BusinessMagazin

Tag: fashion

  • Trendul în fashionul online: inspiraţie + matematică

    Start-up-ul local The Outfit creşte accelerat pe o piaţă pe care a identificat-o şi îşi propune să o dezvolte: achiziţiile de produse fashion asistate de formule matematice şi de creativitatea umană. Ce înseamnă asta? Că un algoritm poate să îţi ia măsurile şi alte date mai tehnice, iar oamenii vor avea astfel mai mult timp de partea creativă a fashionului.

    Am descoperit că există un segment mare de clienţi care îşi doresc să facă shopping fără efort, adică să arate bine, să ţină pasul cu moda, dar fără să meargă fizic în magazine sau să petreacă ore în şir pe site-uri de e-commerce. Practic, în aceste 12 luni am făcut tot felul de îmbunătăţiri şi modificări la nivel de produs şi experienţă. Dacă ar fi să menţionez câteva dintre ele, aş spune că în primul rând, acum clienţii primesc o selecţie iniţială de până la 15 produse pe care le pot previzualiza online. Înainte nu puteau să facă asta.

    Acum primeşti o selecţie, ai 24 de ore să selectezi de acolo ce vrei să probezi acasă şi primeşti acasă până la 10 produse. Înainte comenzile erau limitate la 5 produse, iar acum, în funcţie de nevoie şi de ocazie, trimitem până la 10 produse şi chiar facem un match între clienţi şi stilişti, adică alocăm comenzile stiliştilor care au cea mai bună compatibilitate cu tipologia aceea de client”, a punctat în cadrul ZF IT Generation Ciprian Dudulea, cofondatorul şi CEO-ul The Outfit. El a pornit proiectul împreună cu Şerban Buliga şi Horia Stupu iniţial pe categoria de haine pentru bărbăţi, însă în urma cercetării de piaţă şi feedbackului primit au ales să se axeze doar pe categoria hainelor de femei, unde cererea unui astfel de serviciu de stilist personal este mult mai mare.

    Cum funcţionează mai exact conceptul The Outfit? „Clienţii intră pe site-ul nostru şi completează un profil – răspund la câteva întrebări despre preferinţele lor de stil şi despre măsuri, iar ulterior primesc acasă o selecţie de haine alese de stilistul lor personal pe care le pot proba – au trei zile să se decidă ce vor să păstreze acolo şi ce nu, iar apoi lasă feedback pentru fiecare produs ca să învăţăm din preferinţele lor. Iar pe măsură ce comandă de la noi, învăţăm cât mai bine preferinţele lor şi reuşim să le recomandăm produse cât mai bune pentru gusturile lor.” Pe scurt, acesta este un nou mod de a face shopping fără efort, care nu implică vizite în magazine sau timp petrecut pe site-uri de e-commerce dând scroll printre zeci de mii de produse neştiind dacă o să se potrivească sau nu, a explicat Ciprian Dudulea.

    Valoarea medie a unui colet trimis poate să ajungă la 2.000 de lei, iar clienţii plătesc o taxă de styling, un avans de 49 de lei ca să poată primi acasă coletul. „Partea bună este că dacă păstrează minimum un produs din comandă, taxa asta se aplică ca discount, adică îşi recuperează aceşti 49 de lei. Este doar o formă prin care ne asigurăm că astfel cunoaştem şi noi clientul, iar în cazul în care nu păstrează nimic reuşim să acoperim cu aceşti 49 de lei o parte din costuri – de transport, de styling şi aşa mai departe”, a subliniat el.

    Modelul de business al The Outfit se bazează pe tehnologie şi pe o echipă de stilişti, la care se adaugă echipa care face achiziţiile de haine, fiindcă hainele livrate clienţilor se află în stocul propriu al start-up-ului. În prezent, stocul The Outfit numără peste peste 15.000 de produse de la peste 50 de branduri din Europa.

    Pentru a aduce platforma The Outfit în stadiul actual, start-up-ul a accesat fost în iunie anul trecut o rundă de finanţare de tip pre-seed în valoare de 300.000 de euro de la o serie de  angel investors de pe plan local – Sergiu Neguţ, Ilinca Păun, Alexandru Ghiţă, Andreas Antonopoulos. Aceştia au investit din nou şi în runda recentă de 766.000 euro condusă de TSG Capital, în care a fost inclusă şi o rundă pivată pe platforma Seedblink.

    Cum este folosită însă tehnologia în cadrul The Outfit? „Folosim tehnologie în multe arii din businessul nostru. Cred că cel mai mare efort merge către aplicaţia de styling, unde lăsăm cumva algoritmii să se ocupe de componenta matematică din fashion, mărimi de exemplu, acesta este un subiect care poate fi tratat matematic, iar stiliştii se ocupă de componenta mai creativă, cum ar fi interpretarea ocaziei de consum, înţelegerea nevoii clienţilor ş.a.m.d. În final, scopul nostru este să conectăm clienţii cu produsele potrivite. Şi ca să facem asta într-un mod scalabil colectăm date din tot felul de surse din profilul clienţilor. Avem peste 100 de atribute pe care le colectăm din profilul clienţilor, dar şi de la produse – avem un algoritm de tagging care ne spune pentru fiecare produs care intră în sistemul nostru ce «pattern» are, ce dimensiuni, ce material ş.a.m.d. În plus luăm feedback pentru fiecare produs care ajunge în mâinile oamenilor. Ei lasă feedback pe fit, pe stil, pe preţ – sunt nişte date pe care le folosim ca să învăţăm atât despre preferinţele lui, dar şi despre produse ca să ştim ce produse trebuie să comandăm din nou, ce produse nu şi aşa mai departe. Colectăm datele din toate aceste trei surse, reuşim să generăm un indicator pe care noi îl numim matching index care prezice şansa ca un produs să fie pe placul unui client. Şi astfel ajutăm stiliştii să ia decizii mult mai bune, mult mai rapid, oferindu-le acces la genul acesta de informaţii pe care doar prin tehnologie le puteam să le putem genera.“ Toată tehnologia din spatele The Outfit a fost construită in-house, de echipa proprie de dezvoltare software – de la aplicaţia pentru clienţi, la aplicaţia de styling şi la aplicaţia de operaţiuni prin care se gestionează stocurile. Start-up-ul a primit recent o finanţare de 766.000 euro, bani ce vor fi investiţi în principal pentru accelerarea businessului în România, însă, pe termen mediu, în următorii doi ani, echipa fondatoare are în plan şi extinderea în străinătate, primele pieţe vizate fiind Bulgaria şi Ungaria. Odată cu noua finanţare, condusă de TSG Capital, la care au făcut follow-on şi investitorii existenţi şi care a inclus şi o rundă de finanţare privată pe SeedBlink, investiţiile totale în theoutfit.ro au depăşit suma de un milion de euro. Platforma, care funcţionează asemenea unui stilist online personal, a fost lansată oficial în iunie anul trecut, în primele 12 luni de activitate start-up-ul reuşind să ajungă la venituri de circa 800.000 euro.

    „Avem în plan să ne extindem în Bulgaria în principiu şi poate şi în Ungaria în următorii doi ani. Momentan însă, ne-am dat seama că încă este loc de creştere în România. Finanţarea de acum o să o folosim ca să accelerăm creşterea în România pe segmentul de women’s wear, adică haine pentru femei, unde credem că mai există mult loc, şi poate pe adăugarea unor noi categorii de produse ca să satisfacem nevoia aceasta şi mai bine. De exemplu, noi nu avem pantofi, iar asta este o categorie foarte importantă în e-commerce pe care urmează să o adăugăm în următoarele luni“, a menţionat Ciprian Dudulea.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Bogdan Năforniţă, cofondator şi CEO, Profluo

    Ce face? Dezvoltă tehnologie bazată pe machine learning pentru automatizarea procesării de documente contabile

    „Am început să avem clienţi din afara României, din ţări europene, şi suntem în curs de finalizare a procesului de internaţionalizare a platformei, care este momentan în faza de testare şi va fi lansată în următoarele săptămâni. În Austria avem un client care, practic, ne-a forţat să ne internaţionalizăm înainte de vreme, dar este ceva ce voiam oricum să facem.  Produsul nostru poate fi utilizat pe orice piaţă, nu doar în Austria.“

    2. Invitat: Bogdan Necula, medic şi cofondator al ANPI

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie care îşi propune să sprijine familiile, să îi îngrijească pe membrii mai în vârstă ai familiei folosind date de la un ceas inteligent, care le monitorizează starea de sănătate şi transmite alerte atunci când situaţia o impune.

