BusinessMagazin

Tag: farmacii

  • Cine este românca ce a creat de la zero în ţara noastră o afacere de 2 miliarde de euro şi care are peste 8.000 de angajaţi şi 900 de unităţi

    Grupul Catena-Fildas a ajuns la 2 miliarde de euro afaceri cumulate din farmacii şi distribuţie în 2021, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, din calculele ZF pe baza datelor de la companie.

    „Anul 2022 se anunţă unul plin de provocări, volatilitatea caracte­ristică ultimilor doi ani de pandemie fiind amplificată acum şi de efectele inflaţiei galopante cu care ne confruntăm“, au transmis repre­zentanţii grupului din industria farmaceutică. Totuşi, extinderea şi consolidarea sunt în continuare în planul conducerii Catena-Fildas, atât pentru lanţul de farmacii, cât şi pentru distribuitorul de medica­mente.

    În total, Catena număra la finalul lui 2021 o reţea de 900 de farmacii la nivel naţional, iar Fildas are 15 depozite de medicamente în toată ţara. Peste 8.100 de oameni lucrează în total în grupul farmaceutic, în cele două divizii de retail şi distribuţie de medicamente.

    Fildas-Catena este un grup construit în ultimele trei decenii de antreprenoarea Anca Vlad şi se numără printre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România.

     

  • Antreprenori locali. Antreprenoarea Anca Vlad a dus grupul Catena-Fildas la 2 miliarde euro afaceri cumulate în 2021

    Grupul Catena-Fildas a ajuns la 2 miliarde de euro afaceri cumulate din farmacii şi distribuţie în 2021, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, din calculele ZF pe baza datelor de la companie.

    „Anul 2022 se anunţă unul plin de provocări, volatilitatea caracte­ristică ultimilor doi ani de pandemie fiind amplificată acum şi de efectele inflaţiei galopante cu care ne confruntăm“, au transmis repre­zentanţii grupului din industria farmaceutică. Totuşi, extinderea şi consolidarea sunt în continuare în planul conducerii Catena-Fildas, atât pentru lanţul de farmacii, cât şi pentru distribuitorul de medica­mente.

    În total, Catena număra la finalul lui 2021 o reţea de 900 de farmacii la nivel naţional, iar Fildas are 15 depozite de medicamente în toată ţara. Peste 8.100 de oameni lucrează în total în grupul farmaceutic, în cele două divizii de retail şi distribuţie de medicamente.

    Fildas-Catena este un grup construit în ultimele trei decenii de antreprenoarea Anca Vlad şi se numără printre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România.

     

  • Cine sunt moştenitorii unora dintre cele mai importante afaceri din domeniul farmaceutic şi medical şi cum şi-au pregătit părinţii copiii pentru a prelua frâiele

    Antreprenorii care au creat branduri puternice în domeniul farmaceutic şi medical au început să facă un pas în spate, dar nu în urma unor tranzacţii care să mişte piaţa. Copiii lor, care au crescut odată cu businessul, se pregătesc să preia frâiele afacerilor. Generaţia nouă are însă un avantaj. Dacă părinţii lor au deschis piaţa fără resursele din prezent, tinerii antreprenori au la dispoziţie un manual întreg de instrucţiuni, de greşeli şi crize depăşite din care să înveţe.

    Văzând şi făcând. Aşa se poate defini pe scurt parcursul copiilor de antreprenori din farma sau din sănătate, care au început să se implice din ce în ce mai mult în businessurile create de părinţii lor. Iar de la joaca de-a farmacistul cu vitaminele, până la decizii în business a fost doar un pas.

    „Fiul meu a mers cu mine peste tot, în toate depozitele şi fabricile de medicamente, în vacanţă. El, când era mic se juca în farmacie, lua cutiile de medicamente”, a povestit Ilie Echim, un farmacist cu 42 de ani experienţă în spate. De aproape jumătate din această carieră, fiul său, George Echim, îi calcă pe urme. Cei doi – tată şi fiu, se ocupă de Farmacia Ardealul din Piatra Neamţ, unul dintre cele mai puternice branduri de farmacii la nivel regional, creat în urmă cu aproape trei decenii.

    Ilie Echim, fondatorul lanţului de farmacii Farmacia Ardealul din Piatra Neamţ

    „Fiul meu a mers cu mine peste tot, în toate depozitele şi fabricile de medicamente, în vacanţă. El, când era mic se juca în farmacie, lua cutiile de medicamente.”

