Tag: „fantomă“

  • Oraşul fantomă din SUA unde nimeni nu vrea să mai locuiască de aproape 20 de ani

    Johnsonville se află la doi paşi de Connecticut River şi a fost scos la vânzare recent pentru suma de 1,9 milioane dolari.

    Nimeni nu se încumetă, însă, să negocieze cu proprietarii din cauza unei legende bizare care spune că Mr. Johnson însuşi, stafia fostului administrator, bântuie încă locul.

    Un milionar excentric care ar vrea să-şi stabilească aici reşedinţa ar putea fi însă atras de clădirile vechi şi de peisajul înverzit, potrivit msm.com. Locul este atractiv în prezent doar pentru vânătorii de fantome şi de exploratorii urbani, scrie realitatea.net

     

     

  • Oraşul fantomă din SUA unde nimeni nu vrea să mai locuiască de aproape 20 de ani

    Johnsonville se află la doi paşi de Connecticut River şi a fost scos la vânzare recent pentru suma de 1,9 milioane dolari.

    Nimeni nu se încumetă, însă, să negocieze cu proprietarii din cauza unei legende bizare care spune că Mr. Johnson însuşi, stafia fostului administrator, bântuie încă locul.

    Un milionar excentric care ar vrea să-şi stabilească aici reşedinţa ar putea fi însă atras de clădirile vechi şi de peisajul înverzit, potrivit msm.com. Locul este atractiv în prezent doar pentru vânătorii de fantome şi de exploratorii urbani, scrie realitatea.net

     

     

  • Cum a reuşit un antrepenor să cumpere un întreg oraş cu doar 7 milioane de dolari

    Din 1982, oraşul Kitsault este nelocuit, însă iluminatul public este mereu deschis, iar pomii sunt mereu aranjaţi, iar peluzele sunt tunse. În oraş există centre comerciale, restaurante, bănci, baruri şi teatre. 

    Planul de construcţie al oraşului a atras în zonă meşteri, ingineri şi investitori. Au fost construite peste 100 de case, duplexuri şi 7 blocuri cu aproximativ 200 de apartamente. De asemenea, în oraş a fost construit un spital modern, un centru comercial, restaurante, bănci, piscine, librării şi teatre. 

    La 18 luni după ce primele familii s-au mutat în locuinţe, piaţa de molibden a căzut, mina s-a închis şi oamenii au început să plece din oraş. 

    În 2005, antreprenorul Krishnan Suthanthiran a cumpărat oraşul pentru 7 milioane de dolari şi a început să investească bani în întreţinerea lui.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum a reuşit un antrepenor să cumpere un întreg oraş cu doar 7 milioane

    Din 1982, oraşul Kitsault este nelocuit, însă iluminatul public este mereu deschis, iar pomii sunt mereu aranjaţi, iar peluzele sunt tunse. În oraş există centre comerciale, restaurante, bănci, baruri şi teatre. 

    Planul de construcţie al oraşului a atras în zonă meşteri, ingineri şi investitori. Au fost construite peste 100 de case, duplexuri şi 7 blocuri cu aproximativ 200 de apartamente. De asemenea, în oraş a fost construit un spital modern, un centru comercial, restaurante, bănci, piscine, librării şi teatre. 

    La 18 luni după ce primele familii s-au mutat în locuinţe, piaţa de molibden a căzut, mina s-a închis şi oamenii au început să plece din oraş. 

    În 2005, antreprenorul Krishnan Suthanthiran a cumpărat oraşul pentru 7 milioane de dolari şi a început să investească bani în întreţinerea lui.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum a reuşit un antrepenor să cumpere un întreg oraş cu doar 7 milioane de dolari

    Din 1982, oraşul Kitsault este nelocuit, însă iluminatul public este mereu deschis, iar pomii sunt mereu aranjaţi, iar peluzele sunt tunse. În oraş există centre comerciale, restaurante, bănci, baruri şi teatre. 

    Planul de construcţie al oraşului a atras în zonă meşteri, ingineri şi investitori. Au fost construite peste 100 de case, duplexuri şi 7 blocuri cu aproximativ 200 de apartamente. De asemenea, în oraş a fost construit un spital modern, un centru comercial, restaurante, bănci, piscine, librării şi teatre. 

    La 18 luni după ce primele familii s-au mutat în locuinţe, piaţa de molibden a căzut, mina s-a închis şi oamenii au început să plece din oraş. 

    În 2005, antreprenorul Krishnan Suthanthiran a cumpărat oraşul pentru 7 milioane de dolari şi a început să investească bani în întreţinerea lui.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Titanic revine pe mare. Sumă gigantică pentru reconstrucţia vaporului fantomă

    În 1909, compania Harald & Wolff din Belfast începe să construiască pentru White Star Line din Liverpool inconfundabilul vas de pasageri Titanic. Atunci a costat 7.5 mil. $, echivalentul a 45 mil. $ azi.  Pe 2 aprilie 1912, vasul enorm e gata. Biletele pentru prima cursă la clasa I au fost între 30 de lire (2.700 lire azi) şi 870 de lire (80.000 de lire azi). Doar 710 oameni de pe tot vaporul au supravieţuit după 2 ore şi jumătate în care vasul gigantic s-a scufundat complet.

     

    IATĂ AICI TOATE DETALIILE DESPRE TITANIC II ŞI CÂT DE REPEDE VA FI PUS PE APĂ

  • FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru

     Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.

    Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.

    “Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.

    Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru

     Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.

    Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.

    “Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.

    Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.