    „Prima ţintă a noastră este să putem monitoriza de la distanţă persoanele vârstnice care locuiesc singure şi care în cazul unui eveniment nefast nu vor putea anunţa că s-a întâmplat ceva şi atunci aplicaţia noastră prin intermediul unui ceas sau brăţară inteligentă sau în viitor cu hardware-ul propriu, va înregistra parametri vitali şi va anunţa în cazul unei probleme un aparţinător sau, spre exemplu, Direcţia de Asistenţă Socială sau direct sistemul unic de urgenţă 112. Prin algoritm se va face selecţia pe cine va anunţa.“

    Start-up Update

    Invitat: Ciprian Dudulea, cofondator şi CEO, The Outfit – stilist online personal

    Ce e nou? Start-up-ul local a primit recent o finanţare de 766.000 euro, bani ce vor fi investiţi în principal pentru accelerarea businessului în România, însă pe termen mediu, în următorii doi ani, echipa fondatoare are în plan şi extinderea în străinătate, primele pieţe vizate fiind Bulgaria şi Ungaria.

    „Avem în plan să ne extindem în Bulgaria în principiu şi poate şi în Ungaria în următorii doi ani. Momentan însă, ne-am dat seama că încă este loc de creştere în România. Finanţarea de acum o să o folosim ca să accelerăm creşterea în România pe segmentul de women’s wear, adică haine pentru femei, unde credem că mai există mult loc, şi poate pe adăugarea unor noi categorii de produse ca să satisfacem nevoia aceasta şi mai bine. De exemplu, noi nu avem pantofi, iar asta este o categorie foarte importantă în e-commerce pe care urmează să o adăugăm în următoarele luni.“

    Start-up Boost

    Importanţa unui program de accelerare în viaţa unui start-up

    Invitaţi: Ion Georgescu, cofondator şi managing director al Smarthuts, şi Liviu Munteanu, partener în cadrul fondului de investiţii Founders Bridge şi mentor în cadrul InnovX-BCR

    „Sunt mai multe acceleratoare, am făcut o evaluare, ne-am uitat la fiecare dintre ele şi ideea e că până la urmă singura resursă limitată de pe lumea asta e timpul şi trebuie să te hotărăşti cum îţi consumi timpul. Ne-a plăcut foarte mult la InnovX BCR programul lor educaţional – bani poate mai iei din alte locuri, relaţii poate mai iei din alte lucruri, dar ca să creşti – noi o spunem în glumă – trebuie să îţi dai seama la ce eşti prost. Trebuie să înţelegi la ce nu te pricepi. Şi ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că accepţi că poţi să înveţi. Şi începi să primeşti sfaturi de la oameni care au experienţă mai mare, pentru că ei au fost expuşi la nişte lucruri. Trebuie să accepţi să primeşti experienţă şi sfaturi de la mentori, şi în momentul acela poţi să evoluezi ca om, ca organizaţie.“

     „Suntem un fond de investiţii activ pe piaţa de venture capital din România şi estul Europei. Suntem din Suedia, sediul nostru este în Stockholm, însă investim aici în România, iar eu mă ocup de partea asta. Am pornit la drum în decembrie 2019, prima investiţie am făcut-o trei luni mai târziu. Atunci când am început aici am încercat să intrăm în parteneriate cu exponenţii din zona de ecosistem de start-up-uri. Aşa am ajuns la InnovX, care este de departe cel mai bun accelerator din domeniu. L-am identificat relativ repede, am intrat în colaborare cu ei.” Liviu Munteanu

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Povestea unei românce care, dupa ce a născut, a luat o decizie care avea sa îi schimbe viaţa. Ea şi-a deschis o afacere unde vinde lucruri de care ea a avut nevoie

    Fabiana Bogdan a absolvit Facultatea de Drept şi Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. A devenit mamă şi a înţeles că cele zece ore pe zi petrecute la birou, între dosare, vor suferi o transformare, pentru că priorităţile s-au schimbat, iar odată cu acestea a apărut şi nevoia materialelor comode şi naturale. Acela a fost declicul care a stat la baza a ceea ce este astăzi FB Bucharest, brandul de cămăşi din bumbac natural căruia i-a „împrumutat” propriile iniţiale.

    Îmi doresc să îmbrac femei pentru care contează calitatea materialului, simplitatea modelelor şi nota personală pe care fiecare dintre noi dorim s-o exteriorizăm. Prima colecţie poartă numele celui de-al doilea copil al meu şi va rămâne colecţia permanentă”, spune Fabiana Bogdan. A pornit de la o constatare, aceea că oferta de cămăşi pentru femei, spre deosebire de cea pentru bărbaţi, nu vine decât foarte rar şi cu elementul de personalizare prin monogramă.

    Pe lângă această facilitate, Fabiana a avut în minte şi o cămaşă care să fie comodă, care se poate purta chiar şi 12 ore pe zi fără disconfort, care să fie versatilă şi cu care purtătoarea să poată ieşi la cină sau în parc după ce pleacă de la birou. „Credem în conceptul de slow fashion, acesta fiind unul dintre principiile businessului. O cămaşă din bumbac organic nu are deloc o viaţă scurtă, poate fi asortată în nenumărate ţinute. Am ales această zonă deoarece, din punctul meu de vedere, cămaşa reprezintă un element de nelipsit din garderobă, un element pe care îl poţi privi ca pe o investiţie, având în vedere că poate fi purtat şi pentru mulţi ani.”

    Producţia cămăşilor FB Bucharest are loc în mai multe fabrici din România, o parte fiind externalizată, iar o altă parte – realizată intern. Materialele însă sunt importate din Italia. Fabiana Bogdan a lucrat la tipare timp de un an şi două luni şi a modificat prototipul de cinci ori până când a ajuns la ceea ce şi-a dorit, punându-se în postura clientei de fiecare dată. „Am pariat pe cămăşi pentru că merg bine cu orice. Fie că este combinată cu de jeans sau pantalon, cu o fustă sau chiar pe sub rochie, cămaşa e obiectul vestimentar care nu ar trebui să lipsească din garderoba unei femei.”

    În medie, preţul unei cămăşi FB Bucharest este de 300 de lei, iar businessul a generat anul trecut o cifră de afaceri de 14.700 de lei, după numai două luni şi jumătate de funcţionare. Investiţiile făcute de Fabiana Bogdan s-au ridicat la aproape 30.000 de lei până când afacerea şi-a făcut loc pe piaţa locală a modei. „Am pariat în pandemie de trei ori. Prima dată, când am decis să deschidem oficial acest business în anul 2021, un an deloc previzibil sau stabil. A doua oară, când am ales să facem doar un obiect vestimentar, şi nu de toate, cum fac aproape toţi sellerii mari.

    A treia oară, când am oferit oamenilor ţinute pe care mulţi le cred pliabile doar pe zona de office, în vreme ce lumea era în sistemul de work from home.” Chiar şi cu atâtea riscuri asumate încă de la început, Fabiana are planuri mari de extindere şi se gândeşte la îmbogăţirea gamei de produse.  „Anul 2022 a început pentru noi cu multe oportunităţi şi colaborări. Ne bucurăm că am reuşit să păşim din mediul online în mediul offline şi am fost prezenţi în diverse proiecte desfăşurate în cele mai mari centre comerciale din Bucureşti. În continuare, produsele noastre se regăsesc online, dar şi în magazine multibrand care promovează designerii autohtoni”, spune Fabiana Bogdan.

    În medie, preţul unei cămăşi FB Bucharest este de 300 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Gustarea Regelui – brand de salam (Timişoara)

    Fondator: Alin Macsim

    Investiţie iniţială: 22.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Twinkle – brand de lumânări parfumate (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Iagăru

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 20.000 de euro

    Prezenţă: online şi în spa-uri

    Nevinovat – joc de societate (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Mihai, Călin Demeter şi Robert Constantin

    Investiţie iniţială: 4.000 de lei (800 de euro)

    Prezenţă: online

    Twinkle Star – centru lingvistic

    Fondatoare: Ruxandra Raţă Bucevschi

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: Iaşi şi Botoşani

    Coffee Dive – cafenele (Bucureşti)

    Fondatori: Maria şi Mihai Pajereanu

    Investiţii: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri: 60.000 de euro

    Prezenţă: Crevedia

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • ​Îşi permit românii genţi de lux?