    „La farmacie era ordine, curăţenie, disciplină, şi mi-a plăcut mai mult. Mă jucam cu pastilele în vacanţe, când mergeam în farmacie, mâncam vitamina C“, spunea George Echim. El a absolvit Facultatea de Farmacie la Târgu-Mureş în 2003, iar rezidenţiatul de trei ani l-a făcut la Spitalul Judeţean din Târgu-Mureş, după care, din 2007, s-a implicat complet în Farmacia Ardealul. „Şi eu sunt aici, suntem împreună, nu vreau să mă rup de tot, dar ajut trei zile copiii şi restul este timp liber. Fiul meu este farmacist de aproape 20 de ani. Cea mai mare satisfacţie a mea este că ei sunt lângă noi. Fiica mea nu a vrut să se facă farmacistă, a făcut comunicare şi relaţii publice şi se pricepe. Sunt unele probleme inerente cu pacienţii şi intervine ea, este ca un îmblânzitor”, afirmă Ilie Echim.

    Şi Cristiana Ungureanu lucrează alături de fiul său, Dan Ungureanu, în farmaciile Forte Vita din Piteşti, iar parcursul până la un business de familie urmează acelaşi tipar.

    „A început alături de mine să înveţe bazele farmaciei, apoi a reuşit să mă ajute să meargă în unităţi, să înveţe, să discute cu personalul. El a fost cu mine de când am deschis afacerea, îşi făcea temele de la şcoală în biroul meu. Singurul sfat pe care i l-am dat a fost să aibă milă de suferinţa celuilalt, indiferent că este bătrân sau copil. A fost de mic lângă mine, lucrează în toate farmaciile, se văd rezultatele muncii lui. Este foarte sigur pe el, a înţeles că poate ajuta oameni şi o face cu plăcere”, a povestit şi Cristiana Ungureanu.

    Farmaciile Forte Vita Farm sunt înfiinţate în urmă cu 20 de ani în Piteşti.

    Un alt exemplu este cel al Farmaciei Băjan, un business de familie de 13 farmacii înfiinţat în urmă cu 27 de ani în Râmnicu Vâlcea, iar afacerea a fost predată deja celor doi băieţi ai antreprenorului Ilie Băjan, care a pus bazele businessului.

    Iar trecerea de la antreprenorul care a fondat compania, la un business în care se implică şi familia se vede şi la nivelul celor mai mari jucători din retailul farma, cu acoperire naţională.

    De exemplu, din datele de pe platforma confidas.ro, în acţionariatul companiilor deţinute de Anca Vlad, cea mai puternică antreprenoare din retailul farmaceutic, apare şi numele fiului său. Trecerea spre următoarea generaţie a început şi în cadrul grupului farmaceutic Ropharma, care înseamnă producţie, distribuţie şi retail de medicamente, deţinut de Mihai Miron.

    Mihai Miron, director general al grupului farmaceutic Ropharma

    „S-a implicat de mic, de la doi ani a făcut reclamă la vitamine, la produsele pe care le-am creat la vremea respectivă, atunci a făcut primul pas în business. El a cunoscut etapele businessului din copilărie, îl luam cu mine şi la fabrică, pe teren la depozite şi la farmacii. A avut un instinct natural să urmeze ce a văzut la mine.”

    După ce a dus grupul la afaceri cumulate de 1 mld. lei din distribuţie şi farmacii, Mihai Miron i-a atras alături în business şi pe fiul său, Gabriel Miron, alături de soţia sa, Teodora Miron, ambii de profesie farmacişti. „S-a implicat de mic, de la doi ani a făcut reclamă la vitamine, la produsele pe care le-am creat la vremea respectivă, atunci a făcut primul pas în business. El a cunoscut etapele businessului din copilărie, îl luam cu mine şi la fabrică, pe teren la depozite şi la farmacii. A avut un instinct natural să urmeze ce a văzut la mine“, a spus recent Mihai Miron.

    Implicarea copiilor în business vine la pachet şi cu o serie de viziuni diferite asupra afacerii, acolo unde ies la suprafaţă cel mai bine graniţele dintre generaţii. Acest lucru l-a văzut şi Ioan Stoian, medic, fondatorul spitalului Royal Hospital din Bucureşti.

    Ioan Stoian, medic, fondatorul spitalului Royal Hospital din Bucureşti

    „Provocările ţin de temperamentele diferite pe care le au cei doi fii şi, totodată, de viziunile lor diferite faţă de a mea. Pe de cealaltă parte, de-a lungul timpului, eu am luat deciziile de business în mod intuitiv, concentrându-mă pe partea medicală a lucrurilor. Ei au venit cu o coerenţă în business şi un focus pe această zonă, care, deşi a provocat scântei între noi, ne-a ajutat să dezvoltăm spitalul într-un ritm mai alert decât dacă aş fi continuat să iau deciziile singur.”

