BusinessMagazin

Tag: Floreasca

  • Suprafaţa de retail de la parterul clădirilor de birouri din zona Floreasca/Barbu Văcărescu din Bucureşti a ajuns la 10.000 mp

    Zona Floreasca – Barbu Văcărescu, împreună cu împrejurimile ei, este una dintre cele mai efervescente din ţară pe mai multe segmente ale pieţei imobiliare: clădiri de birouri, retail, rezidenţial. Calitatea ridicată a companiilor prezente aici a determinat şi salarii pe măsură, astfel că angajaţii din zonă câştigă mai mult de jumătate de miliard de euro pe an, spre 2% din masa salarială totală din întreaga ţară. Această situaţie financiară a favorizat evoluţia calităţii serviciilor oferite în această zonă.

    „În trecut, în apropierea clădirilor de birouri se regăseau doar concepte de retail simple – cantine de prânz şi spaţii de tip coffee corner. În ton cu noile cerinţe ale consumatorilor, trecerea s-a făcut treptat spre restaurante şi cafenele premium, precum şi către alte categorii de bunuri. La rândul lor, serviciile s-au diversificat, ajungând în zona de coafor, servicii de curăţătorie sau servicii medicale, astfel încât un angajat să poată rezolva problemele de zi cu zi în proximitatea locului de muncă. Ne aşteptăm ca diversificarea să continue prin concepte precum afterschool sau grădiniţe, care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor”, a declarat Brînduşa Grama, associate retail agency în cadrul Colliers International Romania.

    În ciuda extinderii anunţate, opţiunile oferite de Promenada Mall, singurul centru comercial prezent în zonă, vor fi insuficiente pentru zecile de mii de angajaţi din zona Floreasca/Barbu Văcărescu, ale căror cheltuieli lunare doar pentru masa de prânz, de exemplu, ajung la aproape 3 milioane de euro. Astfel, spaţiile de retail de la parterul clădirilor de birouri, care totalizează 10.000 mp (aproape un sfert din suprafaţa centrului comercial), vin în completarea serviciilor oferite de Promenada, fără să reprezinte o concurenţă.

    „Rezultatele deosebite obţinute de aceste spaţii de retail vin ca urmare a asocierii oportune între veniturile ridicate ale angajaţilor şi localizarea bună, căutată atât de către operatorii HoReCa, cât şi de către dezvoltatorii de rezidenţial. Vedem un adevărat succes al zonei de retail adiacente clădirilor de birouri, un succes care sperăm să fie replicat şi în restul ţării”, a adăugat Brînduşa Grama.

    Dezvoltatorii încep să experimenteze în acest sens prin extinderea componentei de retail: unii proprietari de birouri încearcă să formeze un pol pentru lifestyle, iar în alte zone ale Capitalei există deja restaurante şi baruri care funcţionează mult peste programul de lucru al angajaţilor din apropiere, ca destinaţii de seară în timpul săptămânii sau de brunch la sfârşit de săptămână. Tendinţa ia amploare şi la nivel naţional, ansamblurile mixte (birouri şi retail şi, eventual, rezidenţial) devenind prioritare pentru dezvoltatori.

  • Noua atracţie din piaţa Floreasca: restaurantul cu specific pescăresc BistroMar

    „Deschiderea BistroMar este un proiect de suflet, la care mă gândesc de patru ani”, îşi descrie Mihai Dărmănescu, cofondator şi directorul general al restaurantului cea mai recentă investiţie a sa şi a surorii sale, Diana Dărmănescu.

    Pentru cei doi fraţi, antreprenoriatul nu este o noutate. În timp ce Diana Dărmănescu, în prezent acţionar principal al BistroMar, a intrat în industriile farma şi a producţiei de ambalaje, Mihai Dărmănescu a iniţiat, după terminarea facultăţii, mai multe proiecte pe cont propriu, printre care o afacere cu fructe exotice, în anul 2000, când ananasul şi mangoul erau încă o raritate pe piaţa locală.

