BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Cine este Andrew Bailey, noul guvernator al Băncii Angliei

    Andrew Bailey, şeful autorităţii de supraveghere financiară din Marea Britanie (FCA), va deveni al 121-lea guvernator al Băncii Angliei, potrivit FT.

    Bailey îi va lua locul lui Mark Carney cu un mandat de opt ani la cârma băncii centrale după un proces de selecţie care s-a extins pe aproape doi ani din cauza Brexitului.

    Cancelarul Sajid Javid a făcut anunţul vineri şi a spus că Bailey a fost un „candidat extraordinar” pentru poziţia de guvernator, acesta „ieşind din criza financiară cu o reputaţie îmbunătăţită chiar”.

    Andrew Bailey, 60 de ani, este respectat în banca centrală şi a mai lucrat în Banca Angliei atât ca viceguvernator pentru macroprudenţialitate, trezorier şef şi secretar privat al lui Eddie George – predecesorul lui Mark Carney la şefia băncii centrale.

    Începând cu 2016 Bailey a condus autoritatea britanică de supraveghere financiară (FCA).

     

  • Leadership la feminin

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns la EximBank. Ulterior, timp de circa două decenii a condus misiunea în România a International Finance Corporation (IFC), o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din mai multe ţări europene, respectiv Moldova, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia, inclusiv România. După mulţi ani, în 2017 a plecat de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, pensionându-se.
    Fostul regional manager al IFC nu a ieşit însă din peisajul corporatist, ci este de doi ani membru independent în consiliul de supraveghere al Raiffeisen Bank, fiind prezentă şi în boardul altor companii. Şi se ocupă de oameni pe care-i „mentorează”, dându-le sfaturi, şi pe care i-a îndrumat timp de mai mulţi ani.
    A absolvit în 1980 Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Ana Maria Mihăescu povesteşte că încă din timpul facultăţii a rămas într-un grup de prieteni cu care se întâlneşte şi acum cel puţin o dată pe lună, având şi acum idei de împărtăşit.
    Toată lumea ştie că în spatele oricărui bărbat de succes stă o femeie puternică, dar în spatele fiecărei femei de succes se află un grup de prieteni – principiu validat şi de experienţa personală a Anei Maria Mihăescu, după cum a recunoscut ea recent în cadrul unui eveniment organizat de CFA România.
    Foarte important şi util este să ai prieteni foarte buni, spune Ana Maria Mihăescu şi să trăieşti cu bucurie. „Trăieşte cu bucurie. Acesta este cel mai important lucru. Dar şi nişte prieteni foarte buni vă trebuie. Şi încercaţi să aveţi acest tip de verificări şi de calibrări/echilibrări cu propriile grupuri din care faceţi parte, însă asiguraţi-vă că există unele grupuri/persoane suficient de puternice pentru a vă provoca din când în când.”
    Încrederea în sine şi grija faţă de ceilalţi, sunt principalele caracteristici apreciate de Ana Maria Mihăescu la o fiinţă umană.
    La nivel mondial, pierderea valorilor comunităţii şi a spiritului comunităţii reprezintă o îngrijorare foarte mare, spune Mihăescu.
    Despre job, Ana Maria Mihăescu aduce în discuţie importanţa de a munci cu bucurie. „Cred că este important ca, atunci când cineva merge să lucreze, să meargă cu bucurie. Dacă nu vii cu bucurie în fiecare zi la munca ta, înseamnă că într-adevăr trebuie să încetezi să faci în continuare această muncă, deoarece ceva nu este în regulă în mediul tău şi trebuie modificat. În caz contrar, corpul tău va fi afectat negativ, iar la final vei suporta costurile.”
    Pe la începutul carierei, Ana Maria Mihăescu povesteşte că nu a făcut compromisul de a face politică pentru a putea să fie şefa unei bănci de stat: „Cred că ar fi fost foarte dificil să fac un compromis atât de mare doar pentru a păstra o anumită poziţie în viaţa mea profesională”.
    Cea mai mare parte parte din cariera Anei Maria Mihăescu s-a derulat la IFC, unul dintre acele sisteme corporatiste, care de multe ori sunt complexe. Spune că la un moment dat a decis să nu mai muncească în weekend, să nu-şi mai citească mailurile, transmiţând această dorinţă/decizie superiorilor şi riscând promovarea din acel an. „Am trimis un mail superiorului în care am spus că din acest moment «nu îmi mai citesc e-mailurile în weekend decât dacă este ceva foarte important. Dacă nu văd un SMS pe telefon, nu îmi deschid e-mailurile de vineri seara până luni dimineaţa. Nu văd de ce ar trebui să-mi sacrific din timpul pentru familie şi din timpul în care organismul meu trebuie să se recupereze».” În cele din urmă acest lucru s-a generalizat şi la nivelul organizaţiei. În consecinţă, după o perioadă Ana Maria Mihăescu a fost desemnată responsabilă pentru Departamentul de Diversitate şi Incluziune al instituţiei financiare internaţionale, „ceea ce a fost mai dificil decât realizarea unui plan de investiţii de succes”.
    Unul dintre sfaturile Anei Maria Mihăescu este ca atunci când simţi că ai dreptate, să ai curaj şi să-ţi foloseşti vocea în mod politicos. „Este bine să-ţi asculţi corpul. Mi-am dat seama că dacă nu mă protejez şi dacă nu-mi protejez colegii într-un mediu atât de competitiv, într-un fel mă pedepseşti pe mine însămi şi rezultatele corporaţiei sunt mai mici. Deci este întotdeauna o întrebare dacă accepţi recompense sau provocări.”
    Pe parcursul carierei nu au lipsit situaţiile în care a fost dezamăgită de oameni, dar a găsit portiţa de ieşire. „Condiţia este să o puteţi lua foarte profesional şi nu foarte personal şi să credeţi în ceea ce spuneţi. Contează şi în ce măsură puteţi accepta anumite compromisuri, deoarece există momente în viaţă când trebuie să iei decizii importante. Trebuie să luaţi doar atât cât puteţi lua – deoarece dacă este prea mult nu veţi schimba sistemul, dar vă veţi simţi mizerabil pentru foarte mult timp. Şi este un preţ pe care nu am fost niciodată gata să îl plătesc. Dar, de asemenea, cred că trebuie să înţelegeţi unde aţi făcut greşeli.”
    Unul dintre reperele importante care au inspirat-o pe Ana Maria Mihăescu pe parcursul vieţii este Goethe, care spunea că ar trebui să tratezi fiecare persoană aşa cum ţi-ai dori să fie, nu aşa cum este în realitate, pentru că atunci scoţi ce-i mai bun din acea persoană.
    Principala recomandare pe care o face Ana Maria Mihăescu este ca „atunci când eşti singur – doar tu şi oglinda ta – să fii sincer cu tine însuţi şi să te înţelegi. Iar a doua recomandare ar fi să te iubeşti pe tine însuţi”.
    „Cred că atunci când simţi că lucrezi prea mult şi eşti prea epuizat, opreşte-te, fă ceva ce îţi place cu adevărat şi nu aştepta până când viaţa te va opri, pentru că atunci recuperarea este mult mai dificilă.”

