BusinessMagazin

Tag: Florin Citu

  • De ce nu a folosit Florin Cîţu, premierul demis, fondul de rezervă bugetară ca să nu fie lăsată Timişoara în frig până la rezolvarea situaţiei

    Fondul de rezervă la dispoziţia guvernului este, aşa cum sugerează denumirea, o rezervă bugetară accesibilă în caz de urgenţă sau pentru cheltuieli neprevăzute, potrivit legii finanţelor publice (legea 500/2002). Cu toate acestea, legea nu specifică clar care sunt acele cheltuieli urgente sau neaşteptate care pot fi finanţate prin acest fond.

    Poate fi Timişoara, rămasă fără căldură, salvată din acest fond şi de ce nu intervine guvernul cum a solicitat primarul USR al municipiului Dominic Fritz?

    „Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar”, spune legea.

    Guvernul poate utiliza fondul de rezervă care este la dispoziţia sa, prin hotărâre de guvern, act administrativ, care poate fi emis şi de un guvern interimar, cum este guvernul Cîţu. Legea nu ar permite finanţarea bugetelor locale pentru investiţii, cum este programul Anghel Saligny, însă în legea bugetului de stat pe 2021 s-a introdus şi o excepţie de la aplicarea acestei prevederi:

    „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2021, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se pot aloca Ministerului Dezvoltării, prin hotărâre a Guvernului, sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021, pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, inclusiv etapa a II-a.” În raportul său pentru anul 2020, Consiliul Fiscal avertizează că legea finanţelor publice este vagă în ceea ce priveşte explicaţiile privind „cheltuielile urgente”. În 2020, au fost alocaţi aproape 8 mld. de lei prin fondul de rezervă al guvernului.

    „Cadrul legal oferit de Legea nr. 500/2002 precizează însă doar generic tipul de alocări permise din fondul de rezervă (respectiv pentru situaţii „neprevăzute sau urgente”), fără a stabili explicit categoriile de cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezervă sau cuantumul sumelor alocate, ceea ce oferă spaţiu pentru alocări discreţionare şi netransparente”, notează Consiliul Fiscal.

  • Citatul săptămânii. Florin Cîţu: Florin Cîţu, Concluzia este una singură: am fost prea indulgent, nu intransigent, cu incompetenţa şi amatorismul acestor miniştri

    Concluzia este una singură: am fost prea indulgent, nu intransigent, cu incompetenţa şi amatorismul acestor miniştri. Trebuia sa îi fi demis pe toţi mult mai devreme şi poate astăzi aveam un sistem de sănătate pregătit pentru valul patru.

  • Vlad Voiculescu: Cîţu se joacă cu cuvintele aşa cum s-a jucat cu bugetul sănătăţii – iresponsabil

    „Parcă nici dna Dăncilă nu îşi permitea să arunce cu cuvintele în halul ăsta. Florin Cîţu se joacă cu cuvintele aşa cum s-a jucat cu bugetul sănătăţii – complet iresponsabil. Dreptul dobândit prin semnarea acelui acord era acela de a plasa comenzi dacă acel vaccin ar fi fost aprobat şi dacă la momentul respectiv statul român ar fi considerat acest lucru oportun. Nevoia de vaccin în întreaga lume este enormă, iar vaccinurile care nu sunt folosite pot fi revândute – fie de către producător, fie de către statul care are dreptul să le achiziţioneze. Sigur, asta dacă nu cumva ţara respectivă are un mare meşter precum Florin Cîţu care ia atâtea decizii proaste încât vaccinurile expiră în depozite, aşa cum înţeleg că s-a întâmplat cu vreo 700.000 de doze de vaccin Astra Zeneca”, a scris pe Facebook fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

    Acesta mai precizează că vaccinul CureVa nu este încă aprobat, deci România nu a cheltuit nici măcar un singur cent pe acest vaccin.

    Reacţia lui Vlad Voiculescu vine după ce premierul Florin Cîţu a spus miercuri că pentru a face o comandă de vaccin, cel care semnează în numele României este ministrul Sănătăţii, iar de-a lungul pandemiei, pentru achiziţia vaccinurillor anti-COVID-19 au semnat Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă şi Florin Cîţu, când a fost ministru interimar al Sănătăăţii.

    „Domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 28.290.000 de doze, domnul Nelu Tătaru pentru 33 de milioane de doze, eu am semnat pentru 4 milioane de doze şi doamna Mihăilă pentru 21.000. Dacă era prea mult putea să spună că nu mai e nevoie. Domnul Vlad Voiculescu a semnat pentru 9 milioane de doze de CureVac, vaccin care nu a fost aprobat niciodată, dar este semnată comanda de domnul Vlad Voiculescu”, a mai spus Cîţu.

    Un dosar penal privind modalitatea de cumpărare a vaccinurilor anti-COVID-19 a fost deschis în România. Urmărirea penală se face pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, in rem.

  • Fostul ministru al Sănătăţii, despre ancheta solicitată de premier: s-ar putea întoarce împotriva sa

    Fostul ministru al Sănătăţii declară că se bucură de solicitarea premierului şi îl avertizează că demersul s-ar putea să se întoarcă împotriva lui.

    „Mă bucur că cere o anchetă, că s-ar putea să fie surprins în defavoarea dumnealui, ca urmare a acestei anchete, în sensul că atunci când vorbim de pregătirea pentru valul patru, vorbim de două lucruri: în primul rând, vorbim de prevenţia acestui val patru, care se face mai ales prin vaccinare şi vorbim de pregătirea efectivă, în sensul preluării pacienţilor care ajung totuşi să aibă nevoie de îngrijiri spitaliceşti, vorbim de pacienţii infectaţi cu Covid”, a declarat Ioana Mihăilă.

    Fostul ministru a mai spus că numărul de paturi nu a fost păstrat deoarece în vară au fost foarte puţini bolnavi de COVID 19.

    „Noi am avut pe parcursul verii şi zile în care am avut 30 de pacienţi cu Covid-19 internaţi la Terapie Intensivă. Motiv pentru care noi încă din aprilie am publicat un ordin de ministru prin care am flexibilizat şi am acordat spitalelor posibilitatea de a-şi ajusta numărul de paturi pentru pacienţi Covid şi pentru pacienţi non-Covid, în funcţie de evoluţia pandemiei. Aşa încât fiecare spital care a cerut la DSP o reducere a numărului de paturi Covid a fost obligat să depună şi un plan de rezilienţă, să arate cum poate să crească înapoi numărul de paturi”, a explicat Mihăilă, la RFI.

    Premierul Florin Cîţu a declarat, marţi, că va cere o anchetă cu privire la pregătirile făcute pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19.

    Prim-ministrul vrea să afle de ce nu a fost păstrat intact numărul de paturi pentru bolnavii de COVID 19 şi cine este vinovat.

    „O să cer o anchetă/analiză pentru că vreau să ştiu cum a fost pregătit valul 4. Ştiam că vine valul 4. Eu am spus tot anul, deci după ce s-a terminat valul trei, am spus că nu vreau să se reducă numărul de paturi în secţiile ATI pentru COVID, am spus foarte clar că să rămână intactă capacitatea noastră de a răspunde. Aş vrea să văd cum a fost pregătit de Ministerul Sănătăţii acest val 4 şi să vedem dacă s-a ţinut cont de ceea ce am spus eu şi, dacă nu s-a ţinut cont, cine nu a ţinut cont şi va fi responsabil pentru asta”, a declarat Florin Cîţu.

    Premierul a mai spus că, în prezent, în România sunt disponibile 1.024 de paturi ATI pentru pacienţii cu COVID-19. Asta deşi atunci când Cseke Attila a preluat Ministerul Sănătăţii erau doar 600 de paturi, a precizat premierul.

  • Cîţu, mesaj către angajaţii DSP-urilor: Nu mai staţi în birouri

    „Fac apel la conducerile direcţiilor de sănătate publică, nu mai staţi în birouri, am spus acest lucru şi astă iarnă, o spun şi acum, mergeţi, discutaţi cu managerii de spitale, verificaţi, în acelaşi timp ajutaţi-i să implementeze, dacă au nevoie de resurse sprijiniţi-i ca să putem să avem în cel mai scut timp şi mai multe paturi în secţiile ATI pentru Covid, dar şi personalul şi materialele sau medicamentele de care au nevoie”, le-a transmis marţi în cadrul unei videoconferinţe premierul angajaţilor DSP.

    Acesta a cerut implicare şi din partea prefecţilor.

    „Aveţi o responsabilitate majoră în a verifica şi a superviza modul în care sunt aplicate lucrurile pe care le-am solicitat. Să vă asiguraţi că Centrele Judeţene de Coordonare sunt activitate pentru a rezolva rapid situaţiile care apar. Sunteţi aici toţi cei responsabili. Nu cred că trebuie să mai stresez să spun cât de important este să avem cât mai rapid personal şi secţiile ATI. Am spus 1.600 de locuri, dar la cum evoluează s-ar putea să avem nevoie de 2.000, dar faceţi un plan care să poate foarte rapid să crească numărul dacă este nevoie de locuri în ATI”, a adăugat Florin Cîţu.

    „Nu vreau să aud că nu este responsabilitatea mea, toţi suntem aici pentru pacienţi”, le-a transmis celor din teritoriu şeful Guvernului.

  • Dacian Cioloş, USR PLUS: Premierul Cîţu are un comportament iresponsabil

    „Nu mai există şedinţe de coaliţie. Cu acest prim ministru, nu mai poate fi o coaliţie cu USR PLUS. Noi nu cu preşedintele Iohannis am avut probleme, ci cu premierul Cîţu. Premierul Cîţu a aruncat în aer coaliţia. Noi am făcut coaliţia cu PNL şi UDMR. Premierul era autoritar şi făcea ce vrea, indiferent de coaliţie. Au mai fost momente tensionate în coaliţie. Mă întreb dacă nu voia să ne împingă afară din Guvern cu orice preţ. Deocamdată nu ştim ce-şi doreşte PNL. Pe lângă Cîţu mai există şi domnul Orban şi alţi lideri.

    Suntem gata să revenim la guvernare dar cu un alt premier. Noi putem continua coaliţia, dar cu un alt premier. Noi am intrat în coaliţie ca să facem reforme. Noi nu am intrat în coaliţie ca să mergem la altar cu PNL. Un alt premier trebuie să garanteze punerea în aplicare a programului de guvernare. Trebuie să vedem ce nume de premier ne propune PNL. Premierul are un comportament iresponsabil. Cîţu se simte singur stăpân pe moşie şi face ce vrea el. Noi vrem să nu aşteptăm 2024 ca să facem reforme. Oamenii aşteaptă reforme de ani de zile. USR PLUS vrea să facă reforme până în 2024.

    Noi nu intrăm la guvernare doar ca să fim „Yesmenii” PNL”. Pentru USR PLUS nu există decât formula cu PNL şi UDMR. Probabil că pentru PNL există şi formula cu PSD, dar să ne-o spună măcar. Noi nu am fost votaţi ca să ascultăm orbeşte de Florin Cîţu. Cîţu nu poate să arunce în aer Guvernul când vrea el şi să facă ce vrea cu banii publici”, a declarat co-preşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş, în emisiunea OFF/On The Record, pe Aleph News.

    Dacian Cioloş a spus că nu crede că la Palatul Cotroceni a avut loc o mediere făcută de preşedintele Klaus Iohannis iar şeful statului a încercat să convingă USR PLUS să continue coaliţia cu premierul Cîţu:

    „Dan Barna i-a explicat preşedintelui că nu putem continua cu premierul. Nu ştiu dacă preşedintele Iohannis este pion central. Principala noastră problemă nu este cu preşedintele, ci cu premierul în coaliţie. ”

    Liderul USR PLUS a declarat la Aleph News că partidul său nu este dispus să renegocieze ministerele, în cazul în care USR PLUS se întoarce în coaliţia de guvernare:

    „Nu văd de ce să renegociem posturile că aşa vrea nu ştiu cine din PNL. O discuţie de refacere a coaliţiei nu poate începe de la ministere, refacerea coaliţiei trebuie să înceapă de la ce vrem să facem. Dacă nu arunca Cîţu în aer Guvernul, urma să discutăm propunerile concrete pe reforma pensiilor speciale. Reformele trebuie asumate printr-un calendar clar. Dacă revenim, în 1 lună trebuie găsită o formulă pentru SIIJ, trebuie să venim cu propuneri concrete pe pensiile speciale şi depolitizarea administraţiei publice. Nu vedem motive să discutăm de schimbarea ministerelor.”

    Dacian Cioloş i-a reproşat lui Florin Cîţu reformele promise şi neîmplinite:

    „Am avut discuţii cu premierul Cîţu legate de depolitizarea administraţiei publice. Trebuie profesionalizată administraţia publică. Şefii de deconcentrate trebuie să nu mai fie la mila politică. Din luna mai, s-a tot amânat depolitizarea administraţiei publice. Şi reforma pensiilor speciale, la fel, s-a tot amânat.”

    Co-preşedintele USR PLUS susţine că indiferent de strategiile politice partidul său va avea candidat la Preşedinţia României, care va fi stabilit din 2023:

    „Ce vrea PNL este problema lor. Noi vom avea candidat la Preşedinţia României. Nu e normal să ţii prizonieră o ţară întreagă, să dai peste cap Guvernul pentru că ai alegeri în partid. Premierul Cîţu a angajat bani publici ca să-şi cumpere primarii. Liderii din PNL sunt foarte îngrijoraţi de ce se întâmplă în partidul lor.

    Candidez ca să depăşim momentul „Noi, USR” şi „Noi, PLUS”. După aceste alegeri vom avea structuri unice de conducere. USR PLUS trebuie să fie un partid unit, nu un partid uniform. Preşedintele USR PLUS nu trebuie să fie automat şi candidatul la Preşedinţie. În 2023 trebuie să vedem ce candidat avem pentru a câştiga alegerile prezidenţiale. Obiectivul nostru în 2024, cu 4 rânduri de alegeri, trebuie să fie acela de a câştiga alegerile. Figura candidatului nostru va influenţa şi celelalte alegeri. Până la Preşedinţie, trebuie să demonstrăm că putem face nişte reforme, dacă ne întoarcem la guvernare. ”

    Dacian Cioloş a anunţat pe Aleph News că partidul său nu va renunţa sub nicio formă la moţiunea de cenzură depusă în Parlament:

    „PNL şi PSD blochează moţiunea de cenzură în Parlament. Sistemul acesta trebuie schimbat. Noi am fost votaţi să schimbăm sistemul, nu să ne adaptăm la sistem. Noi nu am fost votaţi ca să-l mulţumim pe Florin Cîţu. Electoratul va trage concluziile în 2024. N-avem de ce să renunţăm la moţiunea de cenzură. Tertipurile parlamentarilor sunt împotriva democraţiei. Nu înţeleg de ce le este teamă celor de la PSD de vot.

    PSD acum îl susţine pe domnul Cîţu, dansează acelaşi tango. PSD una spune dar alta face. Când se schimbă structura politică a Guvernului, ai un vot pe Guvern. Parlamentul nu are cum să voteze 1,2 sau 3 miniştri. Lucrurile sunt clare dar nu vrea să le înţeleagă premierul Cîţu. Liberalii ne-au spus că totul depinde de rezultatele de la Congresul PNL. Când schimbi un ministru de la o oră la alta, asta numai predictibilitate nu este. Premierul Cîţu are un comportament de copil răzgâiat. Lucian Isar şi Alina Gorghiu sunt problema premierului”

    În privinţa problemelor din trecutul lui Florin Cîţu, Cioloş spune că PNL trebuie să-şi asume problemele de etică şi morală ale propunerii lor de premier:

    „Florin Cîţu are o problemă de etică şi morală. Ar fi fost de mai mult bun simţ ca Florin Cîţu să fi spus de problemele acestea înainte. PNL trebuie să-şi asume problema de etică şi de morală a lui Florin Cîţu pentru că PNL l-a pus premier.”

  • Nelu Tătaru se întoarce la Ministerul Sănătăţii. Cîţu: L-am rugat să meargă şi să gestioneze această situaţie

    „Guvernarea merge mai departe. Avem de gestionat o pandemie. Sunt dezamăgit că un ministru al Sănătăţii poate să lase un minister fără conducere în plină pandemie, când avem deja 2000 de cazuri de infectare şi sunt peste 400 de persoane la ATI. Dar asta este, vom merge mai departe”, spune premierul Flori Cîţu.

    El precizează că a numit în funcţia de consilier onorific un fost ministru al Sănătăţii.

    „L-am rugat pe Nelu Tătaru să fie consilier onorific ca să preia, să meargă şi să gestioneze această situaţie”, conchide Cîţu.

    Nelu Tătaru este preşedintele PNL Vaslui. Acesta a fost ministru al Sănătăţii între 26 martie 2020 şi 23 decembrie 2020, fiind înlocuit de Vlad Voiculescu.

     

  • Premierul Florin Cîţu a trimis demisiile miniştrilor USR PLUS şi propunerile la Cotroceni

    Cîţu, întrebat dacă a trimis demisiile miniştrilor USR PLUS la preşedintele Klaus Iohannis, a răspuns: „da, am trimis şi propunerile”.

    Liberalii se află, la această oră, într-o şedinţă. Cîţu a spus că aleşii PNL urmează să discute despre o decizie de susţinere a Guvernului, iar parlamentarii nu trebuie să aibă demersuri împotriva propriului partid.

    Răspunzând unei alte întrebări, Cîţu a repetat că PNL nu va face guvern cu PSD.

    Dan Barna spunea, marţi, după ce a fost la Cotroceni să discute cu preşedintele Klaus Iohannis despre criză, că întâlnirea s-a dovedit a fi benignă.

  • Pe cine ar vota USR/PLUS ca premier cu toate mâinile. Dacă Facebook ar tempera declaraţiile politice, liderii de la noi şi-ar pierde obiectul muncii şi nici nu am şti că avem o criză guvernamentală. Pe oameni îi interesează ce afacere pot începe în agricultură cu 10.000 de euro şi de unde pot lua banii, nu cine este premier

    Vineri seara, Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene şi cel responsabil de celebrul, de acum, PNRR – Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – prin care guvernul vrea să ridice România cu o generaţie, a anunţat pe Facebook (unde altundeva) că a terminat PNRR, care a fost trimis în termen şi legal la Bruxelles.

    “Dacă nu suntem complet idioţi (referindu-se la Guvern, coaliţia de guvernare), va fi aprobat de Comisia Europeană în septembrie.”

    El a scris pe Facebook cum a decurs săptămâna crizei politice între premierul Florin Cîţu, PNL şi USR/PLUS şi cum a reuşit el, împreună cu echipa lui, să termine la timp PNRR. El dă şi câteva exemple de alte ţări care stau mai prost ca noi: “Ungaria are planul blocat – e aproape cert că anul acesta nu e aprobat, iar Bulgaria încă nu l-a trimis oficial, pentru că e din criză în criză”.

    La P.S., Cristian Ghinea, familiarizat cu birocraţia şi influenţa de la Bruxelles, scrie ceva extrem de interesant: “Dacă e cineva care a ţinut cu România perioada asta, e Margrethe Vestager. Femeia merită statuie în Bucureşti”.

    Ghinea nu dă mai multe informaţii, dar probabil că oficialul european a susţinut şi susţine România în discuţiile privind PNRR, cel mai ambiţios plan de relansare şi creştere economică nu numai al României, ci şi al Europei.

    Margrete Vesteager, daneză, a fost comisar european pentru concurenţă în perioada 2014-1019, iar acum este vicepreşedinte executiv în guvernul Ursula von der Leyen de la Bruxelles, responsabilă cu agenda digitală.

    Probabil că, dacă ar putea, Ghinea şi USR/PLUS ar susţine-o cu toate mâinile pentru poziţia de premier al guvernului de la Bucureşti în locul lui Florin Cîţu, pe care vor să-l dea afară după numai 9 luni de concubinaj politic. Iar guvernarea de dreapta – PNL/USR/PLUS/UDMR – voia să stea la putere cel puţin 4 ani, iar Florin Cîţu, 8 ani.

    USR/PLUS se comportă la guvernare ca şi cum ar fi într-o opoziţie eternă, şi de aceea vor pierde politic, pentru că se aruncă singuri în situaţii fără ieşire.

    Uniunea Europeană nu va lăsa România de capul ei, aşa că va presa toate partidele să găsească o soluţie politică, nu de dragul nostru, ci pentru a da drumul la PNRR, program care trebuie să ne susţină economic în încercarea de a recupera decalajele faţă de Europa Occidentală.

    Fără un guvern cât de cât stabil la Bucureşti, este puţin probabil ca PNRR-ul – de 29 de miliarde de euro, plus cei 50 de miliarde de euro, bani europeni din noul exerciţiu financiar – să fie implementat şi să înceapă să-şi producă efectele.

    Deşi şi-a revenit extrem de rapid din criza Covid, România duce în spate dezechilibre mari, atât macro, cât şi micro, care ne-ar sări în faţă atunci când această creştere economică de acum va încetini şi ne va lăsa fără haine.

    Aşa că cei de la USR/PUS trebuie să fie atenţie cu ceea ce-şi doresc.

    Ce este bine în această criză guvernamentală este că nu interesează atât de multă lume pe cât cred partidele şi cei care sunt în prim-plan.

    Când scriam acest articol, m-am uitat pe zf.ro la cele mai citite articole din ultimele 24 de ore, ultimele 7 zile, ultimele 30 de zile. În top 5 nu se află nicio ştire politică care vizează declaraţiile războinice la adresa lui Cîţu, la adresa USR de către PNL, sau declaraţiile pacifiste ale preşedintelui Iohannis.

    Pe cititorii ZF îi interesează: titlurile de stat Tezaur, cu dobânzi de 4,15% (peste dobânzile oferite de bănci); ce afacere poţi să începi în agricultură cu 10.000 de euro – o seră de fructe sau legume, solarii ori o crescătorie de ierpuri şi de unde poţi să iei bani ca să începi afacerea; metroul din Cluj; preţurile la gaze şi apariţia unei alternative la importurile din Rusia; noul model de familie cu şapte locuri al mărcii Dacia – Jogger; ce amendă de 725 de lei poate să ia un şofer fără să ştie; sectorul din România unde salariul mediu net a ajuns la la 8.439 de lei; fostul CEO al Kaufland deschide al doilea cel mai extins lanţ de fitness din Europa.

    Deşi nu pare, România a progresat politic extraordinar în ultimii 30 de ani, având în vedere că viaţa merge înainte fără ca luptele din Parlament sau de la Palatul Victoria să aibă un efect atât de mare în economie şi în societate. În timp ce Cîţu, Orban, USR/PLUS, PNL, Iohannis îşi aruncau cuvinte grele pe Facebook, corporatiştii, şi nu numai, se plimbau bucuroşi pe Calea Victoriei, ca şi când nu ar exista nicio criză.

    Dacă Facebook-ul ar interzice declaraţiile politice (gigantul american a spus că va mai tempera postările politice), cred că nimeni nu ar şti că avem o criză guvernamentală. Acesta este cel mai mare câştig.

  • Bolojan, despre posibilitatea de a fi nominalizat premier: Nu se pune problema

    Preşedinţii Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a respins sâmbătă soluţie avansată de lideri ai USR PLUS, potrivit căreia acesta ar fi o soluţie „viabilă” pentru funcţia de premier.

    Întrebat despre soluţia propusă de USR PLUS ca Ilie Bolojan să preia funcţia de premier, Florin Cîţu a spus că „în acest moment avem votul Biroului Politic Naţional pentru susţinerea premierului în funcţie”.

    Prezent conferinţa de presa de la Oradea, Ilie Bolojan a spus: „Nu se pune această problemă”.

    Copreşedintele USR PLUS Dan Barna a spus joi că în PNL sunt foarte multe soluţii viabile pentru funcţia de prim-ministru.

    „În PNL sunt foarte multe soluţii foarte viabile pentru premier. Un om ca Ilie Bolojan va avea toată susţinerea USR PLUS şi sunt convins că vom putea avea acel guvern stabil din punct de vedere al deciziilor mature ”, a declarat la Digi 24 Dan Barna.