    Ideea de a deschide un restaurant bazat pe specialităţi din peşte şi fructe de mare i-a venit tot în urma unui proiect personal – marca locală de peşte şi fructe de mare Alfredo Seafood (activitate operată prin compania Romfood Trading), pe care a lansat-o în 2010 (iniţial, brandul se numea Alfredo Foods). În 2017, cifra de afaceri a companiei Romfood Trading a fost de 71,7 mil. lei, în vreme ce profitul s-a ridicat la peste 100.000 de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. 

    Comercializarea produselor Alfredo Seafood în restaurante i-a oferit o perspectivă diferită asupra pieţei, aceea de furnizor. „Am fost atent la evoluţia pieţei HoReCa şi am observat că, în ciuda momentelor grele din timpul crizei financiare, nu a scăzut, ba dimpotrivă, a crescut constant cu 10% pe parcursul acelei perioade.”

    El consideră că începutul anului 2018 a fost un moment propice pentru deschiderea BistroMar: „Momentul cred că este bine ales. Există potenţial mult mai serios faţă de acum 5-10 ani. Este important să ştii când un număr suficient de mare de clienţi este pregătit pentru acest pas.”

    Antreprenorul spune că au ales piaţa Floreasca pentru deschiderea restaurantului deoarece „este ofertantă, cu clienţi care au o cultură a consumului de peşte, dar şi bugete potrivite”. Principalele segmente de clienţi ai bistroului sunt reprezentate de oamenii care locuiesc în zonă şi de cei care lucrează în clădirile de birouri din împrejurimi, din segmentul middle şi top management, dar şi de expaţi. Proximitatea este, în opinia lui Dărmănescu, un criteriu important. „Dacă ar fi să mai iau o dată această decizie, cred că tot aici am fi ales să investim”, spune el.

    Printre obiectivele celor doi fraţi se numără şi sprijinirea procesului de educare a consumatorilor în privinţa consumului de peşte, pe care ar trebui să îl consume măcar o dată pe săptămână: „Printre cele mai mari probleme care menţin România pe locurile codaşe în Europa în ceea ce priveşte consumul de peşte pe cap de locuitor este aparenta dificultate a pregătirii sale”, susţine Dărmănescu.

    Echipa restaurantului este formată din zece persoane, coordonate de chef-ul Cătălin Jernoiu, cu care fraţii Dărmănescu colaborează de peste doi ani la crearea unor reţete. În prezent, „cea mai mare provocare a restaurantelor e să îşi instituie o echipă dornică de performanţă şi apoi să o stabilizeze”, crede antreprenorul.

    BistroMar funcţionează într-un concept integrat, fiind şi primul magazin de desfacere a produselor marca Alfredo Seafood. Printre particularităţile restaurantului se numără modalitatea de preparare a produselor, bazată pe conceptul de live cooking, direct în faţa clienţilor, dar şi faptul că interiorul de doar 50 mp al bistroului găzduieşte atât restaurantul propriu-zis, unde sunt servite specialităţi gătite exclusiv cu preparate Alfredo Seafood, cât şi o pescărie unde se vând atât produse crude, vrac, cât şi ambalate. Clienţii pot alege şi varianta take away, iar pe viitor fraţii Dărmănescu iau în considerare extinderea BistroMar în sistem de franciză.

    Ţinta pentru primul semestru de activitate este atingerea pragului de rentabilitate, iar până la finele lui 2019 proprietarii BistroMar şi-au propus să ajungă la o cifră de vânzări de 100.000 de euro pe lună şi la un milion de euro pe an, la finalul primilor doi ani de operare, în 2020.

    Restaurantul are o capacitate de 20 de locuri în interior şi 16 pe terasă, iar traficul zilnic se învârte în jurul a 200 de clienţi pe zi. Valoarea bonului mediu este de 90 de lei în cazul meniurilor à la carte şi 60 de lei pentru mâncarea luată la pachet. 