    „Provocările ţin de temperamentele diferite pe care le au cei doi fii şi, totodată, de viziunile lor diferite faţă de a mea. Pe de cealaltă parte, de-a lungul timpului, eu am luat deciziile de business în mod intuitiv, concentrându-mă pe partea medicală a lucrurilor. Ei au venit cu o coerenţă în business şi un focus pe această zonă, care, deşi a provocat scântei între noi, ne-a ajutat să dezvoltăm spitalul într-un ritm mai alert decât dacă aş fi continuat să iau deciziile singur”, povesteşte şi Ioan Stoian. El pornea în 1995 un cabinet privat de ginecologie, spe-cialitatea în care lucra deja în Spitalul Militar în Bucureşti, iar ulterior s-a dezvoltat constant în urma cererii crescute a pacientelor, renunţând la activitatea din spitalul de stat. În 2017 a deschis Royal Hospital, după o investiţie de 5 mil. euro din credite, iar planurile urmăresc din nou extinderea. Fondatorul spitalului explică şi cum au contribuit cei doi copii în dezvoltarea brandului Royal Hospital.

    „Cel mare a gândit la începuturi crearea unui call center, separat de secretariatul spitalului, o organizare mai bună a activităţilor recurente şi, foarte important, mai târziu, în cea mai ambiţioasă etapă de dezvoltare, a găsit căile de finanţare a proiectului. Cel mic a adus şi el o mai bună organizare şi extindere a activităţilor medicale, pe de o parte, şi pe de alta a fost adeptul delegării atribuţiilor către persoane calificate, depăşind astfel etapa în care dr. Stoian era „one man show”, mai adaugă medicul. În prezent, fiul cel mare ocupa poziţia de director financiar în cadrul Royal Hospital, iar fiul cel mic este director medical. În domeniul medical şi farmaceutic există astfel de exemple de businessuri date mai departe următoarelor generaţii, în contextul în care procesul de trecere de la o generaţie la alta în antreprenoriatul românesc este deseori evitat de fondatorii companiilor, care vor să păstreze controlul businessurilor pe care le-au creat.

  • Reţeaua de farmacii Napofarm din Cluj-Napoca ţinteşte afaceri de 30 mil. euro în 2021 şi continuă extinderea

    ♦ Napofarm numără 18 farmacii în Cluj-Napoca şi localităţile din jur, dar şi în Târgu-Mureş ♦ Reţeaua Napofarm este unul dintre cele mai puternice branduri regionale din retailul farma.

    Consolidarea şi extinderea sunt direcţiile de urmat pentru far­maciile Napofarm din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari jucători din retailul far­ma, o reţea de 18 uni­tăţi, cu prezenţă în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.

    Antreprenorul care deţine compania vizea­ză extinderea în alte ju­deţe şi aşteaptă afaceri de aproape 30 mil. euro cumulate în 2021, ceea ce înseamnă o creştere de circa 50% faţă de anul anterior, din calcu­lele ZF.

    „Suntem pe plus şi ca număr de farmacii, şi ca cifră de afaceri. Avem 18 farmacii. Cea mai mare provocare a fost să facem rost de medicamente, aceeaşi problemă. Au fost probleme pentru că pacienţii nu au mai ajuns în clinici din cauza temei de COVID-19 şi s-au repozi­ţionat spre alte medicamente pe care a trebuit să le găsim, aceasta a fost adap­­tarea“, a spus pentru ZF Richard Mihalache, fondatorul şi acţionarul companiei.

    El conduce businessul alături de Sebastian Bereş, iar din acţionariatul companiei mai face parte şi firma Rusav Farmacie, în care este asociat Mihalache. Ideea de la care a pornit înfiinţarea de farmacii a venit din faptul că antreprenorii şi-au dorit un business în retailul farmaceutic, domeniul lor de activitate. Cele 18 farmacii din grup funcţionează pe societăţi diferite.

    „Ne aşteptăm să încheiem anul 2021 cu circa 30 milioane de euro. În 2022 ne aşteptăm ca piaţa să crească, 1-2% evoluţie. Acum vrem să ne dez­voltăm, este loc în piaţă, vrem să mergem să ne extindem în alte judeţe, încercăm şi în altă parte“, a mai adăugat Richard Mihalache.

    El a precizat că a primit de-a lun­gul timpului oferte de preluare, însă în prezent scopul este extinderea re­ţelei de farmacii în alte judeţe şi nu îşi doreşte să vândă businessul. Cu un ritm mai lent faţă de efervescenţa de di­na­inte de pandemie, retailul farma­ce­utic a început să se mişte din perspec­tiva tranzacţiilor.

    Recent, Sensiblu a primit unda verde de la Concurenţă pentru a prelua 23 de farmacii Optifarm, cu prezenţă în zona de Sud a României, mai ales în judeţul Gorj.

    Piaţa farmaceutică din judeţul Cluj este una puternic concurenţială, în care activează atât antreprenori locali, cu câteva zeci de unităţ, dar şi marii jucători care s-au extins mai ales în oraşele mari.

    Cea mai mare reţea de farmacii este Catena, controlată de antreprenoarea Anca Vlad, care are peste 850 de farmacii. Al doilea jucător este Sensiblu, cu 710 de farmacii, urmat de Help Net, cu 413 unităţi. Clasamentul primilor cinci jucători este completat de Dona şi Ropharma, aceste cinci reţele dominând totodată piaţa.

    Piaţa retailului farmaceutic s-a contractat uşor în 2020, numărul de farmacii scăzând faţă de 2019, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică într-un raport care priveşte activitatea unităţilor sanitare din anul trecut. Este al doilea an consecutiv de scădere a numărului de unităţi din retailul farma. În total au funcţionat 8.045 de farmacii în 2020 la nivel naţional.

     

  • Criza opioidelor din SUA: trei lanţuri de farmacii sunt găsite vinovate

    O instanţă din statul american Ohio a decis că farmaciile deţinute de lanţurile Walmart, Walgreens şi CVS poartă responsabilitatea pentru criza opioidelor din două comitate ale statului, relatează Deutsche Welle.

    Cazul ar putea crea un precedent, autorităţile locale putând acţiona în instanţă distribuitori de medicamente, şi nu numai producători, pentru rolul jucat într-o criză care a costat peste 500.000 de vieţi în ultimii 20 de ani.

     

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.

  • Cum s-a văzut lupta cu virusul din farmacii şi ce urmează în retailul farma?

    ♦ Revenirea după criza sanitară este trendul spre care se îndreaptă retailul de medicamente după un an pandemic plin de incertitudini ♦ Anul 2021 marchează schimbări importante în piaţa muncii prin modelul hibrid de lucru de acasă şi de la birou.

    Retailul farmaceutic a fost în prima linie de luptă cu noul coronavirus, funcţionând în continuare în timp ce restul afacerilor îşi închideau porţile în starea de urgenţă. Totuşi, consumul de medicamente a fost influenţat negativ de criza sanitară, mai ales că pacienţii n-au mai ajuns la medic, însă toate semnele din prima parte a lui 2021 indică revenirea cererii pentru medicamente.

    „Industria farmaceutică în 2021 este în revenire şi pe un trend de normalizare. Dacă vorbim de schimbări, probabil că cea mai importantă a fost incertitudinea ce a venit ca urmare a accesului dificil pentru pacienţi la servicii medicale. Pe lângă faptul că o serie de unităţi medicale au fost transformate în centre COVID-19, unii pacienţi au evitat vizitele la medic, chiar tratamentele, de teama infectării. Evident, acest lucru a afectat întreaga industrie”, au transmis pentru ZF reprezentanţii Fildas-Catena, cel mai mare grup farmaceutic de pe piaţa locală.

    Catena, brandul controlat de antreprenoarea Anca Vlad, numără în prezent peste 850 de farmacii la nivel naţional şi este cea mai extinsă reţea farmaceutică din ţară.

    Reprezentanţii grupului cred că 2021 va fi un an mai bun decât precedentul pentru consumul de medicamente, cu o condiţie – noile variante ale virusului să nu blocheze din nou activităţile economice. Despre revenire vorbesc şi reprezentanţii Dr. Max, a doua reţea după numărul de unităţi cu extindere la nivel naţional.

    „După un an 2020 în care industria a avut de suferit din cauza măsurilor de prevenire a răspândirii Covid 19, anul 2021 arată o revenire graduală a consumului. Principala schimbare pe care o percepem este deschiderea pacienţilor către serviciul online. De asemenea, observăm interesul crescut al pacienţilor faţă de livrarea medicamentelor cu prescripţie prin serviciul online”, au transmis reprezentanţii Dr. Max.

    Sensiblu, a doua cea mai extinsă reţea de farmacii la nivel naţional, care a rebranduit o bună parte dintre farmacii sub numele Dr. Max, are 710 farmacii.

    Investiţiile, pe lista de priorităţi

    Deşi anul 2020 a marcat şi planurile de investiţii ale retailerilor farmaceutici, care au încercat să stabilizeze businessurile în faţa crizei sanitare, în 2021 investiţiile s-au reluat cu o nouă componentă – cea a digitalizării.

    „Şi în 2021 am continuat planurile de extindere prin achiziţii, dar, în acelaşi timp, investiţiile au continuat şi în tehnologizare, digitalizare, astfel încât să putem oferi pacienţilor, dar şi partenerilor noştri servicii moderne, la cele mai înalte standarde”, spun reprezentanţii Catena.

     

    Noul model de lucru

    Pandemia a schimbat inclusiv piaţa muncii, o parte dintre angajaţii din birouri alegând să lucreze de acasă, alternând cu perioade în care să meargă la sediul companiei. „În anul 2020 am simţit o uşoară relaxare a pieţei muncii, însă de câteva luni ne confruntăm cu aceeaşi situaţie ca înainte de apariţia COVID-19 şi anume dificultatea de a găsi candidaţi în zona de blue collars. În acest moment avem circa 4.800 de angajaţi”, potrivit reprezen­tanţilor Dr. Max.

    Totuşi, angajaţii din farmacii şi centrele de distribuţie de medicamente nu au putut folosi modelul de lucru hibrid, astfel că angajatorii au fost nevoiţi să găsească soluţii pentru a răspunde incertitudinii din piaţă.

    „În ultima perioadă, am simţit cu toţii că schimbarea este singura constantă. Schimbările au fost multiple: fie că vorbim despre adaptarea la munca de acasă, acolo unde a fost posibil, fie de  accelerarea procesului de digitalizare, până la gestionarea unui volum mai mare de responsabilităţi în anumite cazuri şi perioade. Pandemia a schimbat obiceiurile de muncă şi regulile „prezenţei” la serviciu”, au mai spus reprezentanţii Catena.

    Piaţa retailului farmaceutic s-a contractat uşor în 2020, numărul de farmacii scăzând faţă de 2019, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică într-un raport care priveşte activitatea unităţilor sanitare din anul trecut. Este al doilea an consecutiv de scădere a numărului de unităţi din retailul farma. În total au funcţionat 8.045 de farmacii în 2020 la nivel naţional.

     

  • Businessul românesc care a reusit sa aducã teste rapide COVID în farmacii. Ce contin acestea

    DDS Diagnostic, companie specializată în domeniul diagnosticului şi-a început drumul în anul 2002 prin crearea a diferite tipuri de produse necesare în diagnosticare. În 2020, compania s-a numărat printre primele care au ajuns să producă teste antigen pentru diagnosticarea coronavirusului. Cum se finanţează un astfel de business?

     

    DS Diagnostic şi-a început activitatea în urmă cu aproape 19 ani prin dezvoltarea produselor de diagnostic, iar pe tipul de teste asemănătoare celor de diagnosticare a COVID-19, care intră în categoria testelor imunocromatografice, compania are o experienţă de 7 ani”, a spus Dana Stan, fondator şi CEO al companiei, în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business realizată de ZF în parteneriat cu BCR. „Compania noastră are trei unităţi de bază, partea de cercetare – dezvoltare, producţia şi vânzările. Fiecare are particularităţile ei. Partea de cercetare-dezvoltare este foarte bine structurată, cred că este cea mai bine structurată din cadrul companiei. Pe lângă cercetarea proprie atragem finanţari prin proiecte şi avem bugete, termene de realizare a activităţilor propuse şi personal specializat. Ceea ce obţine cercetarea se transferă la departamentul de producţie, după care vindem aceste produse, le promovăm şi le vindem pe piaţa dispozitivelor medicale, care până în 2020 a constat în laboratoare şi clinici private şi de stat, iar din anul 2020 ne-am adresat şi farmaciilor şi medicilor de familie”, a spus Dana Stan.

    Ea a mai explicat că testele pentru diagnosticul COVID aveau deja un proiect în derulare, iar contractul îl aveau semnat încă din anul 2019. „Este un contract în parteneriat cu Institutul de Fizică de la Măgurele pentru îmbunătăţirea acestui tip de teste. Ce am făcut noi, începând cu februarie-martie 2020, a fost să studiem acest virus, să găsim informaţii relevante, iar această idee de a dezvolta teste de diagnostic rapid a venit firesc”, susţine Dana Stan.

    Efortul pentru a putea continua dezvoltarea testelor a fost mare din cauza perioadei de lockdown, iar deplasarea a fost dificilă, a mai spus CEO-ul companiei. „Nu se ştia ce este cu acest virus. Am luat tot felul de măsuri de prevenţie pentru că noi aveam această facilitate lucrând în domeniul diagnosticului şi am avut permisiunea să nu oprim activitatea firmei sau să lucrăm de acasă pentru că la noi nu se poate lucra de acasă. Ne-am repliat cât am putut de repede pentru a găsi informaţiile relevante şi furnizorii potriviţi, iar în final am obţinut testul”, a mai adăugat Dana Stan. Domeniul diagnosticului este unul foarte reglementat, în care este nevoie de avize de la Agenţia Naţională a Medicamentului. „Din fericire, relaţia noastră a început în anul 2002, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului au fost foarte receptivi pentru că eram prima firmă românească care punea pe piaţă un test de diagnostic”, a spus CEO-ul DDS Diagnostic.

    Dana Stan, fondator şi CEO DDS Diagnostic: „A existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă.”

    Strategia companiei este ca, după ce produsul este plasat pe piaţă, să continue evaluarea preclinică şi clinică pentru a creşte performanţele şi a oferi rezultate cât mai corecte.

    Compania a scos pe piaţă un test de diagnostic nazofaringian pentru uz profesional, care se găseşte în farmacii. Având această experienţă, au luat şi decizia de a obţine un autotest care poate fi folosit de persoane fără instruire medicală. Reprezentanta DDS Diagnostic a spus că pentru dezvoltarea unui astfel de produs este nevoie de investiţii de sute de mii de euro, iar în cazul lor particular, de peste 300.000 de euro, mai ales când vine vorba despre echipamentele de ultimă generaţie. De asemenea, compania a trebuit să investească şi în materiale, proteine, baze de date referitoare la structura virusului şi salarii pentru cercetători. Acestea au fost susţinute din fonduri proprii. „Noi în mod constant investim din profit pentru că aceasta este strategia noastră. Avem două proiecte în derulare, dintre care unul axat pe COVID. Eu ca structură sunt om de laborator; am coordonat însă echipe şi am administrat bugete. Relaţia cu BCR a fost una de foarte bună calitate, dovadă că singurul nostru cont este la BCR din anul 2002. Cel puţin în octombrie – noiembrie am apelat destul de mult la bancă pentru că nu reuşeam să achiziţionăm materialele de care aveam nevoie.”

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR, a spus tot în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business, că în cazul companiei DDS Diagnostic a contat foarte mult calitatea antreprenorului. „Afacerea pe care ea a dezvoltat-o a plecat de la expertiză. Nu şi-a creat expertiza în timpul afacerii, ci a venit cu expertiza într-un business pe care l-a crescut. Dacă ar fi să pun pe primul loc ce a contat în acordarea finanţării a fost antreprenorul şi calitatea sa. Ne uităm evident şi la situaţiile financiare. De multe ori, acestea ne spun multe despre o companie, dar ne spun pe termen scurt, însă, ce am observat, situaţiile financiare ale companiei sunt curate, echilibrate. Acest lucru ne-a spus că antreprenorul este capabil să gestioneze partea financiară a companiei. Colegii mei de la risc nu au avut ce să scrie la puncte slabe atunci când au analizat compania”, a explicat Delia Olteanu.

    Reprezentantul BCR a mai adăugat că un alt aspect la care s-a uitat banca a fost istoricul de creditare, care a fost impecabil, iar toate finanţările accesate anterior au fost rambursate fără probleme. „Domeniul medical a fost unul ţintă în perioada aceasta. Pe lângă domeniul medical, au fost multe companii cu nevoi specifice acestei perioade de pandemie. În primul rând a existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă. Atunci am preluat tot ce însemna schemă de susţinere şi am transferat-o în limbaj comun, uşor de utilizat de către antreprenori. Finalitatea a fost că antreprenorilor le-a fost mai uşor să acceseze aceste scheme de sprijin”, a mai spus Delia Olteanu.

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR: „Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste.”

    În ceea ce priveşte domeniul de cercetare din România, Dana Stan este de părere că este mult subfinanţat. Cu toate acestea, DDS Diagnostic a reuşit să acceseze fonduri pe zona de cercetare, iar valoarea finanţării a fost, de-a lungul timpului, din ce în ce mai mare. „Efortul a fost foarte mare, iar sumele au fost destul de mici, dar ne-au ajutat foarte mult. Politica la nivel european nu a încurajat foarte mult cercetarea aplicativă. Acum însă în acest exerciţiu financiar european se va investi foarte mult pe inovare şi în biotehnologii. Aceasta este o veste foarte bună pentru că industria IT-ului este foarte profitabilă, dar se pare că industria biotehnologiilor vine cu paşi repezi din urmă. Aplicabilitatea este foarte largă pe multe domenii precum medicină, diagnostic, terapie, mediu, beauty. Sunt foarte multe lucruri care se pot aplica pe aceste domenii”, spune Dana Stan.

    Planul CEO-ului DDS Diagnostic este de a lansa start-up-uri bazate pe rezultatele pe care le-a obţinut pe nanotehnologii, atât din zona de diagnostic, cât şi pe terapii. „Avem brevete publicate şi încă două în lucru. Sunt convinsă că vom găsi finanţări foarte interesante, iar în România acest domeniu se va dezvolta exponenţial; ţine foarte mult de oameni. Am început să atragem cercetători din străinătate, care vor să colaboreze cu noi pentru a dezvolta produse împreună”, a explicat Dana Stan.

    Iar pentru a explica mai bine domeniul nanotehnologiei, ea oferă ca exemplu testele COVID, care includ nanoparticule de aur, de care sunt ataşate proteine. „Pe de altă parte, doamnele care au grijă de ele folosesc creme, care conţin de asemenea nanoparticule de aur sau argint, care fac parte din aceste produse şi ajută foarte mult. Pe partea noastră de diagnostic, gama de teste care se adresează pacienţilor este atât de vastă încât nu există o firmă la nivel mondial care să facă toate aceste produse pentru analizele de sânge, analiza de proteină etc. Organismul uman este atât de complex, iar varietatea de teste este atât de mare încât o singură firmă nu poate produce toată gama de produse”, spune Dana Stan.

    CEO-ul DDS Diagnostic a mai explicat că în general companiile foarte mari merg pe un sistem de achiziţionare de la firme mici, nişate, pe care le aplică în compania lor. De exemplu, dacă DDS Diagnostic dezvoltă un produs foarte nişat, acesta poate fi vândut unei firme foarte mari. „De exemplu, testele antigenice de COVID se adresau întregii populaţii a lumii. Este foarte complicat ca o singură firmă să producă pentru toată populaţia. Nu este posibil, cel puţin din toată experienţa mea, ca o firmă foarte mare să înghită una mică pentru a o scoate de pe piaţă. Se fac parteneriate. Acest domeniu, pe lângă faptul că este foarte nişat, are nevoie de oameni cu pregătire foarte solidă. În general ai nevoie de doctori în ştiinţă pentru că altfel nu ai cum să scoţi un produs nou. Aceşti oameni nu pot fi găsiţi pe toate drumurile. Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste. Din fericire, am reuşit să avem cele mai bune salarii pentru cercetătorii noştri din firmă”, susţine Dana Stan.

    Începând cu anul 2020, CEO-ul şi fondatoarea DDS Diagnostic s-a asociat cu două persoane cu experienţă pe business. „Cu ei mă sfătuiesc cum discutăm cu banca, ce fel de finanţări să atragem şi avem în vedere atragerea unor finanţări de anvergură, plus că am depus un proiect pentru tehnologizare pentru că vrem să facem o unitate de producţie de mare capacitate şi echipamentele să fie de ultimă generaţie, iar aceasta ar fi prima din estul Europei. În acest context ne dezvoltăm businessul”, a explicat Dana Stan. În acelaşi timp, DDS Diagnostic a început parteneriate în vederea dezvoltării businessului cu Europa, mai exact în Germania, Italia şi Franţa, dar se gândeşte şi la ţări din Asia şi Nordul Africii, unde sunt discuţii preliminare. În prezent, capacitatea de fabricare a testelor antigen COVID de către DDS Diagnostic este de 50.000 de teste pe zi, iar acurateţea este de 97%. Preţul unui test costă aproximativ 50 de lei, iar acestea pot fi comercializate doar în sistem online. DDS Diagnostic a terminat anul 2019 cu afaceri de
    2,7 milioane de lei, în creştere cu 23%, faţă de anul anerior şi un profit de 340.000 de lei, având un număr de 12 angajaţi.

  • Impactul pandemiei în piaţa medicamentelor în primul trimestru din 2021. Românii au folosit 158 mil. cutii de medicamente în T1/2021, cu 11% mai puţine faţă de primele trei luni din anul trecut

    ♦ Au fost scăderi pe linie în piaţa medicamentelor după volum în primele trei luni din 2021 comparativ cu perioada similară din anul trecut ♦ Inclusiv segmentul medicamentelor fără reţetă (OTC) a înregistrat scăderi în volum, de 13%.

    Piaţa medicamentelor a înregistrat scăderi la apropae toate segmentele de medicamente în ceea ce priveşte volumul eliberat către pacienţii români în primul trimestru din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Astfel, în 2021 primul trimestru a adus o scădere de 11,4%, până la 158 mil. cutii eliberate către pacienţii români.

    Scăderea din acest an este efectul exploziei de vânzări din lunile februarie şi martie, când, de teama infectării cu noul virus, pacienţii au mers în farmacii pentru a cumpăra me­dicamente indicate drept posibile tratamente ale simptomelor de COVID-19. Astfel, printre cele mai căutate produse au fost cele de imunitate, de răceală, oamenii cumpărând produse farmaceutice în contextul crizei medicale.

    De la jumătatea lunii martie a fost stare de urgenţă în România şi, cu toate că farmaciile au rămas deschise, restricţiile de călătorie au adus un flux mai scăzut de pacienţi în unităţile farmaceutice. În plus, teama de a merge la medic din cauza posibilităţii îmbolnăvirii şi a restricţiilor pentru cazurile care nu reprezentau o urgenţă a îngreunat accesul la medici, care prescriau reţete pentru pacienţi.

    Iar cele mai căutate medicamente anul trecut, la debutul pandemiei, au fost cele eliberate fără prescripţie medicală (OTC), care au înregistrat în primul trimestru din 2021 prima scădere din ultimii ani, de minus 13% în volum. Aceste produse au avut în mod tradiţional o creştere peste media pieţei totale a medicamentelor, iar boom-ul de anul trecut a fost decontat în rezultate scăzute anul acesta. Spre comparaţie, în primul trimestru din 2020 piaţa OTC-urilor în volume creştea cu 18%.

    Până acum, piaţa OTC-urilor creştea constant, fiind influenţată de lipsa unui preţ reglementat şi de promovarea produselor.

    Grupele de medicamente unde s-au văzut cele mai puternice scăderi raportate la trimestru în ceea ce priveşte volumele au fost cele dedicate sistemului respirator (-22%) şi la medicamentele anti infecţioase (- 20%).

    În valoare, piaţa medicamentelor a avut o uşoară creştere în primul trimestru din 2021, până la aproape 5 mld. lei, plus 2% faţă de T1/ 2020. Este de remarcat în schimb prima scădere din ultimii ani pentru piaţa medicamentelor eliberate fără reţetă în primul trimestru din 2021, de aproape 5%.

    În ceea ce priveşte companiile care au pus medicamente pe piaţă în primul trimestru, companiile cu fabrici locale deţin primele poziţii în clasament, cu Zentiva şi Terapia (Sun Pharma) pe primele două locuri. În top 10 companii după volume mai apar şi Antibiotice Iaşi, Biofarm şi Gedeon Richter, iar primii zece jucători au realizat jumătate dintre medicamentele cumpărate de pacienţii români în primele trei luni din an.

  • Americanii de la USP îşi fac loc în România pe piaţa suplimentelor alimentare şi aduc cinci branduri în farmacii

    Compania USP, fondată în America în urmă cu aproape 30 de ani, dar cu o prezenţă puternică în Polonia, a decis să intre şi în România cu cinci branduri de suplimente alimentare, urmărind extinderea portofoliului de produse pe piaţa locală.

    Creşterea constantă din ultimii ani a pieţei locale a suplimentelor alimentare, pe fondul unui ritm agitat de viaţă al românilor şi a atenţiei pentru alimentaţie, a atras extinderea USP în România.

    „Lansarea USP România este cel mai mare proiect de extindere al companiei şi plănuim să devenim în scurt timp un jucător redutabil. Strategia noastră este să aducem pe piaţa locală branduri care răspund unor nevoi încă insuficient acoperite pentru consumatorii din România”, a spus Răzvan Constantinescu, Managing Director USP România, executiv cu peste 18 ani de experienţă în piaţa farmaceutică. El a ocupat anterior mai multe funcţii în cadrul companiei Walmark, preluată de germanii de la Stada, care activează tot în domeniul suplimentelor alimentare, potrivit profilului de pe reţeaua LinkedIn.

    USP nu a dorit să precizeze cât a fost investiţia în intrarea pe piaţa românească şi care este targetul de business.

    „Principala piaţă de distribuţie este reprezentată de farmacii, fizice sau online. Pe măsura extinderii businessului în România, vom aborda şi alte canale relevante (drogherii, online) pentru produsele pe care le aducem în portofoliu. Suplimentele alimentare sunt livrate către România direct din depozitul companiei aflat în Polonia către un partener local cu care colaborăm pentru serviciile logistice”, au mai transmis reprezentanţii companiei pentru ZF.

    USP este cel mai mare jucător din piaţa de consumer healthcare din Polonia, cu vânzări de 280 mil. euro şi un portofoliu de 29 de branduri, potrivit informaţiilor companiei. De asemenea, în Polonia deţine şi două fabrici pentru medicamente, iar în Suedia are o fabrică pentru suplimentele alimentare. În România, USP aduce produse pentru tuse, pentru răceală şi afecţiuni respiratorii la copii, pentru imunitatea copiilor şi pentru hidratare. În 2021, compania mai vrea să aducă un medicament OTC în România.

    Motivele pentru care USP a decis să intre în România ţin de mărimea pieţei, fiind a doua cea mai mare populaţie din regiune, după Polonia, dar şi evoluţia pieţei medicamentelor OTC, peste media pieţei totale. Vânzările medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) au fost de 4 mld. lei în 2020, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    USP este o companie fondată în Statele Unite ale Americii în 1992, cu activitatea principală în Europa Centrală şi de Est în Polonia, Ucraina, Bulgaria, Lituania şi România.

    Piaţa suplimentelor alimentare şi a medicamentelor OTC este una puternic concurenţială în România, cu multe branduri din portofoliul companiilor nişate pe zona de OTC-uri, dar şi al producătorilor cu portofoliu de medicamente. În ultimii ani, pe fondul reglementărilor din piaţa farmaceutică a medicamentelor cu prescripţie, care au preţ impus de autorităţi, marile companii au început dezvoltarea portofoliului de produse fără reţetă, care nu au preţ reglementat şi au fost din ce în ce mai căutate de pacienţii români. În pandemia de COVID-19, piaţa a crescut de asemenea pe baza diferitelor recomandări pentru creşterea imunităţii ca prevenţie în faţa noului virus.