    CV Ana Maria Mihăescu

    Studii
    1975 – 1980
    Academia de Studii Economice Bucureşti
    1971 – 1975
    Liceul Mihai Viteazul Ploieşti

    Experienţă profesională
    2014 – 2017
    International Finance Corporation (IFC) – manager regional
    2011 – 2014
    International Finance Corporation (IFC) – chief resident representative
    1997 – 2011
    International Finance Corporation (IFC) – manager de program şi şef al misiunii în România şi Moldova
    1996 – 1997
    EximBank – preşedinte interimar
    1994 – 1996
    EximBank – vicepreşedinte
    1993 – 1994
    Misiunea World Bank – Bucureşti – ofiţer de Proiect
    1991 – 1992
    EximBank – director general
    1990 – 1991
    Banca Română pentru Dezvoltare – bancher senior, director adjunct
    1980 – 1990
    Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS) – agent de asigurări (junior/senior)

    Ce este IFC, instituţia unde Ana Maria Mihăescu a lucrat aproximativ două decenii
    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele circa şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale de după 2008.
    Seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar.
    În România, la sfârşitul anilor ‘90 portofoliul IFC era dominat de telecomunicaţii, apoi a fost perioada privatizărilor, cu precădere a sectorului bancar, astfel că s-a înregistrat o creştere a ponderii sectorului financiar.
    Ca răspuns la criza financiară şi economică mondială, IFC a lansat la nivel internaţional două fonduri – fondul de capitalizare a băncilor şi facilitatea de trade finance -, ambele disponibile şi pentru România. Facilitatea de trade finance oferă băncilor confirmatoare garanţii parţiale sau integrale pentru acoperirea riscului de neplată al băncilor din ţările emergente pentru astfel de tranzacţii.
    Fondul de capitalizare a fost creat pentru bănci sistemice, care deţin cel puţin 7% din piaţa bancară şi care aveau nevoie de capital adiţional.
    Divizia de investiţii a Băncii Mondiale, IFC, s-a arătat dispusă să ajute băncile să proceseze şi creditele neperformante şi a investit în fonduri ce se ocupă de restructurarea acestora.

  • BestJobs: În ultimele trei luni, angajaţii din domeniul financiar au fost cei mai activi în căutarea unui nou job

    În luna noiembrie, candidaţii din domeniul financiar au continuat să fie cei mai activi în căutarea unui nou job. În total, peste 100.000 de căutări pentru un job în acest domeniu au fost efectuate pe platforma BestJobs în perioada septembrie – noiembrie. La nivelul întregii pieţe, candidaţii au căutat în noiembrie noi oportunităţi profesionale în acelaşi ritm ca în luna precedentă.