  • GREVĂ de avertisment în Sănătate | Proteste în majoritatea spitalelor din ţară/ Asistent Floreasca: Avem cele mai mici salarii în comparaţie cu alte unităţi sanitare / Negocieri la minister

    Aproximativ 150 de angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti protestează, luni, în curtea unităţii, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de legea salarizării şi de reducerea unor sporuri.

    Protestul a început la ora 9.00 în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, la el participând membrii Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova aflaţi în timpul liber, nemulţumiţi de reducerile salariale. Infirmiere, biochimişti, brancardieri sau personal TESA, înarmaţi cu vuvuzele şi fluiere, au strigat “Vrem sporul înapoi”, “Ruşine”, “Eliminare”, “Hoţii” sau “Demisia”.

    În plus, oamenii au purtat pancarte cu mesaje precum: “Creşteri ale salariilor pentru toţi angajaţii din sănătate”, “Sporuri acordate la salariile de bază”, “Dreptul la cumul de sporuri” sau “Respectarea principiului drepturilor castigate”.

    ”Nemulţumirile sunt legate de această Lege a salarizării. Este un haos. Această lege a creat un haos în sistemul de sănătate. (…) S-au făcut diminuări salarile prin oprirea contribuţiilor. Acum, ne aflăm în protest pentru că de la începutul acestei luni am fost anunţaţi că sporurile, la nivel de spital judeţean de urgenţă, vor scădea la minim pentru că nu se încadrează în acel plafon de 30% pe ordonator principal de credite. În luna martie, CJ a dat un nivel al spor de spital judeţean de 44%, pe luna aprilie, pentru că s-a depăşit acest plafon ne-au dat 39%.

    Noi nu avem cum să ne încadrăm în acest plafon. Sunt secţiile cele mai importante din acest judeţ care trebuie să aibă nişte sporuri mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova, Daniela Constantin.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GREVĂ de avertisment în Sănătate | Proteste în majoritatea spitalelor din ţară/ Asistent Floreasca: Avem cele mai mici salarii în comparaţie cu alte unităţi sanitare / Negocieri la minister

    Aproximativ 150 de angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti protestează, luni, în curtea unităţii, sindicaliştii fiind nemulţumiţi de legea salarizării şi de reducerea unor sporuri.

    Protestul a început la ora 9.00 în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, la el participând membrii Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova aflaţi în timpul liber, nemulţumiţi de reducerile salariale. Infirmiere, biochimişti, brancardieri sau personal TESA, înarmaţi cu vuvuzele şi fluiere, au strigat “Vrem sporul înapoi”, “Ruşine”, “Eliminare”, “Hoţii” sau “Demisia”.

    În plus, oamenii au purtat pancarte cu mesaje precum: “Creşteri ale salariilor pentru toţi angajaţii din sănătate”, “Sporuri acordate la salariile de bază”, “Dreptul la cumul de sporuri” sau “Respectarea principiului drepturilor castigate”.

    ”Nemulţumirile sunt legate de această Lege a salarizării. Este un haos. Această lege a creat un haos în sistemul de sănătate. (…) S-au făcut diminuări salarile prin oprirea contribuţiilor. Acum, ne aflăm în protest pentru că de la începutul acestei luni am fost anunţaţi că sporurile, la nivel de spital judeţean de urgenţă, vor scădea la minim pentru că nu se încadrează în acel plafon de 30% pe ordonator principal de credite. În luna martie, CJ a dat un nivel al spor de spital judeţean de 44%, pe luna aprilie, pentru că s-a depăşit acest plafon ne-au dat 39%.