    În timp ce Gucci îşi anunţă exitul din România, grupul polonez de (fast) fashion LPP a avut vânzări aproape duble faţă de 2020.
    Cea mai ieftină geantă pe Gucci.com/ro e puţin peste 700 de euro. Cea mai scumpă geantă pe Reserved.com/ro e 300 de lei, adică circa 60 de euro. Dornici de lux, dar neavând, în aparenţă, banii necesari pentru a-l cumpăra, preferăm să luăm articole scumpe de la branduri ieftine, cu care să imităm lookurile prezentate pe marile podiumuri internaţionale.

    Paradoxul este că acest ieftin devine, în final, scump, pentru că majoritatea produselor fast-fashion se degradează în două-trei sezoane, aşa că ajungem să cumpărăm ieftin şi des articole pe care le schimbăm odată la câteva luni, în loc să cumpărăm mai rar şi mai scump, dar durabil.

    Vorbind, aşadar, de o persoană cu venituri medii, unde o geantă de brand ar putea fi acoperită cu echivalentul unui salariu, lipsa ei din garderobă nu e determinată neapărat de lipsa banilor, ci o perspectivă greşită asupra propriei puteri de cumpărare, din care rezultă, totodată, şi casele aglomerate de obiecte, un număr mic de branduri de lux pe piaţă şi multe lacune la capitolul „sustenabilitate”.

    Pentru că nu avem bani dar ne luăm cel mai scump model de iPhone şi îl reînnoim mai des decât ar fi nevoie, nu avem bani dar aruncăm tone de alimente anual, nu avem bani dar nu mai avem nici spaţiu în dulap unde să punem hainele ieftine pe care ni le cumpărăm des de la mall.

    Andra Stroe este redactor Business Magazin

  • Cum s-a ajuns la dispariţia unui gigant mondial. Care este motivul pentru care Inditex, proprietarul magazinelor Zara, a decis să închidă toate magazinele, inclusiv pe cel online al brandului Uterqüe

    Brandul spaniol Uterqüe, unul dintre fraţii mai mici ai Zara, a dispărut recent din peisajul modei mondiale după ce compania–mamă, gigantul Inditex, a decis să închidă toate magazinele, inclusiv cel online. Acesta este doar cel mai recent exemplu de nume mare, care a tras obloanele şi care se va pierde în negura vremii.

    Debenhams, Topshop, Century 21, Christopher & Banks sau American Apparel sunt alte mărci din moda internaţională care au capitulat. În locul lor au apărut, cu siguranţă, multe alte afaceri, pentru că moda este un organism viu, în perpetuă schimbare. Ce îi face pe unii jucători să reziste în această piaţă, iar pe alţii să dispară? Aceasta este o întrebare pentru care nu există un răspuns standard.

    „La paradisul femeilor” este titlul unuia dintre multele romane ce poartă semnătura lui Émile Zola, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi ai tuturor timpurilor. Acţiunea acestei opere se desfăşoară – ca punct central – în cadrul unui centru comercial de tip department store, o noutate pentru finalul anilor 1800 în ceea ce priveşte genul acesta de destinaţie pentru cumpărături. Titlul cărţii este evocator şi vorbeşte, într-o manieră poetică, despre pasiunea doamnelor de a face shopping, pasiune ce rămâne intactă şi astăzi. De atunci însă, s-au schimbat o serie de lucruri când vine vorba de modă şi cumpărături.

    În primul rând, piaţa este mai concurenţială ca oricând, cu mii şi mii de branduri mai mari sau mai mici care se luptă pentru bugetul de shopping al oamenilor din diferite colţuri de lume. Şi, tocmai din acest motiv (deşi nu numai), nu toate mărcile rezistă în acest război dus pe mai multe „fronturi” – magazine fizice, online, reţele sociale sau diferite alte platforme de vânzare şi promovare. De fapt, chiar unele nume mari capitulează şi dispar din piaţă, ultimii doi ani oferind o serie lungă de exemple concludente.

    În al doilea rând, modul de a face cumpărături este astăzi diferit de acum mai bine de un secol. Magazine monobrand sau multibrand, malluri, centre comerciale, parcuri de retail sau comerţ stradal. Offline sau online. Toţi aceşti termeni vorbesc despre acelaşi lucru – despre shopping. Doar că pentru fiecare brand, modelul de business poate fi diferit.

    Nu în ultimul rând, s-a schimbat consumatorul faţă de vremea lui Zola. Clientul este acum mai selectiv şi mai exigent ca oricând, uitându-se dincolo de brand. Astfel, oamenii caută poveşti cu care să relaţioneze, caută mărci care au un scop şi o viziune.

    În tot acest context, unele mărci dispar, iar altele le iau rapid locul. Unele branduri trag obloanele magazinelor fizice şi închid tot, inclusiv site-urile de prezentare şi vânzare online, în timp ce altele renunţă la anumite pieţe ori operaţiuni.

    Cel mai recent exemplu este cel al gigantului spaniol Inditex, ce deţine printre altele brandul fanion Zara. Grupul a închis magazinul Uterqüe din Băneasa Shopping City din Bucureşti, singura unitate sub acest nume din România. Decizia vine în contextul în care grupul a renunţat la acest brand din portofoliu, închizând toate magazinele Uterqüe din lume. Conform celor mai recente date, e vorba de circa 80 de magazine în 16 ţări.

    Această marcă a fost adusă în România în offline în urmă cu circa cinci ani. Magazinul din Băneasa Shopping City inaugurat atunci este singurul care a fost deschis în această perioadă.

    Brandul Uterqüe, ce a fost fondat în 2008, era poziţionat pe segmentul premium şi era specializat în vânzarea de accesorii, deşi avea şi o colecţie mai puţin extinsă de haine. Pe acelaşi segment de preţ, dintre mărcile din grupul Inditex, mai există doar Massimo Dutti. De altfel, ca urmare a reorganizării businessului, ce ţinea de Uterqüe va fi integrat în cadrul magazinelor Massimo Dutti, conform unui anunţ anterior al grupului, citat de presa străină. Deja, astăzi, magazinul online al Uterqüe te trimite către Massimo Dutti.

    După închiderea Uterqüe, grupul spaniol mai deţine în continuare Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Oysho, Pull&Bear şi Massimo Dutti, toate prezente şi în România. Per total, local sunt circa 140 de unităţi offline şi câte un magazin online pentru fiecare marcă.

    Uterqüe nu este singurul brand care a pierdut lupta în ultimii ani, Debenhams sau Topshop fiind alte exemple care au cedat sub presiunea pandemiei. Retailerul britanic Debenhams, care a fost prezent în România de două ori şi care s-a retras ultima dată din moda locală în 2017, a închis ultimele 120 de magazine în urmă cu circa un an. Decizia a fost anunţată după ce discuţiile cu un investitor care ar fi putut salva businessul fondat acum aproape 250 de ani au eşuat.

    În ianuarie 2021, brandul şi site-ul au fost preluate de retailerul online Boohoo, pentru doar 55 de milioane de lire. Astăzi, mai există astfel doar magazinul online Debenhams, nu şi magazinele care au scris un capitol important din moda mondială. Debenhams a fost un nume care a scris istorie atât pe piaţa mamă, cât şi peste hotare.

    În România, brandul a intrat iniţial în plin boom economic, acum mai bine de 14 ani, adus de către antreprenorul Octavian Radu, care a deţinut franciza local şi regional. În 2013, antreprenorul anunţa că şi-a încheiat toate socotelile cu moda după ce a renunţat şi la ultimul său brand, Debenhams. În anii de boom economic el crease un adevărat imperiu în lumea locală a modei, strângând în portofoliu peste zece francize ale unor mărci precum Aldo, Debenhams sau Mandarina Duck.

    În cel mai bun moment al său, Debenhams ajunsese local la o reţea de opt magazine dintre care şapte în România şi unu în Republica Moldova. Motivele invocate de Octavian Radu în momentul închiderii reţelei Debenhams din România erau concurenţa tot mai crescută pe piaţa de modă, unde multe nume au venit direct, şi criza de acum mai bine de un deceniu care şi-a pus amprenta asupra bugetelor consumatorilor. Brandul Debenhams a revenit apoi în România în 2015, după aproape doi ani de pauză cu magazinul din Bucureşti Mall. A urmat cel din Plaza România în decembrie 2015.

    Atât în Bucureşti Mall cât şi în Plaza România brandul fusese şi anterior prezent, sub fostul francizat, antreprenorul Octavian Radu. A doua oară, brandul britanic a fost adus de grupul MRPI care deţine franciza atât pentru România cât şi pentru Bulgaria. În 2017 cele două magazine s-au închis din nou, marcând un nou eşec al Debenhams în România. Brandul britanic era cunoscut pentru magazinele sale mari, de tip department store, ce ajungeau la 2.500-3.000 mp. Compania era activă pe segmentul preţurilor medii, unde se bătea cu nume precum Zara.

    Dana Radoveneanu, retail director în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox: „Românii sunt pasionaţi de shopping şi acest lucru poate fi observat şi din cheltuielile pe care le efectuează în magazine. România este o piaţă de dimensiune medie spre mare, cu o putere de cumpărare în creştere, factori ce sunt luaţi în calcul de retaileri atunci când decid să intre pe o anumită piaţă. Există potenţial foarte mare pentru atragerea de noi branduri.”

    Problemele retailerului britanic au început încă dinainte de pandemia de Covid-19, dar au fost adâncite de acest eveniment care a dat peste cap industria modei din toată lumea.

    Un parcurs similar a avut şi grupul de modă Arcadia, un alt gigant britanic care s-a prăbuşit sub greutatea propriilor probleme. În aceeaşi perioadă cu vânzarea Debenhams, gigantul britanic Asos a anunţat că preia brandurile Topshop, Topman şi Miss Selfridge de la grupul Arcadia, aflat în insolvenţă, în schimbul sumei de 330 mil. lire sterline. La finalul lui 2020, Arcadia, grup ce deţine printre altele brandurile Topshop, Topman, Dorothy Perkins, Wallis şi Miss Selfridge, a decis intrarea în incapacitate de plată. Grupul avea peste 500 de magazine fizice. Totuşi, Asos nu a fost interesat de preluarea acestora, ci doar de achiziţia brandurilor.

    Astfel, mărci care au ţinut capul de afiş în comerţul stradal al ultimelor decenii au dispărut, rămânând doar nişte nume într-un vast ocean online.

    Magazinele offline de fashion au fost afectate grav de pandemie deoarece, pe de-o parte, oamenii au stat mai mult în case şi nu şi-au mai cumpărat haine şi pantofi. Pe de altă parte, limitarea libertăţii de mişcare a dus la scăderea traficului din aceste magazine şi implicit la declinul vânzărilor. Toate acestea s-au suprapus faptului că în lunile de lockdown aceste unităţi – considerate neesenţiale – au fost închise.

    În acest context, până şi cei mai mari jucători, care au forţă financiară, cum este cazul Inditex, proprietarul Zara, au anunţat închiderea unor magazine. Jucătorii mici sunt cu atât mai vulnerabili.

    Totuşi, la fel s-a întâmplat şi înainte de pandemie cu unele companii, cum este cazul grupului american American Apparel, cunoscut pentru reclamele sale îndrăzneţe, neconvenţionale. Magazinele fizice au fost închise în 2017, cu mult înainte de pandemie, pentru ca operaţiunile online să fie păstrate. Astfel, acest model de business axat exclusiv pe comerţul virtual nu este o noutate adusă de pandemie, ci un fenomen care doar se accentuează odată cu trecerea timpului şi cu apariţia diverselor probleme. Închiderea iconicului magazin Colette din Paris, în acelaşi an 2017, reprezintă un alt semn în această direcţie. Şi cele două sunt doar câteva exemple la îndemână când, de fapt, numărul lor e mult mai mare. Şi totuşi, analiştii spun că retailul offline nu va dispărea. E vorba doar de o reconfigurare şi de o dezvoltare a celor puternici în detrimentul tuturor celorlalţi.

    Iar în modă, un domeniu guvernat de trenduri şi de o rotaţie mare a produselor la raft, dispariţia unor jucători, apariţia altora şi dezvoltarea celor deja existenţi e „business as usual”.

    Nu întotdeauna însă, dispariţia unui brand dintr-o piaţă înseamnă şi moartea lui. De cele mai multe ori, e vorba de exitul dintr-o ţară unde rezultatele nu sunt pe măsura aşteptărilor. În cazul României există mai multe astfel de exemple, de la Esprit şi Kiabi (brand din portofoliul grupului ce deţine Auchan sau Decathlon), la Gap şi Debenhams.

    Spre exemplu, marile mărci de modă din Marea Britanie – Topshop, New Look, Debenhams – şi SUA – Gap, Forever 21 – nu au avut priză la publicul din România, astfel că aceste nume cu renume mondial nu au rezistat şi au făcut exit. Situaţia nu este una recentă, primele exituri având loc acum mai bine de un deceniu, în timpul crizei din 2008-2009. Totuşi, anii ce au urmat nu au adus schimbări.

    Mai mult, businessurile „made in SUA“ sau cele ce provin din Marea Britanie şi care rezistă încă în piaţa modei din România nu îşi fac loc la vârf, având doar câteva magazine şi afaceri pe măsură. Este cazul unor branduri precum Marks & Spencer sau Next. „Brandurile britanice şi americane nu se potrivesc cu stilul româncelor. Ele sunt mai sobre în abordare, iar consumatoarele locale preferă un stil mai fashion“, spune anterior un executiv din industrie. În acest context, cei mai mari jucători din modă sunt Pepco (Polonia), H&M (Suedia), Inditex (Spania), C&A (Olanda-Germania) şi Peek & Cloppenburg (Austria-Germania).

    Este interesant de remarcat că toate marile branduri americane sau britanice care au ieşit din România – din cauza unor probleme strict locale sau corelate cu unele internaţionale – erau aduse în franciză. Şi cele rămase au de cele mai multe ori acelaşi model de business. Spre comparaţie, toate mărcile puternice din modă sunt venite direct.

    Acest aspect poate ţine de distanţa care desparte ţările (România şi piaţa-mamă a unui retailer), dar şi de puterea de cumpărare a consumatorilor locali şi de faptul că există pieţe mai dezvoltate în Occident care sunt, cu siguranţă, prioritare.

    Lipsesc de astfel din peisajul autohton mărci americane precum J. Crew, Abercrombie & Fitch, Banana Republic ori Old Navy. Recent au venit în premieră – şi tot în franciză – americanii de la Victoria’s Secret, brand sub care s-a deschis un magazin în Băneasa Shopping City.

    În ceea ce priveşte moda britanică, lipsesc şi de aici două nume mari – Primark (despre care s-a tot vorbit că se uită către Europa de Est) şi Urban Outfitters. Primark, care are magazine foarte mari ca suprafaţă şi cu preţuri foarte mici, va intra în România în 2022, conform unui anunţ făcut de grupul irlandez la origine.

    Piaţa totală de haine din România este evaluată la circa 3,5 mld. euro, fiind active câteva sute de branduri de îmbrăcăminte, în special străine. Acestora li se adaugă câteva zeci de nume din piaţa de încăţăminte, cu vânzări de circa 1 mld. euro anual.

  • Ipocrizie de dictator. Putin a vorbit într-un discurs „despre valorile universale ale tuturor ruşilor”, îmbrăcat într-o jachetă a unui brand vestic, pentru care un rus de rând trebuie să muncească 2 ani pentru a şi-o permite. Ce ar putea simboliza acest lucru

    Una dintre cele mai recente controverse legate de războiul din Ucraina se referă la parka Loro Piana purtată de Putin într-o adunare pe Stadionul Olimpic din Moscova. În timp ce ataca Vestul într-un discurs public „despre valorile universale ale tuturor ruşilor”, purta o jachetă de designer de 12.000 de euro. Nu este prima dată, în perioada acestui război, dar şi în istorie, per ansamblu, când un brand celebru a fost purtat de cineva aflat de partea greşită a conflictului.

    În acelaşi timp în care pare că ai săi cetăţeni se întorc la sărăcia sovietică, liderul rus a lăudat succesul „operaţiunii militare” care a bombardat spitale, şcoli şi case, purtând, în mod paradoxal, o jachetă Loro Piana în valoare de 1,5 milioane de ruble, echivalentul a peste 12.000 de euro. În 2021, venitul mediu anual al ruşilor a fost de 678.000 de ruble, cam jumătate decât costul jachetei lui Putin, după cum relatează presa internaţională. În mod ironic, Loro Piana, parte a grupului LVMH, se numără printre brandurile care s-au retras rapid din Rusia în luna martie şi donează milioane de euro pentru refugiaţii ucraineni.

    Nu este prima dată, în perioada acestui război, dar şi în istorie, când un brand celebru a fost purtat de cineva aflat de partea greşită a conflictului. Potrivit publicaţiei de fashion NSS Mag, la finalul lunii februarie, Ramzan Kadyriv, liderul regiunii Cecenia şi un criminal responsabil de numeroase decese şi torturi, a ţinut un discurs purtând o pereche de cizme Monolith de la Prada.

    De asemenea, recent, în timp ce numeroase state europene au îngheţat activele oligarhilor ruşi din Vest, presa a atras atenţia asupra numeroşilor moştenitori multimilionari care se află într-o vacanţă perpetuuă, orbitând în jurul guvernului rus. Publicul este surprins de faptul că aceşti politicieni şi ultrabogaţi ai lumii, în ciuda faptului că se declară distanţaţi de filosofia de viaţă capitalistă, cumpără bunuri de lux.

    Adevărul este însă că toţi oligarhii şi tiranii din istorie au stârnit discuţii în ceea ce priveşte alegerile lor vestimentare. Soţia dictatorului filipinez Ferdinand Marcos, Imelda Marcos, avea 1.060 de perechi de pantofi de diferite branduri, iar Teodorin Obiang, fiul preşedintelui Guineei Ecuatoriale ar fi cheltuit 80.000 de dolari la Gucci şi 50.000 de dolari la Dolce & Gabbana într-o singură zi, atunci când a vizitat Statele Unite, potrivit Reuters.

    De la pătura violet care îl acoperea din cap până în picioare pe Gaddafi, până la deux-pièces-urile în stil militar ale lui Kim Jong-un, ochelarii Ray-ban şi pantofii cu platformă, pălăriile din piele de leopard ale lui Mobutu, hainele din lână turcească ale lui Saddam Hussein şi salopeta de revoluţionar a lui Fidel Castro, pare evident că liderii autocraţi atrag atenţia prin stilul lor vestimentar. „Cu siguranţă nu ar purta ceva în care nu ar vrea să fie omorâţi”, observau jurnaliştii publicaţiei americane National Post, într-un articol mai vechi.

    Potrivit lui Peter York, autorul „Dictator Style: LifeStyle of the World’s Most Colorful Despots”, principiul vestimentar pe care se bazează dictatorii lumii este să nu arate precum alţi oameni. „Este vorba despre un look individualist şi ierarhic care spune – Eu sunt şeful”. York sublinia în acelaşi articol că prin înţelegerea felului în care dictatorii se îmbracă, putem înţelege felul în care ei operează.

    „Alegerile stilistice ale dictatorilor sunt în concordanţă cu alegerile lor interioare: Voi impresiona şi voi intimida.” York este de părere că moda este antitetică totuşi felului în care un dictator îşi alege stilul: „Dacă te predai fashionului, înseamnă că te predai altor principii. (Desigur, dacă dictatorii nu sunt interesaţi de urmărirea legilor internaţionale, cu siguranţă nu le va păsa de regulile fashionului – ce spune despre alegerea liderului rus – care pare ataşat totuşi de brandurile occidentale?)

    Când a fost întrebat despre stilul lui Obama într-un interviu pentru publicaţia Slate, în vremea în care acesta era preşedinte, criticul fashion Simon Doonan a remarcat: „Singurii politicieni stilaţi sunt dictatorii”. El a explicat cum nu există loc pentru stil într-o democraţie, deoarece politicienii trebuie să fie persoane altruiste, devotate oricăror altor aspecte decât vanitatea. Majoritatea politicienilor poartă, aşadar, costume terne, în timp ce tiranii lumii au propriile stiluri.

    York adăuga că dictatorii sunt foarte conştienţi în legătură cu simbolismul hainelor pe care le poartă. Hitler, de pildă, simboliza mişcarea fascistă cu un stil vestimentar degrabă ciudat, militar, căruia i-a adăugat coafura distinctă şi mustaţa recognoscibilă.

    De cealaltă parte, brandurile pare că sunt atrase în discuţia politică vrând-nevrând prin alegerile vestimentare ale clienţilor. Potrivit unor surse variate, parka lui Putin a fost cumpărată în 2013, deşi Pier Luigi Loro Piana a declarat presei că „nu ştim de când datează această achiziţie”.

    Brandul s-a confruntat cu clasica furtună  de comentarii de la activiştii din social media, care au acuzat asociaţia Loro Piana într-un mod complet arbitrar. Pier Luigi Loro Piana s-a distanţat de Putin printr-un mesaj clar: „Suntem absolut împotriva acestui război şi în niciun caz nu considerăm potrivit faptul că preşedintele rus a decis să apară public îmbrăcat într-un produs high-end în timp ce ruşii trec prin dificultăţi economice din cauza sancţiunilor. (…) Ne-am regăsit în faţa unei publicităţi care cu siguranţă nu a fost plăcută în timp ce în realitate noi îi ajutăm pe oamenii din Ucraina”.

    Pare ciudat că un brand trebuie să se justifice în social media pentru că un autocrat a cumpărat, în urmă cu câţiva ani, unul dintre produsele sale. Potrivit NSS Mag, aceste cheltuieli sunt judecate mai aspru de către public atunci când este vorba despre brandurile de fashion, dar sunt de înţeles când vine vorba despre alte bunuri de lux – nimeni nu este contrariat când vine vorba despre Rolexul lui Gaddafi sau de Patek Philippe-ul lui Saddam Hussein, la fel cum nimeni nu pare contrariat atunci când maşinile unor branduri de lux sunt confiscate de la reprezentanţii mafiei. „Aceleaşi valori liberale pe care Vestul le reprezintă permit ca într-o piaţă liberă, clienţii lor să cumpere lucruri în măsura posibilităţilor fiecăruia dintre ei – inclusiv când vine vorba de autocraţii ruşi. Iar aceleaşi publicaţii care s-au declarat contrariate în legătură cu Loro Piana s-au revoltat şi în legătură cu pierderea de milioane de euro de la cheltuitorii ruşi de top, cei care veneau în Italia rezervând vacanţe de lux şi făcându-şi cumpărăturile pe Via del Corso, în Fashion districtul din Milano sau în Porto Cervo”, scriu reprezentanţii NSS Mag. La fel cum păcatele taţilor nu ar trebui să cadă asupra fiilor, păcatele clienţilor nu ar trebui să cadă asupra brandurilor. Pe scurt, întreaga discuţie duce la faptul că am ajuns la o situaţie culturală unde companiile multinaţionale care vând bunuri high-end se simt obligate să îşi exprime afilierile politice – climatul actual le forţează să se grăbească şi să ia o poziţie pe anumite probleme.

    „Dacă anumiţi dictatori au sau nu stil este ceva ce poate fi dezbătut – Milioanele pot cumpăra high-fashion, dar puterea absolută şi resursele nu pot cumpăra bunul gust. În mod cert, câteva dintre apariţiile lor publice pot fi considerate asalturi vizuale. Dar chiar şi atunci când apar în faţa publicului pentru a nega crimele de război, nu fiţi păcăliţi de victoriile lor sartoriale. În cele din urmă, diavolul se îmbracă de la Prada”, scriau jurnaliştii publicaţiei americane National Post în articolul citat. La fel ca şi moda, concluzia pare să fi revenit şi în ceea ce îl priveşte pe liderul rus.

    Loro Piana, un brand pentru elite nomade?

    Originară din nordul Italiei, din regiunea Trivero, familia Loro Piana a început să facă afaceri cu lână la începutul anilor 1800. În 1924, Pietro Loro Piana a fondat businessul Ing. Loro Piana & C., afacerea care există şi astăzi ca parte a grupului de bunuri de lux LVMH. Nepotul lui Pietro, Franco, a preluat businessul în 1941, iar după război, acesta a început să îşi câştige reputaţia de furnizor de lână premium şi caşmir pentru industria de fashion haute couture, atât în ţară, cât şi peste hotare. În anii 1970, Sergio şi Pier Luigi Loro Piana au preluat frâiele afacerii, diversificând-o în direcţia bunurilor de lux şi dezvoltând braţul de retail al acesteia. Acum, brandul este considerat unul dintre cei mai mari procesatori de caşmir şi se mândreşte cu faptul că foloseşte unele dintre cele mai rare materiale pe care lumea le oferă – caşmir de la iezii din China nordică şi Mongolia, Vicuña din Anzi, lână de Merino extra-fină din Australia şi Noua Zeelandă şi fibră de flori de lotus din Myanmar. Toate colecţiile companiei sunt făcute în Italia. „Clienţii noştri sunt reprezentaţi de elita globală nomadă”, spunea într-un interviu pentru Financial Times, în 2020, Fabio d’Angelantonio, CEO-ul  de atunci al companiei. „Dacă oamenii cumpără Loro Piana, fac acest lucru pentru că vor să se simtă ca parte a unui club, un club de connaisseurs. Sunt oameni care pot experimenta trei sezoane diferite şi patru fusuri orare în aceeaşi săptămână. Încep în Moscova, Beijing sau Londra şi pot încheia săptămâna în Ibiza, Gstaad sau St. Tropez”, a continuat el în acelaşi interviu. Brandul italienesc a vândut controlul afacerii grupului de bunuri de lux LVMH în 2013. LVMH a cumpărat 80% din  Loro Piana în schimbul a două miliarde de euro, lăsând 20% din afacere în mâinile celei de-a şasea generaţii de urmaşi ai dinastiei Piedmont. LVMH nu publică veniturile companiei pentru fiecare brand în parte, dar analiştii estimează că sub conducerea companiei franceze, vânzările aproape s-au dublat, până la peste 700 de milioane de euro în 2019.

  • Ce tendinţe se disting în industria de fashion în 2022?

    În ciuda faptului că, pe durata pandemiei, nu am mai ieşit atât de des din casă, piaţa locală de retail vestimentar a continuat să crească şi să atragă jucători internaţionali sau să nască noi businessuri locale. Ce tendinţe se disting în industria de fashion în 2022?

     

    Ponderea e-commerce-ului în totalul pieţei de retail este în creştere, momentan ajungându-se ca un procent de 10% din totalul cumpărăturilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România să se facă online”, susţine Raluca Radu, country manager, Answear România şi CEO, MTH Digital. Potrivit ei, în rândul companiei pe care o reprezintă a evoluat, odată cu debutul pandemiei, nu doar numărul de noi cumpărători, ci şi valoarea comenzii medii, care a ajuns la 360 de lei, o explicaţie fiind faptul că există interes crescut pentru achiziţionarea brandurilor mai scumpe. „A crescut, de asemenea, procentul de comenzi plătite online cu cardul, ceea ce demonstrează şi o creştere a încrederii publicului în comerţul online”, subliniază executivul, adăugând că o altă evoluţie se remarcă în preferinţa clienţilor pentru soluţii de tip Buy Now Pay Later, plată în rate, livrare către lockere sau către pickup pointuri, „deci este un obiectiv pentru noi să diversificăm opţiunile de plată şi livrare pe care le oferim”. Datele Statista.com, citate de ZF, arată că în anul precedent valoarea produselor din  segmentul de fashion achiziţionate de români s-a ridicat la 2,7 miliarde de dolari, cifrele făcând referire la venitul brut anual, nefiind luate în calcul costurile de transport.

    Un alt trend remarcat în industria de fashion este integrarea tehnologiilor în magazinele de profil. Un exemplu este retailerul polonez de încălţăminte CCC, care a implementat tehnologii precum magazine electronice, care oferă accesul la produsele şi reducerile online, sau scannere care permit găsirea mărimii potrivite. O altă inovaţie implementată de companie, momentan doar în Polonia, este cea a cumpărăturilor în live stream. „Intenţionăm să le testăm şi pe piaţa locală. Este o tendinţă care cu siguranţă va creşte”, susţine Bianca Grama, general manager, CCC.

    Despre serviciile personalizate, cum e cazul start-up-ului The Outfit, lansat în 2021, care oferă servicii de styling şi shopping adaptat în funcţie de preferinţele fiecare client, Raluca Radu crede că acesta este un trend în e-commerce în general, nu doar în fashion. „Este momentan o piaţă foarte mică pentru că şi piaţa de e-commerce din România este la început. Dar este o piaţă cu potenţial, care va evolua.” 

    O altă tendinţă puternică de consum, notează Bianca Grama, este creşterea conştientizării impactului asupra mediului, „ceea ce se traduce prin alegerea produselor de la mărci implicate şi responsabile, ce oferă colecţii care au fost fabricate sustenabil, cu grijă sporită faţă de mediul înconjurător”. Ideea este susţinută şi de executivul din fruntea Answear. „Dacă ne uităm la pieţele din Europa de Est, fashionul sustenabil este deja mai mult decât doar o tendinţă, deci ne aşteptăm ca această creştere să se menţină în România. Se observă tot mai mulţi utilizatori care folosesc filtrele legate de materiale sustenabile şi primim tot mai multe întrebări legate de materiale şi de provenienţa articolelor de pe site, deci ne aşteptăm să crească interesul pentru fashion sustenabil.” Legat de strategia de business axată exclusiv pe modelul tradiţional, cum e cazul altor retaileri ca Primark, jucător care urmează să intre în piaţa locală la finele acestui an, în opinia Ralucăi Radu fiecare brand va trebui să fie prezent atât în offline, cât şi în online. „Nu cred că pe termen mediu vor putea funcţiona una fără cealaltă. Omnichannelul este viitorul comerţului.”

    Bianca Grama, general manager, CCC: „Colaborările CCC cu influenţatori şi creatori de conţinut reprezintă o direcţie strategică şi sunt prezente în toate pieţele importante ale grupului.”

    Mergând mai departe, la funcţiile de shopping puse la dispoziţie de reţelele de socializare, Raluca Radu este de părere că social commerce şi conversational commerce sunt, cu siguranţă, o tendinţă ce va creşte mult chiar de anul acesta. „Social commerce se referă la cumpărarea din live streaming şi din reţelele de socializare, iar conversational commerce la cumpărarea din aplicaţiile de mesagerie. Vom vedea tot mai multe branduri care investesc în această zonă şi tot mai mulţi utilizatori care le folosesc.” În opinia Ralucăi Radu, marele avantaj al funcţiilor de Instagram Shopping, shoppable stories şi shoppable live streams este acela că te ajută să creşti rata de conversie a campaniilor de promovare prin creatori de conţinut, dar şi să măsori mai uşor impactul acestor campanii în vânzările directe.

    Bianca Grama susţine, la rândul său, că aplicaţiile precum Instagram reprezintă canale de social media foarte influente, care ajută la generarea vânzărilor printr-o serie de instrumente disponibile. „Opţiunea pe care o folosim cu succes în activităţile noastre de marketing e reprezentată de postările cu link direct către magazinul online. Remarcăm, de asemenea, eficienţa soluţiilor precum Reels sau IGTV pentru a ne prezenta mărcile şi a ajunge la clienţi.” Potrivit ei, odată cu dezvoltarea tot mai puternică a canalelor de comunicare din online, mai ales în ultimii ani – cei de pandemie –, pasionaţii de shopping au petrecut şi mai mult timp conectaţi si au devenit mult mai atenţi la trenduri şi la tot ce se promovează în social media. Astfel, adaugă executivul, pandemia a favorizat nu numai creşterea timpului petrecut în faţa ecranelor şi mutarea multor tipuri de activităţi în online, ci şi ascensiunea anumitor categorii de profesionişti ai online-ului, printre care se remarcă mai ales creatorii de conţinut. „Colaborările CCC cu influenţatori şi creatori de conţinut reprezintă o direcţie strategică şi sunt prezente în toate pieţele importante ale grupului. Această strategie s-a dovedit a fi mai mult decât potrivită, performanţele atinse în ultimii doi ani urmând un trend ascendent, fiind reflectate nu doar în brand awareness şi poziţionare, ci şi în vânzări.”