    Unul dintre joburile vedetă în luna noiembrie: client misterios

    În luna noiembrie, joburile din domeniile financiar – contabilitate, inginerie şi transport au ocupat primele trei poziţii în topul căutărilor efectuate de către candidaţii români, cu peste 70.000 de căutări în total. Angajaţii din resurse umane au continuat să fie activi în căutarea unui nou job şi în această lună, cu un total de peste 17.000 de căutări. Tendinţa a fost însă în scădere, numărul căutărilor fiind cu 24% mai mic faţă de octombrie. Alte domenii cu un număr mare de candidaţi interesaţi să-şi schimbe jobul în luna noiembrie au fost inginerie (peste 18.000 de căutări), transport (peste 17.000 de căutări), medical & pharma (peste 14.000 de căutări), business process outsourcing (peste 13.000 de căutări), vânzări şi juridic, cu peste 12.000 de căutări fiecare.

    În acelaşi timp, joburile vedetă în luna noiembrie, care au atras împreună peste 3.000 de candidaţi, au fost poziţia de client misterios la compania News Challenge Marketing Research (1.791 aplicanţi), jobul de lucrător comercial la Takko Fashion (963 aplicanţi) şi poziţia de partener servicii clienţi în cadrul BCR (737 aplicanţi).

    Continental Automotive Group, Rompetrol şi Enel, angajatorii care au atras cei mai mulţi candidaţi

    Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna noiembrie de către Continental Automotive Group (1.653 aplicanţi), Rompetrol (1.648 aplicanţi), Enel (1.544 aplicanţi), Banca Transilvania (1.541 aplicanţi), Oracle (1.507 aplicanţi), Deichmann (1.474 aplicanţi), First Bank (1.454 aplicanţi), MedLife (1.377 aplicanţi), Bergenbier (1.283 aplicanţi) şi Inditex (1.281 aplicanţi).

    Pe lângă căutările de joburi pe platforma de recrutare online BestJobs, candidaţii au continuat şi în luna noiembrie să verifice joburile disponibile la companiile preferate, direct pe paginile de profil ale acestora din cadrul platformei. Astfel, topul companiilor cu cele mai multe aplicări spontane pentru poziţiile pe care le aveau deschise a fost condus de Deichmann, cu 65 de aplicări, Enel şi Penny Market, cu 62 de aplicări spontane fiecare, şi Takko Fashion, cu 56 aplicări spontane.
     

  • Cum poţi să devii avocat de business în România şi care sunt provocările domeniului în prezent

    „Decizia efectivă de a urma o carieră de avocat am luat-o destul de timpuriu, dar forma în care s-a concretizat aceasta – respectiv avocatura de business cu o concentrare pe domeniul financiar – a devenit 100% clară pentru mine după anul al treilea de facultate, când am făcut un stagiu de practică în cadrul unei firme internaţionale de avocatură”, povesteşte Alexandra Manciulea, avocat specializat pe avocatura de business în cadrul Filip & Company.

    Ea are o experienţă de peste 10 ani pe piaţa serviciilor financiare şi a fost implicată într-o serie largă de achiziţii în sectorul financiar, tranzacţii de finanţare multi-jurisdicţionale, restructurări şi tranzacţii care vizează aspecte de reglementare privind instituţii de credit şi de asigurări, fintech-uri şi entităţi din sfera serviciilor de plată. Unele dintre cele mai importante proiecte în care a fost implicată includ asistarea Băncii Transilvania în achiziţia Bancpost (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2017) şi respectiv Volksbank (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2014).

    Dincolo de finalizarea tranzacţiilor, Alexandra Manciulea spune că principalele reuşite se leagă de faptul că a avut ocazia să lucreze în proiecte diverse, de referinţe pentru piaţa locală. „Am avut ocazia să lucrez în proiecte foarte diverse, de referinţă pentru piaţa din România, de la finanţările bancare clasice de milioane sau miliarde de euro, la achiziţii de bănci sau alte instituţii financiare, vânzări de portofolii de credite performante sau neperformante, emisiuni de obligaţiuni şi, odată cu avântul adus de dezvoltarea tehnologică în domeniul financiar, într-o serie de proiecte axate pe inovaţia adusă de acestea.”

    Alexandra Manciulea povesteşte că un mare avantaj al avocaturii de business este că îţi dă acces la o evoluţie profesională extrem de rapidă, dictată de multitudinea de tranzacţii în care aceştia sunt implicaţi, dar şi de ritmul de obicei accelerat al acestora. „În primii ani ai profesiei, evoluţia se materializează, printre altele, în transformarea gândirii teoretice orientate mai degrabă spre identificarea problemelor juridice într-o gândire practică, orientată spre găsirea soluţiilor”, subliniază ea.

    Mai spune că, pe măsură ce a avansat în carieră, avocatura de business i-a deschis opţiunile de a-şi dezvolta şi alte abilităţi în afara celor strict tehnic juridice, fie că este vorba despre abilităţile de comunicare, de mentorat, de coordonare şi project management, precum şi a celor care ţin de dezvoltarea avocaturii de business. „Dintre provocările care m-au ajutat să evoluez şi care s-au regăsit în mod recurent în cadrul proiectelor, aş menţiona necesitatea de a rezolva probleme juridice complexe într-un timp scurt, dictat de dinamica tranzacţiilor, dar şi de a contribui la alinierea a numeroase părţi cu interese diferite”, adaugă ea.

    Ce alte aspecte presupune profesia de avocat de business în România şi care sunt provocările domeniului în prezent a povestit Alexandra Manciulea într-un interviu amplu acordat Business MAGAZIN, pe care îl veţi putea citi în întregime în ediţia tipărită a revistei, începând cu 16 decembrie.

     

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Retailerul scandinav de mobilă şi decoraţiuni JYSK, afaceri de 582 mil.lei în anul financiar 2019, în creştere cu 20,5%

    Retailerul scandinav de mobilă şi decoraţiuni JYSK  a încheiat anul financiar 2019 cu o cifră de afaceri de 582 milioane lei, în creştere cu 20,5%, şi un profit brut înainte de taxe de 75,6 milioane lei, cu 12,8% mai mare decât nivelul din anul anterior.

    Numărul total de bonuri a crescut cu 12,6% faţă de anul precedent, la peste 4 milioane de bonuri.  Anul financiar 2019 s-a încheiat pe 31 august).

    În 2019, JYSK România a inaugurat 15 magazine noi, extinzându-se în oraşe precum Huşi, Titu, Orăştie, Oneşti, Vălenii de Munte, Slobozia şi Mioveni.

    “Rezultatele pozitive din anul financiar 2019 se datorează atât creşterii vânzărilor pentru magazinele comparabile, cât şi noilor magazine deschise. În ceea ce priveşte produsele, cele mai mari vânzări au fost generate de mobilierul de interior, urmate de saltele, plăpumi şi perne şi articole pentru grădină. Din categoria de mobilier de interior, cele mai mari vânzări s-au înregistrat la dulapuri, iar cea mai mare creştere la biblioteci şi etajere”, a declarat Alex Bratu, Country Manager JYSK România şi Bulgaria.

    La nivel internaţional, grupul a avut afaceri de 3,79 miliarde euro, în creştere cu 6,3%, iar profitul brut înainte de taxe în anul 2019 s-a majorat la 436 millioane euro.

    “Anul acesta am făcut investiţii semnificative. În zona IT şi digitalizare am investit masiv pentru a ne asigura că JYSK se numără printre cei mai buni atunci când vine vorba de cumpărăturile online. Apoi, am inaugurat centrul de distribuţie din Bozhurishte, Bulgaria, am inaugurat un număr record de magazine în toată lumea şi am intrat pe piaţa din Irlanda”, a declarat Jan Bøgh, CEO JYSK. 

    În cursul acestui an, JYSK Nordic şi Danisches Betternlager, ambele parte a Lars Larsen Group, au fuzionat într-o singură companie şi vor funcţiona împreună, sub acelaşi management.

     

  • Antreprenorul român care, după ce a trecut pragul primului milion de euro, vrea să îşi crească afacerea cu 450%

    După ce a dezvoltat patru companii, antreprenorul Teodor Blidăruş a spus din nou „da” tehnologiei, lansând platforma FintechOS. Anul acesta, businessul a fost propulsat la următorul nivel prin lansarea unei noi versiuni, care va veni la pachet, conform aşteptărilor lui, şi cu o creştere a cifrei de afaceri de peste 450%.

    Potrivit descrierii lui Teodor Blidăruş, fondatorul FintechOS, aceasta reprezintă o tehnologie care permite băncilor şi companiilor de asigurări să se comporte exact cum se comportă companiile care au intrat şi au produs o revoluţie în zona de customer experience pentru clienţii serviciilor financiare, de pildă Monzo sau Revolut. „Când zicem că se comportă ca acestea înseamnă experienţă a clientului personalizată, viteză pentru a lansa produse şi servicii noi în piaţă şi nu în ultimul rând eficienţă operaţională”, punctează fondatorul businessului.
    În 2018, compania a înregistrat venituri de 1,1 milioane de euro, iar pentru anul acesta targetul este de a depăşi această cifră cu peste 450%, aşteptările reprezentanţilor platformei pentru anul viitor vizând o creştere similară. În ceea ce priveşte preţurile produselor, Blidăruş spune că sunt companii care încep colaborarea de la bugete de câteva mii de euro pe lună, altele ajungând la contracte de peste 1 milion de euro pe an, FintechOS fiind un TaaS (Technology as a Service). „Asta e frumuseţea modelului, ai aceeaşi tehnologie pe care o democratizezi şi o poţi da atât unei companii, cât şi unui start-up, unei bănci globale sau unui asigurător din mid-market.”
    Cu toate că majoritatea jucătorilor cu care compania colaborează în prezent provin din piaţa serviciilor bancare şi a asigurărilor, Blidăruş spune că tehnologia FintechOS este destul de permisivă. „Avem în momentul de faţă clienţi şi în alte industrii. Credem însă că raportându-ne la dimensiunea şi stadiul companiei astăzi este bine să avem un focus. Principalul motiv este legat de dorinţa noastră de a oferi o valoare adăugată semnificativă.”

    Până în prezent investiţiile în FintechOS s-au ridicat la circa 3,5 milioane de euro; cea mai importantă investiţie din ultima perioadă – aproximativ 2 milioane de euro – fonduri ce provin parţial din investiţiile atrase şi parţial din resursele proprii ale companiei, a fost direcţionată în lansarea unei noi versiuni a platformei – FintechOS 20 – Genie. Blidăruş spune că noua versiune vine în primul rând cu o nouă funcţionalitate legată de personalizarea experienţei clientului, prin produsele şi serviciile dezvoltate cu ajutorul tehnologiei FintechOS: „O bancă poate să ofere unui client o experienţă de interacţiune 100% personalizată, îi poate oferi produse şi servicii personalizate, preţuri, analize de risc şi toate lucrurile necesare serviciilor financiare, personalizate: comunicare personalizată, conţinut personalizat. Noua versiune este în primul rând despre cum putem să aducem în prezent acest trend de hiperpersonalizare şi de consumarizare a serviciilor financiare”.

    O a doua funcţionalitate constă în automatizarea proceselor interne. „Într-o companie financiară există enorm de multe procese care implică factorul uman, iar FintechOS foloseşte inteligenţa artificială, machine learning, automatizare, pentru a reduce toate aceste procese de la zile şi ore la minute şi secunde, să le reducă de la zece-doisprezece oameni la doi, şi sunt şi nişte beneficii financiare, precum şi un plus pentru satisfacţia clientului.” Ultima funcţionalitate se referă la democratizarea accesului la inovaţii – transformarea modului în care tehnologia poate fi utilizată. „Genie oferă un mediu – innovation studio – prin care oamenii care sunt nontehnici, de pildă manageri de produs, manageri de marketing sau consultanţi de business, pot ajunge să construiască experienţe pentru client extrem de sofisticate, care până acum erau posibile doar cu nişte echipe de dezvoltatori extrem de experimentaţi şi într-un număr extrem de mare.”

    Businessul are în prezent peste 30 de clienţi pe zece pieţe internaţionale şi funcţionează cu o echipă de aproape 90 de angajaţi. Din portofoliul de clienţi fac parte jucători ca NN, Erste, Vienna Insurance Group, Orange, Banca Transilvania, Hyperion Group sau TBI Bank. Cu toate că din planurile de extindere pentru viitorul apropiat făcea parte şi intrarea pe piaţa din SUA, Teodor Blidăruş spune că acestea au fost amânate, deoarece a decis să se concentreze pe principalele state şi regiuni din Europa – Marea Britanie, Europa de Vest, ţările nordice, Benelux şi DACH (Germania, Austria şi Elveţia), alături de piaţa locală şi zona Europei Centrale şi de Est, unde există o recepţie foarte bună pentru tehnologia businessului. „Planurile noastre sunt ca în următoarele 9-12 luni să dezvoltăm operaţiunile în Europa, în toate aceste regiuni, şi probabil spre sfârşitul anului viitor să mergem în mod strategic către SUA şi Asia. În momentul de faţă, tactic, oricum suntem acolo. Avem deja clienţi, parteneri, în special în zona Asia de Sud-Est, unde este un hub financiar mare.”

    Antreprenorul spune că, în ciuda faptului că FintechOS a avut o evoluţie rapidă prin prisma echipei de management foarte experimentate, care a contribuit la creştere, în momentul în care businessul şi-a început dezvoltarea pe mult mai multe teritorii şi ecosisteme de parteneri a descoperit că există nişte factori pe care nu ai cum să îi anticipezi şi să îi pregăteşti: factorul cultural, modul în care colaborează oamenii sau cât de bine o fac. „La nivelul UE o mare provocare este că legislaţia e diferită. În naivitatea mea eu mă gândeam că, fiind o companie în UE, putem angaja oameni fără probleme, şi de fapt descoperi că este o provocare legislativă ori de câte ori vrei să angajezi pe cineva care nu e neapărat în ţara în care tu ai prezenţă fizică. În momentul de faţă compania este prezentă în Bucureşti, Amsterdam şi Londra, dar facem angajări şi în Copenhaga, Viena sau Varşovia. Şi descoperim că este extrem de dificil să faci faţă problemei legislative de a angaja oameni”, explică Blidăruş. O altă provocare, spune fondatorul businessului, este faptul că Europa funcţionează cu două viteze. „Te pregăteşti pentru ceva aici, eşti competitiv, iar în momentul în care mergi în regiunea vestică descoperi că lucrurile respective trebuie ajustate. Şi descoperi că ai alţi competitori. Iarăşi, când te duci în Asia eşti într-un cu totul alt ecosistem financiar. Se discută despre cu totul alte produse, alte servicii, ai percepţia că Asia e Asia. Dar de fapt e India, e China, e Asia de Sud-Est. Crezi că provocarea ta principală va fi să scalezi, să nu rămâi fără bani, să aduci oameni buni. În realitate sunt multe lucruri pe lângă care ţin de cultură, procese, legislaţie, legal.”
    Când vine vorba de competitori, Teodor Blidăruş spune că FintechOS schimbă fundamental regulile jocului în ceea ce înseamnă modul în care tehnologia este folosită în servicii financiare, deoarece competitorii săi sunt acele companii din banking şi asigurări care au livrat tehnologie în ultimii 20-30 de ani şi s-au transformat în nişte companii extrem de lente, cu bugete foarte mari, care dezvoltă sisteme foarte închise şi care nu au un interes real să inoveze şi să producă o schimbare fundamentală în serviciile financiare, şi asta pentru că sunt la rândul lor parte din sistemul tradiţional. „FintechOS este o companie în care tehnologia este permisivă, deschisă pentru toată lumea, nu doar pentru oamenii tehnici. Creează un sistem puternic în care, practic, orice student care vrea poate folosi această tehnologie şi poate inova cu ea, oferă toate soluţiile tradiţionale într-un mod open source şi cred că asta are potenţialul fundamental de a ajuta companiile de servicii financiare să se concentreze cu adevărat pe client şi pe tot ceea ce înseamnă o experienţă personalizată, pentru a pune clientul pe primul loc. De multe ori există din păcate un adevăr nespus sau nu foarte discutat. Tehnologia celor care au construit tehnologie pentru servicii financiare în ultimii 20 de ani este factorul limitativ pentru schimbarea adevărată.”

    Teodor Blidăruş spune că pasiunile sale sunt destul de orientate pe ceea ce face şi la nivel profesional: „Sunt pasionat de tehnologie, de servicii financiare, pentru că eu cred că serviciile financiare înţelese corect au posibilitatea de a schimba lumea atât la nivel individual, cât şi la nivel de ecosistem economic”. Pe viitorii antreprenori CEO-ul FintechOS îi sfătuieşte să nu stea prea mult pe gânduri înainte de a se apuca de treabă. „Am văzut foarte mulţi oameni care se gândesc dacă, cum şi când. Eu cred că nu poţi să ieşi din tunelul incertitudinii decât făcând lucruri. Sfatul meu pentru cei care sunt la început de drum este să nu mai stea să se gândească atât, ci să facă lucruri, pentru că făcând înţelegi mai bine, şi să nu uite că în ecosistemul lor de bancă clientul este cel mai important factor pe care-l au. Nu investitorii, nu angajaţii, nu partenerii. Toate companiile există pentru un singur motiv: pentru că există un client dispus să folosească serviciul lor.”

  • O creştere explozivă: Au pornit cu 15 oameni şi în numai 4 ani au ajuns la peste 650 de IT-işti

    ING Tech România, hubul global de dezvoltare de software al grupului financiar de origine olandeză ING, a ajuns în prezent la o echipă de 650 de persoane şi continuă să recruteze circa 100 de specialişti IT pe an, urmând să ajungă astfel la 800 de angajaţi la finalul anului viitor. ING Tech deserveşte subsidiarele ING din 20 de ţări şi face parte din ING Business Shared Service (IBSS). Pe plan local, hubul este administrat de compania ING Services România, care în 2017 a avut afaceri de 123 milioane lei, în creştere cu 48% faţă de anul anterior, şi un profit net de 23,7 milioane lei, potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

    „Noi am pornit în 2014-2015 cu o echipă relativ mică de oameni, 15-20 de persoane care se ocupau iniţial de soluţii de core banking. Apoi ne-am diversificat activitatea şi a existat o creştere până la 650 de ingineri IT”, notează executivul. Pentru companie mai lucrează alte 200 de persoane, ocupând diverse funcţii de suport ale companiei. Rata de retenţie a angajaţilor e de 12%, sub nivelul pieţei, care este de aproximativ 15%. „Ne uităm spre viitor şi încercăm să fim predictibili în ceea ce priveşte ariile pe care vrem să le dezvoltăm, cât de mult vrem să creştem; depinde foarte mult şi de cum va evolua piaţa, cum vom reuşi noi să atragem oameni, pentru că este mai important să găsim oamenii buni decât să atingem un anumit număr. Prin urmare, în fiecare trimestru reevaluăm proiectele şi stabilim câtă forţă de muncă ne trebuie”, mai spune el.

    Citiţi aici continuarea 

  • Bankingul tradiţional nu va dispărea complet

    „A trebuit, în primul rând, să ne găsim scopul”, spune Marian Ion, referindu-se la perioada de început a companiei pe care o conduce. „Am început să definim domeniile strategice în care vrem să activăm şi, odată ce am stabilit că domeniile respective sunt legate de canale de core banking (sistem bancar care permite clienţilor să realizeze o serie de operaţiuni de bază în toate sucursalele unei bănci, indiferent de sucursala de care depind – n.red.), big data şi chiar plăţi, am început să construim prezenţa noastră în acele zone.”

    Marian Ion spune că provocarea este să aduci încă de la început în companie genul corect de oameni, „oameni care au o atitudine de colaborare, de creştere, care înţeleg strategia băncii şi încep să strângă lângă ei oameni capabili să livreze. Cum spunem noi, «A people attract A people, B people attract C people» (oamenii buni atrag oamenii buni, oamenii slabi atrag oameni şi mai slabi n.red); am vrut să avem oameni de calitate care să aducă alţi oameni cu mentalitatea corectă. Dacă oamenii noştri sunt buni, rezultatele noastre vor fi bune. Noi nu lucrăm cu capital, nu lucrăm cu investiţii în infrastructură sau echipamente, capitalul nostru sunt oamenii”.

    ING Tech România, hubul global de dezvoltare de software al grupului financiar de origine olandeză ING, a ajuns în prezent la o echipă de 650 de persoane şi continuă să recruteze circa 100 de specialişti IT pe an, urmând să ajungă astfel la 800 de angajaţi la finalul anului viitor. ING Tech deserveşte subsidiarele ING din 20 de ţări şi face parte din ING Business Shared Service (IBSS). Pe plan local, hubul este administrat de compania ING Services România, care în 2017 a avut afaceri de 123 milioane lei, în creştere cu 48% faţă de anul anterior, şi un profit net de 23,7 milioane lei, potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

    Compania este implicată în dezvoltarea soluţiilor bancare din mai multe zone, spune CEO-ul ING Tech. „În general ne uităm la componente care sunt folosite de mai multe ţări, componente care sunt strategice pentru ING şi lucruri care contribuie la dezvoltarea unei platforme unice pentru ING, o platformă de banking foarte asemănătoare cu una de tip ecosistem ca Netflix sau Uber, în care ai o singură aplicaţie unde toată experienţa cu clientul este unificată; clientul interacţionează la fel cu banca, indiferent că e într-o locaţie sau alta, indiferent că e într-o ţară sau alta.” Practic, spune el, strategia grupului este să creeze această platformă, iar centrul din Bucureşti contribuie cu diverse componente, dintre care unele sunt folosite în comun de mai multe ţări.

    „Creştem, dar creştem calculat”

    „Noi am pornit în 2014-2015 cu o echipă relativ mică de oameni, 15-20 de persoane care se ocupau iniţial de soluţii de core banking. Apoi ne-am diversificat activitatea şi a existat o creştere până la 650 de ingineri IT”, notează executivul. Pentru companie mai lucrează alte 200 de persoane, ocupând diverse funcţii de suport ale companiei. Rata de retenţie a angajaţilor e de 12%, sub nivelul pieţei, care este de aproximativ 15%. „Ne uităm spre viitor şi încercăm să fim predictibili în ceea ce priveşte ariile pe care vrem să le dezvoltăm, cât de mult vrem să creştem; depinde foarte mult şi de cum va evolua piaţa, cum vom reuşi noi să atragem oameni, pentru că este mai important să găsim oamenii buni decât să atingem un anumit număr. Prin urmare, în fiecare trimestru reevaluăm proiectele şi stabilim câtă forţă de muncă ne trebuie”, mai spune el.

    Ideal ar fi ca oamenii tehnici să înţeleagă ce înseamnă o bancă, ce înseamnă o balanţă de plăţi, ce înseamnă un produs bancar, care e audienţa unei bănci, cu ce provocări se confruntă, spune Marian Ion, adăugând că, în mod ideal, compania face şi o astfel de evaluare pentru a înţelege dacă acei candidaţi au o anumită afinitate cu domeniul bancar. „Cu toate acestea, nouă ne place să spunem că suntem o companie de tehnologie, deci 80% din competenţe trebuie să fie legate de tehnologie. În rest, dacă competenţele legate de banking nu sunt la nivelul la care ne aşteptăm, mai facem traininguri interne pentru ca oamenii să înceapă să înţeleagă anumite lucruri specifice domeniului bancar.”

    În primul rând, explică Marian Ion, compania caută oameni care au experienţă şi care sunt capabili să concentreze în jurul lor echipe; „aducem şi foarte mulţi absolvenţi de facultate pe care îi învăţăm şi tehnologie şi banking. Importăm mulţi oameni şi din străinătate, din ţările grupului ING, şi aşa reuşim practic să acoperim toate nevoile pe care le avem. Nu avem aşadar o singură sursă şi în niciun caz nu ne uităm la concurenţă gândindu-ne că doar de acolo putem să aducem oameni”.

    Salariile oferite de ING Tech sunt „la nivelul pieţei”, dar rata de retenţie se explică mai ales prin cultura companiei şi prin proiecte. „Avem o cultură deschisă, suntem o organizaţie flat, fără foarte multe niveluri ierarhice şi axată mult pe discuţii deschise, libere. Vârsta medie e în jur de 32 de ani.”

    „Securitatea nu înseamnă doar tehnologie”

    În momentul acesta, explică Marian Ion, cea mai bună abordare a tehnologiei cloud e una de tip hibrid – un cloud dezvoltat intern şi unul public. „Acesta e nivelul în prezent; pe termen lung sunt sigur că toate cloudurile vor fi publice, rulate de companii de tehnologie care te vor asigura că nu se întâmplă absolut nimic cu aceste date.”

    La securitate nu e întotdeauna vorba de tehnologie, spune el, ci despre a privi lucrurile în ansamblul lor, începând chiar de la liniile de cod pe care le scrii: „Trebuie să te asiguri că acestea sunt scrise într-un mod sigur, sunt documentate, sunt testate împotriva diverselor tipuri de atacuri, apoi aplicaţiile, unde se fac evaluări, iar apoi sistemul în întregul său, toată arhitectura, pentru că poţi să ai trei aplicaţii care sunt absolut sigure dar atunci când le pui împreună există fisuri de securitate pe care cineva le poate exploata.”

    Toate aceste evaluări conduc fie spre soluţii tehnice prin care poate fi îmbunătăţită aplicaţia, fie spre soluţii de securitate. Abordarea legată de securitate trebuie să fie una care să aibă în vedere tot ansamblul. „Totul contează în aceeaşi măsură, de la liniile de cod până la persoana care are acces în locaţie – orice fisură în tot acest lanţ îţi creează o problemă, iar ca bancă nu îţi permiţi să nu fii perfect din acest punct de vedere”, explică Marian Ion.

    Executivul laudă clienţii români, respingând ideea că am fi în urma vestului Europei sau a altor pieţe avansate. „Dacă ne uităm la un client digital de banking, cred că românii ştiu ce să ceară. Cred că piaţa este foarte deschisă, globală – ai acces la foarte multe aplicaţii de tip bancar şi poţi imediat să faci comparaţii între ceea ce ţi se oferă local şi ce poţi să obţii în altă ţară. Din acest punct de vedere, clienţii români sunt destul de bine educaţi. Cred că ei ştiu ce se ceară, ştiu să facă comparaţii, ştiu să se uite în piaţă şi să vadă ce oferă ceilalţi, sunt nişte clienţi pretenţioşi.”

    CEO-ul ING Tech nu crede că între bănci şi fintech trebuie să existe o competiţie, iar băncile nu ar trebui să inhibe dezvoltarea fintech-urilor, ci dimpotrivă, ar trebui să vadă în acestea o oportunitate de colaborare. „Există fintech-uri care oferă produse sau procese de nişă şi care pot să o facă, global, la un nivel mult mai înalt decât o fac băncile; acestea pot să înţeleagă un anumit produs sau un anumit proces dintr-o altă perspectivă decât cea a băncii şi pot să vină cu o idee foarte interesantă pentru o bancă. Cred că bankingul se va deschide către fintech-uri, vom vorbi despre colaborare – similar, dacă vreţi, cu open sourcing-ul din IT; băncile vor beneficia de fintech-uri, nu vor fi într-o competiţie”, spune Ion.

    Executivul subliniază importanţa digitalizării asupra tuturor domeniilor economice, nu numai asupra bankingului. „Cred că va exista o reaşezare a forţei de muncă în viitor, nu aş spune că digitalizarea, inteligenţa artificială sau chatboţii vor înlocui forţa de muncă tradiţională; anumite joburi vor fi automatizate, iar oamenii va trebui să îşi regândească rolurile astfel încât să vină în continuare cu creativitate. În primă fază, cel puţin, lucrurile care sunt extrem de monotone sau repetitive vor fi înlocuite de aceste software-uri, dar oamenii respectivi vor trece la joburi cu valoare adăugată. Va exista o tranziţie către altceva, nu trebuie să ne speriem că vor veni roboţi care ne vor înlocui, ci dimpotrivă, cred că ne vom reaşeza pe piaţa muncii.”

    Cum va arăta banca viitorului? Multă tehnologie, multă digitalizare, o să fie chatboţi, o să fie procese automate, multe procese în cloud, soluţii biometrice de securitate; interacţiunea o să fie mai ales digitală, dar cu toate acestea produsele din spate şi toată ştiinţa aceasta a bankingului va rămâne apanajul oamenilor încă mult timp. „Cred că o prezenţă fizică va exista şi în viitor, chiar dacă din ce în ce mai limitată – indiferent că vorbim de un call center sau un loc unde poţi să ceri un sfat. Bankingul tradiţional nu va dispărea complet”, încheie el.

  • De ce au început miliardarii de pe Wall Street să facă prăjituri

    Participanţii la concurs trebuie să prepare ei înşişi deserturile, unii preferând să-şi fotografieze procesul de creaţie ca să dovedească faptul că nu le-au cumpărat. Deserturile concurente sunt evaluate de un juriu şi pot primi puncte şi prin votul publicului din firmele în care se ţin concursurile, cei cu mai mulţi colegi care să-i voteze fiind, evident, avantajaţi. În unele companii juriul notează nu numai gustul şi aspectul prăjiturii sau desertului, ci şi numele acestuia dat de participant, concurenţii întrecându-se să pregătească torturi cu etaj sau în diverse forme, tot felul de prăjituri cum ar fi ecleruri sau fursecuri.

    Sunt şi persoane care participă cu mai multe propuneri la un concurs, ca să aibă şanse mai mari de câştig. Pe lângă prepararea desertului pentru concurs în sine, o altă mare provocare o reprezintă transportarea acestuia prin Londra până la serviciu, mai ales când concurentul trebuie să se deplaseze cu metroul. Printre firmele la care se poartă concursurile de prăjituri se numără Goldman Sachs sau London Bullion Market Association, administratorul bursei de aur din capitala britanică.