    Noi nu avem cum să ne încadrăm în acest plafon. Sunt secţiile cele mai importante din acest judeţ care trebuie să aibă nişte sporuri mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Prahova, Daniela Constantin.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou spital în Capitală. „Sfântul Vasile cel Mare” va costa 300 mil. euro. Când ar trebui să fie gata

    „În momentul de faţă am terminat studiul de prefezabilitate şi am început demersurile pentru PUZ, şi sperăm că va fi votat de către consilierii generali undeva în luna mai. Construcţia în aceea zonă va începe în octombrie 2019, iar acest spital va avea un număr de 1.015 paturi, plus 100 de paturi la primiri urgenţe. Aici vor şi vor fi relocate trei spitale. Toată investiţia va fi suportată de Primrăria Sectorului 1, iar după calculele noastre va fi în jur de 300 de milioane de euro, dar poate să şi depăşească. Sperăm ca în 4-5 ani să se termine”, a declarat, luni, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, care a mai precizat că va preda acest spital „la cheie” Ministerului Sănătăţii.

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Sectorului 1, noul spital va avea 37 de săli de operaţie, 60 de linii de gardă, o maternitate, două heliporturi şi 7,2 hectare de teren. Aici vor fi relocate Spitalul Floreasca, Spitalul de Arşi precum şi Institutul Naţional pentru Sănătatea mamei şi Copilului, „Alessandrescu-Rusescu”.

    „În afară de salarii, medicii au nevoie şi de un loc de mncă civilizat. Este extraordinar că primăria finanţează integral construcaţia acestui spital şi dotarea cu echipamente medicale. De ce trebuie relocate cele trei spitale? Floreasca este într-un spaţiu închis, nu mai poate fi extins, iar circuitele funcţionale sunt greu de obţinut în acest moment. Mai mult, aparţinătorii care vin la Floreasca nu au loc de parcare, nu au loc să se mişte în jurul spitalului. Floreasca preia în jur de 350 de urgenţe pe 24 de ore, la un număr de 34 de posturi, iar timpii de aşteptare sunt foarte mari şi de acolo apar nemulţumiri”, a declarat şi ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • One United Properties investeşte 100 de milioane de euro într-un proiect imobiliar pe fosta platformă Automatica

    Zona comercială va fi dezvoltată de Auchan România, iar întreaga dezvoltare este autorizată pentru o suprafaţă de 125.000 mp construiţi (73.000 mp supraterani şi 52.000 mp subterani).

    Cele trei turnuri care se vor ridica în cadrul proiectului rezidenţial One Mircea Eliade vor însuma 250 de apartamente exclusiviste (2 turnuri P + 15, 1 turn P + 20), cu vedere spre Parcul Floreasca şi Lacul Floreasca.

    Clădirea de birouri One Tower (P + 16) va avea 24.000 metri pătraţi închiriabili de spaţii de birouri clasa AAA.

    Întreaga zonă va fi deservită de un spaţiu comercial modern, retail si food, dezvoltat de Auchan în locul fostei hale Ford, monument istoric care va fi restaurat şi integrat în noua dezvoltare.

    Investiţia nu se va face numai în zona construită, ci şi în infrastructura rutieră şi în dezvoltarea a 1200 de locuri de parcare prevăzute pentru fluidizarea traficului.

    Pe terenul unde se va demara noua investiţie imobiliară au funcţionat începând cu anul 1935 Uzinele Ford, singura linie de productie Ford din Europa de Est, care producea anual 2500 de automobile si camioane. Odată cu schimbarea regimului, în 1948, a preluat numele Automatica. După căderea comunismului, fabrica a intrat într-un con de umbră, iar de peste 20 ani proprietatea este în paragină.

    Infrastructura va fi modernizată în cadrul unui proiect amplu desfaşurat de investitor. Astfel, Calea Floreasca va fi lărgită de la 4 la 6 benzi, respectiv o bandă suplimentară pentru fiecare sens de mers. Intersecţia Glynka – Floreasca va fi, de asemenea, reconfigurată pentru a îmbunătăţi condiţiile de trafic existente. O nouă soluţie de trafic va fi implementată în urma creării unei noi linii de decelerare dinspre Bulevardul Mircea Eliade, care va îmbunătăţi timpul de aşteptare la intersecţie şi va eficientiza sistemul de trafic –  solutie realizată prin donarea unei suprafeţe de teren de 1.100 mp de către One United Properties oraşului Bucureşti.