    Raluca Radu, Answear, subliniază că este încă dificil de măsurat cu exactitate impactul pe care îl au asupra deciziei de cumpărare creatorii de conţinut din online. „Dar cert este că impactul există şi nu ar trebui măsurat prin vânzări directe, ci prin creşterea notorietăţii de brand şi creşterea credibilităţii brandului.” De asemenea, ea aminteşte că de la finalul anului trecut Instagram a lansat shoppable live streams, cu ajutorul cărora creatorii de conţinut vor putea eticheta produse în live streamingurile pe care le fac. „Anul acesta, shoppable live streams se vor lansa şi pe Facebook. Ca urmare, va fi tot mai uşor să măsurăm impactul acestora. Scopul colaborării noastre atunci când colaborăm cu un creator de conţinut este să obţinem acces în comunitatea din jurul acestuia şi să obţinem susţinerea sa.” Acest lucru, adaugă ea, reuşeşte, de obicei, dacă există o afinitate bună între brand şi creatorul de conţinut şi dacă se gândeşte colaborarea ca pe un parteneriat pe termen lung, mai degrabă decât o colaborare care are loc o singură dată cu nişte livrabile bine definite. „Nu în ultimul rând, este deosebit de important să existe autenticitate şi conţinutul de brand să fie similar celui pe care creatorul respectiv de conţinut îl publică de obicei.”

    Unul dintre creatorii de conţinut activi îndeosebi pe Instagram este şi Denisa Sima. De profesie psihoterapeut, ea povesteşte că activitatea sa în online a început în urmă cu zece ani, mai precis în ultimul an de liceu, iar prima zonă de interes a fost cea de machiaj. „Mi-am deschis un blog şi am scris despre subiecte care îmi făceau plăcere din zona de frumuseţe. Treceam în clasa a XII-a şi aveam destul timp pentru asta, însă nu aveam un buget care să îmi permită să testez prea multe produse.” A trecut timpul şi, doi ani mai târziu, a pornit şi un cont de YouTube, pe care l-a închis de două ori înainte să i se dedice complet. „În acelaşi an mi-am făcut si un cont de Instagram, pe care iniţial nu l-am luat în serios. Abia în 2015, un an mai târziu, am început să postez cu o frecvenţă anume.” Acum, pe Instagram are aproape 65.000 de urmăritori, iar canalul său de YouTube e urmărit de 142.000 de abonaţi.

    „Momentan, comunic cel mai mult prin Instagram, dar încă sunt mulţi oameni relevanţi şi pe celelalte platforme. Eu consider că e important să comunici acolo unde ai oamenii, în felul acesta poţi schimba ceva prin retorica ta.” Este însă prezentă şi pe toate celelalte canale populare la noi: YouTube, Instagram, şi mai nou TikTok. „Încă mai am blogul, mai plătesc întreţinerea lui deşi nu rentează, dar este primul meu pas în lumea aceasta şi nu mă pot despărţi de el, plus că îmi place mult să scriu.”

    Raluca Radu, country manager, Answear România şi CEO, MTH Digital:„Ponderea e-commerce-ului în totalul pieţei de retail este în creştere, momentan ajungându-se ca un procent de 10% din totalul cumpărăturilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România să se facă online.”

    Din rândul campaniilor pe care le desfăşoară în colaborare cu diverse branduri se numără şi cele de fashion, care anul trecut au reprezentat cam 10-15% din totalul proiectelor. Denisa Sima spune că în primul rând e important să fii sincer în legătură cu ceea ce spui şi ce promovezi. Personal, povesteşte că încă de când a deschis blogul, în 2012, şi-a dorit să scrie sau să vorbească aşa cum şi-ar dori la rândul său să citească sau să vizioneze alte postări, „adică sincer şi fără determinarea acerbă de a îi convinge pe oameni să cumpere fără argumente solide, lucru pe care îl văd foarte des în online, din păcate”. Cu siguranţă, adaugă ea, şi părerea sa joacă un rol „într-o comunitate care e acolo pentru că vrea să audă ce am de spus şi e firesc să fie aşa”. În toamna trecută povesteşte, de pildă, că a avut un proiect cu un produs de câteva sute de lei, „un produs scump dacă mă întrebi pe mine”, care într-un weekend „cu cinci stories” a generat peste 85 de comenzi, din datele de la brand. „Eu nu mă bucur de vânzări, mă bucur să aflu că părerea mea contează, că oamenii ţin cont de ea şi mai ales mă bucur mult că după ce achiziţionează ceva despre care eu vorbesc, îmi scriu înapoi mulţumindu-mi pentru recomandare. Acest lucru nu poate să însemne decât un singur lucru: am comunicat responsabil.” Legat de numărul anual de campanii, Denisa spune că acesta diferă în funcţie de trenduri, context naţional sau internaţional (pandemie, criză economică, conflict internaţional), dar şi de apariţia de feţe noi, pentru că „sunt branduri care lucrează mereu cu aceleaşi persoane pentru că ştiu cum şi cât livrează şi branduri care vor mereu feţe noi”, explică ea.

    Despre modul în care vom face shopping în viitor, Raluca Radu spune că deja se conturează anumite tendinţe. „O să vorbesc despre o tendinţă pe care chiar o văd ajunsă realitate destul de curând. Cred că se va face tot mai mult comerţ conversaţional, în care se va folosi căutarea vocală de produse şi comanda vocală – aceasta este o zonă pe care se observă creşteri şi mă refer aici la creşterea numărului de mesaje vocale şi comenzi vocale pe care le face publicul.” De altfel, acesta este şi unul dintre punctele de focus alte companiei. „Ne uităm tot mai mult la comerţul conversaţional şi, mai ales, la căutarea vocală. Investiţiile pe partea aceasta sunt considerabile, dar este o tendinţă care va prinde. În ceea ce priveşte social commerce, nu există investiţii mari, barierele de intrare sunt mici şi cu siguranţă este un canal de marketing online pe care îl vom testa.” Ea spune că principalele obiective în acest an sunt legate de lărgirea portofoliului de branduri şi de îmbunătăţirea experienţei utilizatorului pe website-ul companiei şi în aplicaţia mobilă. „Avem ca strategie să creştem cu cel puţin 50 de branduri noi în acest an. Ne dorim să adăugăm în portofoliu tot mai multe branduri medium-high.” Ca venituri, compania vizează o creştere de cel puţin 30% a businessului în 2022.

    În ceea ce priveşte brandul CCC, compania a deschis anul trecut primul centru logistic în afara Poloniei, cu sediul în Bucureşti. „În acest moment, ne concentrăm atât pe dezvoltarea sa, cât şi pe dezvoltarea canalelor noastre de vânzare pe piaţă.” Conform strategiei la nivel de grup, în următorii 4 ani compania plănuieşte să investească aproximativ 2-4% din cifra de afaceri în logistică, tehnologii şi dezvoltarea mărcilor.

    Denisa Sima, creator de conţinut: „Momentan, comunic cel mai mult prin Instagram, dar încă sunt mulţi oameni relevanţi şi pe celelalte platforme. Eu consider că e important să comunici acolo unde ai oamenii, în felul acesta poţi schimba ceva prin retorica ta.”

     

  • De la o companie care importa haine din Turcia şi China, la unul dintre cei mai mari retaileri europeni de fashion. Care este povestea grupului LPP şi cine a stat în spatele succesului său

    În doar trei decenii, Marek Piechocki a reuşit să transforme un mic business cu haine de import în unul dintre cei mai mari retaileri europeni de fashion, ajuns şi în România. Ce provocări a întâlnit pe drum?

    Marek Piechocki s-a născut pe 5 februarie 1961 în Polonia. El a urmat cursurile Facultăţii de Inginerie Civilă din cadrul Universităţii Politehnica din Gdańsk, iar între anii 1988 şi 1990 a lucrat într-o companie de inginerie electrică. A schimbat apoi acest job cu un post de asistent manager de vânzări. În acelaşi an a pornit, alături de Jerzy Lubianiec, un vechi prieten şi coleg de facultate, un business propriu, Mistral, prin intermediul căruia importau în principal tricouri ieftine din Turcia şi China. La cinci ani distanţă a luat naştere, pe bazele acestei prime afaceri, compania LPP, pe care antreprenorul încă o conduce  din poziţia de director executiv, numele fiind o abreviere de la Lubianiec, Piechocki and Partners. În anul 2001 businessul s-a listat la Bursa de la Varşovia. Antreprenorul deţine, de asemenea, un centru logistic de 30.000 de metri pătraţi în oraşul Pruszcz Gdański, unde se află şi centrul de distribuţie al LPP. El este, în paralel, director al companiei farmaceutice Tora Sp. În 1997, LPP s-a extins în afara Europei, deschizând un prim birou la Shanghai, iar un an mai târziu a lansat primul brand, Reserved, urmat de alte patru branduri proprii.

    În prezent, businessul are o reţea de peste 1.800 de magazine răspândite în 25 de ţări de pe trei continente, deţinând în jur de 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţiu de retail. În anul financiar 2020/2021, compania a înregistrat venituri de 1,7 miliarde de euro, 28% fiind acoperite de vânzările online. În plan internaţional, businessul funcţionează cu o echipă de aproape 22.000 de angajaţi şi vinde, anual, în jur de 265 de milioane de articole vestimentare şi accesorii. În România compania a intrat în 2007, şi a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 511 milioane de lei, având în prezent o reţea locală de circa 100 de unităţi. Piechocki a absolvit, totodată, IESE Business School din Barcelona.

    Deşi acumulase o avere de peste un miliard de dolari, în 2018 antreprenorul a decis să transfere mare parte din aceasta către o fundaţie caritabilă pe care o deţine. El e cunoscut totodată pentru stilul simplu de viaţă, preferând, de pildă, să meargă la birou pe bicicletă. De-a lungul timpului, în paralel cu pandemia de COVID-19, pe care antreprenorul a numit-o „un război căruia vrem să îi supravieţuim”, fondatorul a întâmpinat şi alte dificultăţi, una dintre ele fiind un incendiu major, petrecut într-o fabrică din Bangladesh, în urma căruia întreaga colecţie a companiei a ars. În urma acestui incident, el a decis să concentreze puternic resursele afacerii şi pe zona de retail.

  • Retailerii online de fashion au cules roadele migrării clienţilor spre ecommerce şi în 2021. Answear anunţă o evoluţie de aproape 70% a vânzărilor şi extinderea pe noi pieţe din sudul Europei

    În 2021, la nivelul tuturor ţărilor în care activează, Answear a înregistrat vânzări cu 67% mai mari faţă de 2020, anunţă compania printr-un comunicat. Potrivit reprezentanţilor businessului, în Q4 din 2021 s-au înregistrat cele mai mari vânzări online, în creştere cu 78% faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent.

    La 10 ani de la lansarea pe piaţa din Polonia, Answear şi-a extins operaţiuni în industria de fashion online pe zece pieţe europene. În 2021, compania s-a lansat în Grecia, Croaţia şi Cipru. „Debutul pe pieţele din sudul Europei a fost posibil datorită experienţei în logistică în livrările în această parte a Europei”, precizează reprezentanţii companiei. Retailerul online polonez este prezent în România din anul 2015.

    În 2021, strategia Answear a avut ca direcţie atât creşterea notorietăţii brandului, cât şi schimbări în website şi în aplicaţia mobilă, incluzând un design nou şi funcţionalităţi noi. În plus, tot anul trecut au avut loc schimbări importante în domeniul logisticii. Compania a extins suprafaţa depozitului din Polonia cu încă aproape 10.000 mp iar studioul foto-video s-a mutat într-o nouă locaţie, de patru ori mai mare decât cea anterioară.

    În următoarele luni ale acestui an, Answear urmează să lanseze şi să dezvolte o nouă categorie, Home & Living, care completează noua strategie a companiei.

     

  • Este oficial: Un nou mare retailer cu preţuri foarte mici vine în România

    Cel mai important brand internaţional de modă care lipsea de pe piaţa locală, retailerul irlandez Primark, a semnat primele două contracte în România. Primul magazin a fost anunţat oficial şi va fi deschis în mallul ParkLake din Capitală. Al doilea va fi în centrul comercial AFI Cotroceni, conform surselor ZF .

    Primark va ataca segmentul preţurilor mici, urmând a deschide magazine pe suprafaţă foarte mare, de până la 5.000 mp, cât un hipermarket, cu 30-40 de case de marcat şi alte câteva zeci de cabine de probă. Pentru irlandezi a fost însă greu să găsească spaţii pentru primele magazine dat fiind că cele mai multe malluri sunt pline sau oricum nu au suprafeţe generoase disponibile. În cazul ParkLake, a ajutat faptul că a plecat din România retailerul Forever 21, care ocupa 1.600 mp, conform datelor ZF. Primark nu vine exact în locul lui, dar acest exit i-a permis intrarea.

    Oficialii celor două părţi – retailerul şi mallul – nu au comunicat suprafaţa primului magazin Primark în România.

    Decizia unui grup internaţional de modă de a veni în România este justificată de mai mulţi factori precum mărimea populaţiei, puterea de cumpărare în creştere şi evoluţia bună a economiei înainte de pandemie dar şi după. Nu în ultimul rând, contează faptul că românii sunt dispuşi să cheltuie mai mulţi bani pe haine şi încălţări decât consumatorii din regiune.

  • CSR 2021: #donationdays

    Fashion Days

     

    Motivaţie: Campania de CSR #donationdays, lansată de Fashion Days în preajma Black Friday 2020, este o iniţiativă ce încurajează donarea hainelor nepurtate sau de care nu mai avem nevoie către persoane şi familii aflate în nevoie din întreaga ţară. „Fiecare persoană deţine în garderobă cel puţin un obiect vestimentar în stare bună pe care nu îl mai poartă şi pe care ar putea să îl doneze. Până anul trecut, soluţiile pentru doritori în această direcţie erau reduse. Asociaţiile de profil deseori refuză primirea hainelor dacă nu sunt noi, prin urmare şansele de a dona se reduc considerabil. Mai mult decât atât, multe dintre acestea nu dezvăluie în mod transparent finalitatea donaţiilor, astfel că donatorii au un control redus privind informaţia despre potenţialii beneficiari”, susţin reprezentanţii companiei. Fashion Days şi-a dorit să încurajeze donaţiile înainte de achiziţia unor articole vestimentare noi, implementând un întreg proces logistic care să uşureze iniţiativa celor care doresc să doneze.

     

    Descrierea proiectului: Din noiembrie 2020, împreună cu agenţia de publicitate Leo Burnett, Fashion Days a implementat întregul proces logistic de donaţii: de la amplasarea a nouă containere special amenajate, apoi colectarea, sortarea, igienizarea şi până la transportul donaţiilor către Banca de Bine, inclusiv suport financiar în trimiterea acestora către beneficiarii finali.

    Procesul logistic include cinci paşi: colectare – hainele sunt colectate din cele nouă containere Fashion Days de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic, în funcţie de ritmul donaţiilor; depozitare – articolele sunt depozitate, iar la faţa locului trec printr-o primă sortare, cele în stare bună fiind separate de textilele deteriorate; reciclare – textilele deteriorate sunt trasportate în centre speciale de reciclare. Ele reprezintă în medie aproximativ 10% din totalul donaţiilor primite; igienizare –articolele în stare bună sunt sortate pe gen şi vârstă şi ajung la partenerul Drop&go pentru igienizare completă; donare – articolele igienizate ajung la Banca de Bine – principalul partener, fiind o organizaţie nonprofit ce are în grijă numeroase comunităţi şi familii nevoiaşe către care direcţionează săptămânal donaţii de articole vestimentare, încălţăminte, articole pentru casă şi jucării, şi de unde pleacă spre comunităţi în nevoie.

    Containerele au fost iniţial amplasate în Bucureşti (cinci) şi câte unul în Cluj, Timişoara, Braşov şi Constanţa, însă pentru a facilita şi a încuraja oameni care să doneze din cât mai multe zone ale ţării, acestea au fost mutate la începutul anului în alte oraşe din ţară. De atunci, la interval de două-trei luni, containerele sunt mutate în alte oraşe din România şi în diverse benzinării OMV din Bucureşti. În acest demers s-au alăturat parteneri precum OMV, drop&go #1st laundry app, Mastercard şi câteva branduri din portofoliul Fashion Days care au contribuit pe de-o parte în procesul logistic, iar pe de altă parte au direcţionat donaţii către Banca de Bine în numele campaniei. Costurile lunare de gestionare a campaniei se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

     

    Rezultate: Până în prezent, campania a reuşit să cumuleze peste 91 de tone de articole donate, aproximativ 40 de tone au fost deja igienizate şi donate, iar aproximativ 25.000 persoane au primit donaţii în urma campaniei. Doar în prima săptămână de lansare, s-au donat zece tone de haine, număr record înregistrat pe întreaga durată a campaniei. În prezent, în medie pe săptămână, se donează aproximativ trei tone de articole.