globală de 3,7% pentru 2018 şi 2019, redusă de la estimarea de 3,9% lansată în vara anului 2018.

    Lagarde susţine că nu vede semnele recesiunii în perioada următoare şi susţine că o creştere de 3,7% nu este „chiar rea”.

    Consumatorii, în special cei cu venituri reduse, au beneficiat de reducerea costurilor de trai, sub forma unor bunuri mai ieftine produse în ţări precum China sau Vietnam, spune Lagarde.

    „Dacă pierdem acest beneficiu, atunci se va resimţi un impact pe consumatori”, spune ea. „Nu o vedem acum, este adevărat, dar asta este ameninţarea”.

     

  • FMI avertizează: Nori negri se strâng deasupra economiei globale

    Lipton a subliniat că în ultimii doi ani, apreciaţi drept „însoriţi”, FMI a tot cerut guvernelor să îşi repare „acoperişurile”. “Dar, ca mulţi dintre voi, văd cum se adună norii şi mă tem că munca de prevenire a crizei nu este completă”, a spus el la o conferinţă bancară găzduită de Bloomberg.
     
    “Băncile centrale ar ajunge probabil să exploreze măsuri tot mai neconvenţionale. Dar, cum eficacitatea acestora este incertă, ar trebui să ne preocupe potenţialul politicilor monetare”, a spus oficialul FMI.
     
    În acelaşi timp, multe guverne nu vor avea prea mult spaţiu de manevră, după ce au acumulat deja datorii mari. “Nu trebuie să ne aşteptăm ca guvernele să aibă mjloace la fel de importante cum au fost cele cu care au răspuns crizei în urmă cu zece ani”, a spus Lipton, adăugând că un plan de relansare se poate lovi de o rezistenţă din partea politicului.
     

  • Schimbare majoră la Fondul Monetar Internaţional: Gita Copinath a devenit prima femeie economist şef în cadrul instituţiei

    Fondul Monetar Internaţional a numit-o economist şef pe Gita Gopinath, un profesor de la Harvard, care devine astfel prima femeie care ocupă această poziţie, potrivit Bloomberg. 

    Gopinath îl va înlocui pe Maurice Obstfeld, care a anunţat în luna iulie că se va retrage la finalul anului. Numirea vine într-un moment în care instituţia se confruntă cu probleme precum protecţionismul care prinde amploare la nivel global sau impactul tehnologiei asupra pieţei muncii. 

    „Gita este unul dintre economiştii extraordinari ai lumii, cu referinţe academice impecabile, un istoric de leadership intelectual şi succes şi o experienţă internaţională extinsă”, spune Christine Lagarde, managing director, FMI. 

    Gopinath este în prezent profesoară de studii internaţionale şi economice în cadrul Harvard. Este co-editor în cadrul American Economic Review şi co-director pentru Programul de Finanţe Internaţionale în cadrul Biroului Naţional de Cercetare Economică. 

    Gopinath este născută şi crescută în India, iar acum are cetăţenie americană. Şi-a luat doctoratul în economie la Universitatea Princeton în 2001.

  • Schimbare majoră la Fondul Monetar Internaţional: Gita Copinath a devenit prima femeie economist şef în cadrul instituţiei

    Fondul Monetar Internaţional a numit-o economist şef pe Gita Gopinath, un profesor de la Harvard, care devine astfel prima femeie care ocupă această poziţie, potrivit Bloomberg. 

    Gopinath îl va înlocui pe Maurice Obstfeld, care a anunţat în luna iulie că se va retrage la finalul anului. Numirea vine într-un moment în care instituţia se confruntă cu probleme precum protecţionismul care prinde amploare la nivel global sau impactul tehnologiei asupra pieţei muncii. 

    „Gita este unul dintre economiştii extraordinari ai lumii, cu referinţe academice impecabile, un istoric de leadership intelectual şi succes şi o experienţă internaţională extinsă”, spune Christine Lagarde, managing director, FMI. 

    Gopinath este în prezent profesoară de studii internaţionale şi economice în cadrul Harvard. Este co-editor în cadrul American Economic Review şi co-director pentru Programul de Finanţe Internaţionale în cadrul Biroului Naţional de Cercetare Economică. 

    Gopinath este născută şi crescută în India, iar acum are cetăţenie americană. Şi-a luat doctoratul în economie la Universitatea Princeton în 2001.

  • Fondul Monetar Internaţional se pregăteşte să REDUCĂ prognoza pentru creşterea economică a României

    „Estimarea privind creşterea economică de 5,1% pentru anul 2018 a fost bazată pe datele disponibile în luna martie. Suntem în proces de revizuire şi prognoza va fi revizuită în octombrie, iar bazat pe cei mai recenţi indicatori şi pe decelerarea economiei din prima parte a anului, vom revizui estimarea de creştere undeva la 4%-4,5%, dar încă se discută”, spune Alejandro Hajdenberg, reprezentant al FMI pentru România, prezent joi la Forumul Investitorilor, organizat de Fondul Proprietatea.

    La cea mai recentă rectificarea bugetară, guvernul PSD prognozează o creştere economică de 5,5% pentru 2018, o ţintă considerată de analişti ca fiind mult prea ambiţioasă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara din care toată lumea vrea să fugă: “Ne-am putea confrunta cu un caz asemănător Siriei”

    De când Nicolas Maduro a devenit preşedinte al Venezuelei, lucrurile merg din ce în ce mai prost pentru statul sud-american. Pe 19 august, 1.000 de venezueleni au fugit din satul Pacaraima după ce alţi localnici i-au atacat cu pietre şi beţe de lemn.

    Cu o zi înainte, autorităţile din Ecuador au anunţat că venezuelenii care intră în ţară prin Columbia trebuie să prezinte paşapoarte valabile, nu doar cărţi de identitate. Aceeaşi măsură a fost anunţată şi de Peru începând cu 25 august.

    Exodul a fost determinat de starea economiei, inflaţia ajungând recent la peste 80.000% şi transformând produse de bază ca pâinea sau ouăle în lucruri de lux.

    “Ne-am putea confrunta cu o situaţie similară cu cea din Siria”, au avertizat mai mulţi analişti economici.

    Venezuela a suferit din cauza fenomenului de hiperinflaţie încă de când Maduro a preluat preşedinţia ţării în 2013 – an în care preţurile petrolului au scăzut drastic şi o serie de dezechilibre macroecnomice a dus la criza economică din ţara sud-americană.

    Din acest punct de vedere, ţara este victima unui „război economic” iniţiat de Statele Unite.

    Maduro a fost reales pentru încă un mandat de şase ani în luna mai în cadrul unor alegeri pe care atât Naţiunile Unite cât şi Uniunea Europeană le-a numit frauduloase.

    Fondul Monetar Internaţional a estimat că inflaţia la sfârşitul anului va ajunge la 1.000.000% în Venezuela, iar PIB-ul ţării va scădea cu 18%.

    „Situaţia din Venezuela este similară cu cea a Germaniei din 1923 şi cea din Zimbabwe din anii 2000”, scrie FMI în raport.

  • Situaţie dramatică în Turcia: Autorităţile se gândesc la controlul capitalului pentru a opri căderea lirei turceşti. „Se apropie momentul în care Turcia va avea nevoie de ajutorul FMI”

    Banca centrală şi guvernul păstrează tăcerea în timp ce lira turcească se prăbuşeşte spre un nivel record, iar Statele Unite impune sancţiuni asupra Turciei.
     
    Lira turcească s-a depreciat în raport cu dolarul pentru a şaptea zi consecutivă, după ce a scăzut la minimul deceniului luni. În acelaşi timp, yield-ul pe obligaţiunile la zece ani a crescut peste 20% la un nivel record din punct de vedere istoric.
     
    „Va rămâne aşa până când banca centrală se dedică necondiţionat creşterii dobânzilor şi le va păstra sus până când se va regla inflaţia”, spune Henrik Gullberg, strateg în cadrul Nomura International. „Piaţa are nevoie de o mutare puternică”.
     
    Cu toate acestea, liniştea care vine dinspre Ankara este asurzituoare – după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a câştigat putere aproape absolută asupra sistemului legislativ prin alegerile din luna iunie.