  • Dragnea, serbat de deputaţii PSD, la un club: Îi spunem „La mulţi ani! ”, nu dănţuim în horă

    „Suntem cu toţii, membrii grupului PSD din Cameră, invitaţi alături de domnul preşedinte la o întâlnire prilejuită de ziua domniei sale, fapt care ne dă posiblitatea să-i spunem direct «La Mulţi Ani!» dacă prin alte mijloace am făcut-o fiecare”, a declarat preşedintele Comisiei de Muncă din Cameră, deputatul PSD Adrian Solomon, înainte de a pleca la petrecere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai bune zone din nordul Bucureştiului pentru dezvoltatorii imobiliari

    Potrivit reprezentanţilor Nords, factorii care determină ritmul actual de dezvoltare al unei zone sunt numărul de terenuri libere, aflate la vânzare sau în curs de obţinere de avize, concurenţa în rândul ansamblurilor aflate în construcţie şi, mai nou, uşurinţa obţinerii unei autorizaţii de construire pentru acea zonă. Dacă în zonele cu puţine construcţii, precum Băneasa – Siseşti sau Străulesti autorizaţia de construire a unui bloc sau ansamblu de mari dimensiuni se obţine în circa 6-12 luni, în zonele Primăverii, Kiseleff sau Dorobanţi Capitale obţinerea autorizaţiei pentru un bloc cu patru etaje poate trece de doi ani, de exemplu, în funcţie de etapele premergătoare solicitate de către autorităţi (PUZ, PUD, etc).
    Pe lângă faptul că în zonele exclusiviste Primăverii, Kiseleff sau Victoriei terenurile sunt foarte mici şi puţine, iar preţurile lor trec uneori şi de 2.000-3.000 euro/mp, investitorii au început să îşi ia în calcul şi durata şi demersurile obţinerii autorizaţiei de construire, care se regăsesc şi ele în preţul final al apartamentelor construite în aceste zone.

     „Preţul unui teren poate fi semnificativ mai mare într-o zonă premium, de exemplu în zonele Primăverii, Dorobanţi-Capitale sau Kiseleff-Aviatorilor preţul poate ajunge şi la 3.000 euro/mp, incidenţa costului terenului fiind semnificativă în acest caz în preţul final de vânzare.
    Pentru zona Herăstrău, preţul pentru teren este între 1.000-1.200 euro/mp, iar dacă mergem mai spre Nord, în zonele Băneasa sau Pipera aici preţul este între 300-500 euro/mp, având o variaţie în funcţie de suprafaţă şi locaţie exactă ”, declară Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    TOP zone unde se vor construi cele mai multe apartamente noi în 2017-2019
    1.    Zona Băneasa – Siseşti – Şos. Gh. Ionescu Siseşti
    2.    Zona Barbu Văcărescu – Floreasca
    3.    Zona Pipera
    4.    Zona Aviaţiei – Băneasa
    5.    Şoseaua Nordului – Herăstrău

