BusinessMagazin

Tag: Farmec

  • 10 insule de care nu aţi auzit, dar care vă vor tăia respiraţia

    Juist, Germania

    Juist este una dintre cele şapte insule orientale din Marea Nordului şi aparţine de landul Saxonia Inferioară. Insula are o lungime de 17 km şi o lăţime de numai 500 m.

    Formentera, Spania

    Este cea mai mică din arhipelagul Baleare, şi  împreună cu Ibiza, fac parte din insulele Pituitare. Nudismul este permis în majoritatea ştrandurilor de pe insulă.

    Colonsay, Scoţia

    Colonsay este o insulă din Hebridele interioare. Insula este un loc liniştitit în care te poţi relaxa la plajă sau poţi face drumeţii prin pădure.

    Saaremaa, Estonia

    Cea mai mare insulă a Estoniei, Saaremaa, reuşeşte să-şi ducă vizitatorii înapoi în timp, atunci când existau piraţi şi vikingi. Pe insulă se găsesc păduri dese de pini, case cu acoperiş din stuf şi mici sate de basm.

    Hydra, Grecia

    Hydra este o insulă situată foarte aproape de Atena. Maşinile şi bicicletele sunt interzise pe insulă, astfel încât măgarii transportă bagajele turiştilor. Dincolo de plaje superbe pline de pietriş, baruri şi restaurante, Hydra se mândreşte şi cu numeroase muzee nautice.

    Mljet, Croaţia

    Insula are doar  1.100 de locuitori,  iar 90 % din suprafaţă este acoperită de păduri. Aici puteţi găsi şi un parc naţional care oferă trasee pitoreşti pe care le puteţi parcurge pe jos.

    Graciosa, Spania  

    Insula reprezintă un refugiu pentru cea mai mare parte a pescarilor, un loc mult mai liniştit faţă de vecinul său plin de viaţă, Lanzarote. Caleta del Sebo este singurul sat al insulei, unde casele şi drumurile de nisip sunt vopsite în alb şi par a fi neatinse de viaţa modernă .

    Fayal, Portugalia

    Insula luxuriantă Fayal este cel mai vestic punct din Europa. Această insulă are origini vulcanice, iar terenul este plin de dealuri şi cratere, existând multe oportunităţi pentru drumeţii, ciclism  şi echitaţie.

    Gozo, Malta

    Gozo se găseşte chiar lângă insula Malta. Templele antice sunt unele dintre cele mai vechi din lume, iar locul este, de asemenea, considerat a fi unul dintre cele mai bune locuri de scufundări din Marea Mediterană.

    Stromboli, Italia

    Stromboli este o insulă de origine vulcanică, situată în nordul Siciliei. Vulcanul Stromboli a erupt aproape continuu timp de peste 2.000 de ani, ceea ce a făcut să fie supranumit ,, Farul Mediteranei”.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mircea Turdean, CEO Farmec

    De şase ani Mircea Turdean conduce compania clujeană Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungând la 14 milioane de lei,

    faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“. Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment din carieră a fost prima zi de lucru la Farmec. Pe de o parte ştiam că sunt aşteptări foarte mari de la mine având în vedere că sunt fiul lui Liviu Turdean şi presiunea era evidentă; pe de altă parte, era o motivaţie în plus, pentru mine, să demonstrez că pot aduce propria contribuţie la dezvoltarea businessului.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Determinarea, pasiunea, seriozitatea şi implicarea reprezintă cheia succesului. Un angajat/manager este evaluat după performanţele obţinute, nu după numele pe care îl poartă.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    A greşi este un lucru omenesc, ne ajută să devenim mai buni, să evoluăm. Consider că oricine merită o a doua şansă şi nici nu îmi place să caut vinovaţi, ci sunt orientat înspre a găsi soluţii optime de a rezolva problemele care apar. Nu tolerez însă minciuna şi linguşeala.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Ca formare profesională eu sunt cercetător, aşa că mi-aş fi dorit, eventual, să lucrez într-un domeniu în care, prin munca mea, să fac bine oamenilor. Pot spune că mi-ar fi plăcut să fiu doctor.  

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu sunt deloc interesat de politică, nu mă regăsesc în acest domeniu.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să îşi urmeze visele, ambiţiile, să trateze orice sarcină cu maximă seriozitate şi implicare, să înveţe constant, să valorifice la maximum sfaturile persoanelor cu experienţă.

    Preferinţe

    CUVÂNT:

    DA! Sunt o persoană dinamică şi energică, un om canalizat spre rezultate!

    CARTE:

    „Ciclul Fundaţia“ de Isaac Asimov. Deşi aparţine genului science fiction, seria abordează aspecte interesante legate de civilizaţie, evoluţie şi adaptarea socială.

    PERSONALITATE:

    Tatăl meu, Liviu Turdean. S-a dedicat companiei timp de 40 de ani şi o mare parte din ceea ce reprezintă Farmec astăzi i se datorează.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mircea Turdean, CEO Farmec

    De şase ani Mircea Turdean conduce compania clujeană Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungând la 14 milioane de lei,

    faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“. Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment din carieră a fost prima zi de lucru la Farmec. Pe de o parte ştiam că sunt aşteptări foarte mari de la mine având în vedere că sunt fiul lui Liviu Turdean şi presiunea era evidentă; pe de altă parte, era o motivaţie în plus, pentru mine, să demonstrez că pot aduce propria contribuţie la dezvoltarea businessului.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Determinarea, pasiunea, seriozitatea şi implicarea reprezintă cheia succesului. Un angajat/manager este evaluat după performanţele obţinute, nu după numele pe care îl poartă.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    A greşi este un lucru omenesc, ne ajută să devenim mai buni, să evoluăm. Consider că oricine merită o a doua şansă şi nici nu îmi place să caut vinovaţi, ci sunt orientat înspre a găsi soluţii optime de a rezolva problemele care apar. Nu tolerez însă minciuna şi linguşeala.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Ca formare profesională eu sunt cercetător, aşa că mi-aş fi dorit, eventual, să lucrez într-un domeniu în care, prin munca mea, să fac bine oamenilor. Pot spune că mi-ar fi plăcut să fiu doctor.  

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu sunt deloc interesat de politică, nu mă regăsesc în acest domeniu.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să îşi urmeze visele, ambiţiile, să trateze orice sarcină cu maximă seriozitate şi implicare, să înveţe constant, să valorifice la maximum sfaturile persoanelor cu experienţă.

    Preferinţe

    CUVÂNT:

    DA! Sunt o persoană dinamică şi energică, un om canalizat spre rezultate!

    CARTE:

    „Ciclul Fundaţia“ de Isaac Asimov. Deşi aparţine genului science fiction, seria abordează aspecte interesante legate de civilizaţie, evoluţie şi adaptarea socială.

    PERSONALITATE:

    Tatăl meu, Liviu Turdean. S-a dedicat companiei timp de 40 de ani şi o mare parte din ceea ce reprezintă Farmec astăzi i se datorează.

  • Reţetă de creştere a vânzărilor

    Vrem să facem investiţii în magazine de brand şi ne-am propus la începutul anului şapte dar deja am ajuns să discutăm despre zece spaţii“, spune Mircea Turdean, director general al Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. Sub numele Farmec funcţionează acum şase spaţii de vânzare, în Cluj, Timişoara, Arad şi Târgu-Mureş şi încă nouă peste hotare, cele din străinătate fiind însă deschise de parteneri ai companiei. Turdean spune că nu există o preferinţă anume, pentru spaţii stradale sau din malluri, atât timp cât sunt plasate în zone cu vad comercial. Vânzările din magazinele proprii reprezintă acum doar câteva procente din cifra de afaceri, dar marele câştig oferit de aceste spaţii este la capitolul imagine, spune clujeanul, care lucrează în cadrul companiei din 1993, mai întâi în cercetare; din 2010 a preluat conducerea companiei.

    Tatăl său, Liviu Turdean, a fost cel mai longeviv director general al companiei, deţinând această funcţie vreme de 43 de ani, în perioada comunistă dar şi ulterior. Compania a fost privatizată prin metoda MEBO, angajaţii devenind acţionari, iar familia Turdean a ajuns să deţină cel mai însemnat pachet de acţiuni. Spre deosebire de multe alte companii privatizate în acelaşi fel, producătorul clujean s-a adaptat noilor reguli de piaţă, adjudecându-şi felii importante din diferite segmente ale pieţei de cosmetice, extrem de competitivă. Cu o valoare estimată la circa 800 de milioane de euro anual, piaţa cormeticelor reuneşte companii ca P&G, Unilever, Henkel, Avon, Beiersdorf, Sephora, Sarantis, Oriflame, L’Oréal. În afară de Farmec, pe piaţa locală a cosmeticelor s-au dezvoltat, în ultimele două decenii, afaceri antreprenoriale, care de regulă au ales nişe, iar câteva exemple sunt mărcile Gerocossen, Elmiplant, Cosmetic Plant sau dermatocosmeticele Ivatherm. Marca Elmiplant, fondată de familia Cremenescu, a fost achiziţionată înainte de criză de Sarantis.

    Conform estimărilor companiei de cercetare de piaţă PMR, piaţa românească de cosmetice ar urma să înregistreze în următorii ani cea mai rapidă creştere a vânzărilor din regiune, cu un ritm de peste 4%. Farmec îşi bugetează însă creşteri anuale de două cifre, iar „anul trecut a ieşit chiar mai bine decât ne aşteptam: ne-am bugetat o creştere de 10% şi am obţinut mai mult. Suntem în trend pentru că în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“, glumeşte Turdean.

    Gamele noi lansate în 2015 sunt unul dintre motoarele creşterii de anul trecut, când cifra de afaceri a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014. Farmec are acum în portofoliu în jur de 650 de produse; în fiecare an 100 de produse noi sunt puse pe piaţă, iar altele, între 50 şi 75, sunt scoase de pe rafturi, „pentru a păstra un echilibru. Nu e un lucru uşor să produci atât de multe tipuri, pentru că discutăm de costuri ale capacităţii de producţie, de materii prime. Am lucrat în cercetare la început şi ştiu că fiecare produs are nevoie, în medie, de 15 ingrediente. Dacă multiplicăm cu 650 obţinem o cifră enormă – sigur, sunt şi multe materii comune, dar numărul de materii prime este de ordinul miilor“, afirmă Turdean.

    El aduce în discuţie şi subiectul cash flow-ului, „pentru că trebuie să facem o aprovizionare justă, ca să nu blocăm banii, iar aici e o întreagă artă, avem departamente dedicate“. Despre profitabilitate reprezentantul companiei spune că este „foarte bună, în jur de 14 milioane de lei anul trecut“; în 2014 se plasa la 9,3 milioane de lei. „Dacă ne propunem investiţii mai mari, profitul poate fi mai mic, dar nu e o problemă, pentru că ne propunem investiţii în markting, capacităţi de producţie, magazine.“

    Investiţiile bugetate pentru anul în curs se plasează la circa 1 milion de euro, faţă de circa 700.000 de euro în 2015; sunt vizate mai toate ariile de activitate: de pildă marketing, distribuţie – pentru mijloace de transport, pentru că Farmec are distribuţie proprie, cu o flotă cu sute de maşini –, retehnologizări, pentru aparatură pentru cercetare şi pentru specializarea angajaţilor. Producătorul are bugete alocate şi pentru spaţii de producţie; „am pus recent în funcţiune un nou spaţiu de producţie, pentru a diversifica producţia şi estimările de producţie să fie cât mai apropiate de cerere. Acurateţea acestor estimări este o componentă cheie acum, pentru că foarte mulţi bani intră în producţie“. Turdean spune că Farmec nu are credite contractate, dar poate accesa oricând o astfel de sursă de finanţare.

  • Farmec deschide un magazin la Sibiu şi ajunge la şapte unităţi

    Producătorul român de cosmetice Farmec Cluj deschide primul magazin propriu din Sibiu, al şaptelea din reţea, după cele din Cluj, Arad, Timişoara şi Târgu Mureş.

    „Deschiderea magazinului Farmec de la Sibiu face parte din strategia de extindere a reţelei de magazine Farmec în ţară. Ne propunem ca până la finalul anului 2016 să reamenajăm toate magazinele existente, printr-o investiţie care se va ridica la aproximativ 200.000 de euro şi să deschidem încă patru magazine proprii în ţară. Bineînţeles, unul dintre magazine va fi cu siguranţă în Capitală”, a declarat Mircea Turdean, Director General, Farmec.

    Magazinul din Sibiu este situat în centrul oraşului şi are o suprafaţă totală de peste 40 de metri pătraţi.

    Farmec Cluj-Napoca a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 172,5 milioane lei (38,8 mil. euro), în creştere cu circa 13% faţă de 2014. Produsele cosmetice ale companiei sunt comercializate în peste 30 de ţări, principalele pieţe fiind Japonia, Ungaria, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuwait şi Canada.

  • Renaşterea unui loc de poveste. Staţiunea de la Puturoasa îşi recapătă farmecul de odinioară FOTO-VIDEO

    De la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la izbucnirea Primului Război Mondial, curele sulfuroase de la Puturoasa erau recunoscute pentru tratarea reumatismului dar şi a altor afecţiuni. Trecute din proprietatea privată în cea a statului, staţiunea a căzut în dizgraţie şi cu toate astea, în vremea comunismului, mai existau aici locuri de cazare iar din mai până în septembrie, turiştii şi localnicii se putea bucura de beneficiile apei sulfuroase. Dar parcă nimic nu a lovit mai crunt în potenţialul turistic al zonei decât regimul democratic. Clădirile, dependinţele, toate au fost lăsate pradă timpului iar drumul forestier ce şerpuia prin pădure a devenit din ce în ce mai greu de practicat.

    Aşa a găsit zona Ştefan Sălăjan, un tânăr antreprenor care venise în zonă mânat de amintirea unei vacanţe trecute. A vizitat băile de la Puturoasa împreună cu bunicii iar când a revenit a rămas deziluzionat de ceea ce a găsit.

    “Am fost aici cu bunica mea, când eram mic şi mi-a plăcut foarte mult locul. Când am revenit, construcţiile erau în paragină, totul era dezafectat dar locul era exact la fel de frumos pe cât mi-l aminteam. Atunci am început să mă gândesc să-l refac, să îl readuc la viaţă,” a declarat Ştefan.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Producătorul român de cosmetice Farmec a inaugurat în Barcelona primul magazin din Spania

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de compania Farmec, deschiderea magazinului din Barcelona a venit ca răspuns la cererile din ce în ce mai mari de produse cosmetice româneşti din partea localnicilor, a turiştilor şi a românilor stabiliţi în Spania.

    “Partenerul companiei Farmec SA din Barcelona, Mercatrom Alimentacion SL, a inaugurat recent primul magazin de brand Farmec din Spania, în Barcelona. Situat pe strada Carrer Provença, o zonă foarte accesibilă publicului, aflată aproape de centrul metropolei, noul magazin îşi aşteaptă vizitatorii într-un spaţiu modern, inspirat de designul existent deja în toate magazinele Farmec din ţară sau din străinătate. Deschiderea noului magazin de brand Farmec în Barcelona, unul dintre cele mai apreciate oraşe din lume de către turiştii de pretutindeni, a venit ca răspuns la cererile din ce în ce mai mari de produse cosmetice româneşti din partea localnicilor, a turiştilor şi a românilor stabiliţi în Spania”, se arată în comunicat.

    Directorul general al Farmec, Mircea Turdean, scrie în comunicat că, în cadrul noului magazin din Spania, “consumatorii se vor bucura de brandurile recunoscute şi apreciate ale companiei Farmec şi vor primi recomandări profesioniste din partea personalului specializat”.

    Vizitatorii noului magazin din Barcelona pot găsi pe rafturi cele mai noi game produse la fabrica de la Cluj-Napoca, precum şi mărci tradiţionale, printre care dermatocosmeticele din gama Gerovital H3 Derma+, produsele din gamele Gerovital H3 Classic şi Retinol, Gerovital H3 Evolution, cât şi cele dedicate îngrijirii bărbaţilor, Gerovital H3 Men.

    “Alături de acestea, consumatorii se mai pot bucura şi de produsele din gamele Aslavital, Farmec Argan Plus, precum şi de alte produse pentru îngrijire personală, cosmetică decorativă şi produse din gamele profesionale din portofoliul Farmec”, se mai arată în comunicatul Farmec.

    Magazinul de brand din Barcelona este cel de-al treilea centru Farmec inaugurat în afara ţării anul acesta, după ce, în primăvară, au fost deschise magazinele din Franţa (Menton) şi Grecia (Alexandroupoli).

    În 2014, două magazine Farmec au fost inaugurate în Grecia, la Salonic şi Katerini.

    Primul magazin Farmec din afara ţării a fost deschis în 2003 în Sharjah, Emiratele Unite Arabe. Din 2013, compania are un magazin de brand şi în Budapesta, într-o clădire monument istoric din zona Corvin.

    În România, Farmec deţine şase magazine proprii în Cluj-Napoca, Arad, Timişoara şi Târgu Mureş.

    În prezent, produsele Farmec ajung în peste 30 de ţări, principalele pieţe fiind Japonia, Ungaria, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, EAU, Irak, Kuwait, Canada.

    Farmec SA Cluj-Napoca este cel mai mare producător român de cosmetice din România, având acreditări internaţionale ale proceselor de fabricaţie.

    În primul semestru din acest an, afacerile producătorului român de cosmetice Farmec au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 82,66 milioane de lei (18,6 milioane euro), susţinute de extinderea portofoliului de produse şi de dezvoltarea vânzărilor online.

    Anul trecut, Farmec Cluj-Napoca a încheiat cu o cifră de afaceri de 152 milioane lei (34 milioane euro), în creştere cu peste 10% faţă de valoarea din 2013, după investiţii în modernizarea liniilor de producţie şi extinderea portofoliului de produse.

  • Un antreprenor român îşi deschide magazin de brand în una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur

    Producătorul autohton de cosmetice Farmec deschide, alături de partenerul Carlgin Sasu, primul magazin de brand din Franţa, la Menton, una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur, situată la 40 de km est de Nisa. În cadrul magazinului vor fi comercializate atât gamele noi de produse realizate la fabrica de la Cluj Napoca, cât şi mărci tradiţionale ale companiei.

    Magazinul de brand din Menton este primul centru Farmec inaugurat în afara ţării anul acesta, după ce, în 2014, compania a deschis două magazine de brand în Grecia, la Salonic şi Katerini. Primul magazin Farmec din afara ţării a fost inaugurat în 2003 în Sharjah, Emiratele Unite Arabe. Din 2013 compania are un magazin de brand şi în Budapesta, într-o clădire monument istoric din zona Corvin.

    În România, Farmec deţine şase magazine proprii în Cluj Napoca, Arad, Timişoara şi Târgu Mureş. Magazinul dedicat consumatorilor clujeni face parte dintr-un proiect mai amplu, respectiv din Centrul de Frumuseţe Farmec, unde consumatorii se pot bucura de cele mai îndrăgite produse din portofoliul companiei, alături de o gamă extinsă de tratamente de ultimă generaţie.

    Deschiderea acestor magazine este parte a strategiei pe termen lung prin care Farmec urmăreşte extinderea prezenţei pe pieţele internaţionale atât prin distribuitori, cât şi prin unităţi proprii. În prezent produsele Farmec ajung în peste 30 de ţări, principalele pieţe fiind: Japonia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Irak, Kuwait, Grecia, Canada.

    Mircea Turdean, director general al Farmec România, ocupă locul 29 în clasamentul celor mai admiraţi manageri din România publicat de Business Magazin în toamna anului trecut. Turdean lucrează în cadrul companiei de 21 de ani, iniţial profesând în cercetare, şi urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    El a fost numit la conducerea companiei în iarna lui 2010, după ce anterior ocupase poziţia de director tehnic-producţie în cadrul Farmec. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs.

    Compania a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 152 milioane de lei (34 milioane de euro), în creştere cu peste 10% faţă de 2013.

     

     

     

     

  • Şefa fabricii Farmec spune că funcţia de conducere este mult prea râvnită de către angajaţii din România

    “Consider că firescul evoluţiei este cel mai sănătos şi că nu trebuie să ne poziţionăm într-o competiţie permanentă cu bărbaţii. O femeie se implică mai mult emoţional şi, ca să nu aibă probleme, trebuie să stăpânească foarte bine ceea ce face. O funcţie importantă este asumată, după ce se parcurge un traseu profesional corect, cu multă muncă şi doar atunci când se poate demonstra performanţă. Din păcate, funcţia de conducere este mult prea râvnită, dar responsabilităţile ce derivă din ea, mai puţin, iar consecinţele care pot rezulta din acest fapt pot fi extrem de neplăcute“, afirmă Monica Vuşcan.

     „Îmi revine şi sarcina realizării structurii de producţie la termenele stabilite, păstrând aceleaşi standarde, dar şi activitatea de achiziţie a echipamentelor şi utilajelor necesare producţiei şi laboratoarelor din subordine“, spune Monica Vuşcan, care coordonează aproximativ 200 persoane şi lucrează direct cu 20 de colegi şi indirect cu 40. În 2014 cifra de afaceri a Farmec a depăşit 150 milioane lei, iar pentru anul 2015 „ne propunem să urmăm acelaşi trend crescător“.

    A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi studiile de master în studiul şi analiza medicamentului în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca. În plus, are o diplomă de doctorat obţinută la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca, specializarea Ştiinţe Medicale-Farmacie.

    Prima slujbă a fost de inginer chimist la Combinatul Siderurgic Hunedoara (1988-1990), apoi la Fabrica de Hârtie Pehart Petreşti-Alba (1990-1994), iar acum 20 de ani a început cariera sa în cadrul producătorului clujean de cosmetice, unde a urcat pas cu pas până la funcţia de director tehnic producţie, pe care o deţine din 2012.

  • Şefa fabricii Farmec spune că funcţia de conducere este mult prea râvnită de către angajaţii din România

    “Consider că firescul evoluţiei este cel mai sănătos şi că nu trebuie să ne poziţionăm într-o competiţie permanentă cu bărbaţii. O femeie se implică mai mult emoţional şi, ca să nu aibă probleme, trebuie să stăpânească foarte bine ceea ce face. O funcţie importantă este asumată, după ce se parcurge un traseu profesional corect, cu multă muncă şi doar atunci când se poate demonstra performanţă. Din păcate, funcţia de conducere este mult prea râvnită, dar responsabilităţile ce derivă din ea, mai puţin, iar consecinţele care pot rezulta din acest fapt pot fi extrem de neplăcute“, afirmă Monica Vuşcan.

     „Îmi revine şi sarcina realizării structurii de producţie la termenele stabilite, păstrând aceleaşi standarde, dar şi activitatea de achiziţie a echipamentelor şi utilajelor necesare producţiei şi laboratoarelor din subordine“, spune Monica Vuşcan, care coordonează aproximativ 200 persoane şi lucrează direct cu 20 de colegi şi indirect cu 40. În 2014 cifra de afaceri a Farmec a depăşit 150 milioane lei, iar pentru anul 2015 „ne propunem să urmăm acelaşi trend crescător“.

    A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi studiile de master în studiul şi analiza medicamentului în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca. În plus, are o diplomă de doctorat obţinută la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca, specializarea Ştiinţe Medicale-Farmacie.

    Prima slujbă a fost de inginer chimist la Combinatul Siderurgic Hunedoara (1988-1990), apoi la Fabrica de Hârtie Pehart Petreşti-Alba (1990-1994), iar acum 20 de ani a început cariera sa în cadrul producătorului clujean de cosmetice, unde a urcat pas cu pas până la funcţia de director tehnic producţie, pe care o deţine din 2012.