    Zonele de lux Piaţa Victoriei, Dorobanţi şi Primăverii, situate între Guvern şi Parcul Herăstrău sunt aproape închise, aici fiind disponibile la vânzare foarte puţine terenuri. În lucru sunt mai multe ansambluri elitiste, tip boutique, construite pe terenuri mici, cu număr mic de apartamente, care au însă suprafeţe mari, de la 90 mp pentru 2 camere şi până la penthouse-uri de 200-300 mp.  
    Preţurile pentru astfel de apartamente pornesc de la 3.000 euro/mp construit. Pentru cele de două camere pornesc de la 1.900 euro/mp şi ajung la 4.000 euro/mp construit, în cazul apartamentelor tip penthouse.
    La polul opus sunt zonele Băneasa-Siseşti şi Bucureştii Noi, unde creşte pe zi ce trece numărul terenurilor aflate la vânzare şi al ansamblurilor rezidenţiale aflate în diverse stadii de avizare sau lucru.
    În ultimii ani, infrastructura s-a îmbunătăţit constant: Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti a fost lărgită la patru benzi şi au apărut staţii noi de metrou sau sunt în plan pentru următorii ani. Investitorii care aveau în plan această zonă, amorţiţi de perioada crizei, revin cu planuri de viitor.
    Ca urmare, în aceste zone se construiesc sau se vor construi ansambluri rezidenţiale de diverse dimensiuni, de la cele boutique, aflate în la capătul dinspre Băneasa al Şoselei Gheorghe Ionescu Siseşti, până la ansambluri cu sute de apartamente, aflate în zona Bucureştii Noi, Chitila, Pod Constanţa.

    Zona care se menţine atât în preferinţele cumpărătorilor, cât şi ai dezvoltatorilor este zona Şoseaua Nordului Herăstrău, unde numărul terenurilor libere scade însă simţitor şi unde s-au descoperit şi nişte situri arheologice, care îngreunează procesul de autorizare. În 2016 şi 2017 a crescut foarte mult numărul de ansamblurilor rezidenţiale în lucru, de mici, dar şi de mari dimensiuni, în avizare mai fiind încă un număr semnificativ de proiecte. Preţurile pentru apartamente în Şoseaua Nordului Herăstrău pornesc de la 1.500 Euro/mp construit şi sunt în creştere uşoară, deoarece proiectele bune, cu facilităţi şi preţuri competitive au fost deja precontractate.

    O zonă unde s-a construit mult şi până în 2013 şi în ultimii ani, dar unde vânzările au stagnat este Pipera. Numărul proiectelor la vânzare este mare, dar şi a terenurilor disponibile, urmând a se anunţa noi proiecte după ce piaţa le va absorbi pe cele existente. În planul doi al zonei de birouri cu zgârie nori Barbu Văcărescu- Floreasca se construiesc apartamente. Cel mai mare proiect imobiliar din zonă are în plan 1.500 apartamente.

    „În zona Barbu Văcărescu-Floreasca, numărul ansamblurilor anunţate în a doua parte a lui 2016 şi începutul lui 2017 a crescut simţitor. Aici se construiesc apartamente cu suprafeţe cuprinse între 40 si 200 mp şi preţuri în medie de 2.700 euro/ mp.În viitor însă numărul terenurilor va scădea, urmând ca zona de interes, atât rezidenţială, cât şi a clădirilor office, să se extindă către Pipera si Cartierul Tei”, estimează Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.

    Nordis are în portofoliu , la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.

     

  • Vasile Turcu, fostul acţionar al echipei Dinamo Bucureşti, a murit

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Vasile Turcu a decedat în jurul orei 2.00.

    Vasile Turcu, în vârstă de 62 de ani, a ajuns pe 1 martie la Spitalul de Urgenţă Floreasca în stare gravă, după o tentativă de sinucidere ce a avut loc în locuinţa sa din Bucureşti. Reprezentanţi ai Poliţiei Capitalei au declarat că Vasile Turcu a lăsat un bilet de adio, însă nu se cunoaşte conţinutul acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul de corporatişti din Bucureşti va creşte la 260.000 până la finele anului

    Dintre cele mai importante locaţii de birouri din Bucureşti, zonele Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă în continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne, precizează un comunicat DTZ Echinox.

    La sfârşitul anului 2016, în Pipera Sud numărul de angajaţi a depăşit 45.000, în timp ce în Barbu Văcărescu – Floreasca numărul angajaţilor care lucrează în spaţii de birouri moderne se situează la peste 40.000. În zona de Vest, numărul angajaţilor a ajuns la aproximativ 33.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro