După ce actorii care au jucat într-un serial sau film se reunesc după mai mulţi ani de la oprirea filmărilor, momentul întâlnirii este deopotrivă important atât pentru ei, cât şi pentru fanii lor.
Spre exemplu, actorii care au jucat în Stăpânul Inelelor au luat cina împreună după 15 ani de la lansarea primului film al seriei, iar selfie-urile făcute de grup au făcut furori pe internet. Exemplele de acest tip sunt însă numeroase – vă prezentăm câteva dintre ele.
La Tagoo, în Vama Veche, piscina azurie şi zidurile albe ale pensiunii te trimit imediat cu gândul la Grecia, iar dacă totuşi există nostalgici, aceştia îşi pot găsi leacul la Sandalandala, un camping cu de toate, de la duşuri la maşini de spălat, plus o terasă cu cuptor pe lemne şi cărţi la raft.
Pentru ceva mai multă linişte, în 2 Mai, la Casa Stavros se înfiripă o atmosferă care îţi aminteşte de Melrose Place. Toată lumea vorbeşte cu toată lumea, conversaţiile curgând la fel de lin ca o tură prin bazinul pensiunii.
În Olimp au apărut primele proiecte care aduc conceputul de bungalow la malul mării, iar marile unităţi vedetă din Neptun, celebrele hoteluri Belvedere, Amfiteatru, Panoramic, intră în renovare.
La hotelul Europa din Eforie Nord abia a fost finalizată investiţia într-o piscină cu apă sărată din lacul Techirghiol, iar în Agigea, Pescăria lui Matei ajunge anul acesta la un business de peste 11 milioane de lei, fiind poate cel mai cunoscut restaurant pescăresc de pe litoralul românesc.
Scurta enumerare de mai sus se vede în cifre.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în perioada 2013-2017 numărul unităţilor de cazare din municipiul Mangalia a crescut de la 160 la 247 de hoteluri sau pensiuni, în contextul în care numărul de unităţi de cazare la nivelul judeţului Constanţa, care au avut o cifră de afaceri mai mare de zero, a ajuns anul trecut la 579 de unităţi, de la 430, câte erau în 2013.
Ce fac primăriile din sudul litoralului?
Mangalia are în grija sa staţiunile Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun şi Olimp, dar până la închiderea ediţiei reprezentanţii primăriei nu au putut preciza care sunt investiţiile majore în infrastructură aflate în derulare şi nici nu au dat detalii despre proiectele viitoare. La primăria Limanu, cea care are în administrare Vama Veche şi 2 Mai, lucrurile stau la fel. Nimeni de la primărie nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei, în afară de un robot telefonic deloc comunicativ. După cum se vede însă în statistici, lucrurile se mişcă şi aşa. La primăria din Eforie, situaţia este mai roz, cel puţin pe partea de comunicare.
„Avem mai multe proiecte în derulare”, spune Robert Nicolae Şerban, primarul oraşului Eforie. Printre acestea se numără un proiect pentru reabilitarea infrastructurii de utilitate publică în valoare de aproape 22 de milioane de lei semnat în martie, anul acesta, care este deja în faza de implementare. Şi pentru amenajarea lacului Belona, care se întinde pe o suprafaţă de 52.104 metri pătraţi, având şi peste 17.000 de metri pătraţi de teren adiacent, a fost semnată
o finanţare de aproape 21 de milioane de lei în vara anului trecut,
proiectul fiind în curs de implementare, potrivit datelor furnizate de primăria Eforie.
Cei care au investit însă în Eforie vin cu alte cerinţe
„În primul rând vorbim de accesul rutier, mai ales în zona Eforie, unde circulaţia se îngustează din cauza accesului pietonal în trepte spre plajă. O soluţie ar fi şi aici pasarelele de acces, ca în staţiunea Mamaia. În zona sudului, implicarea financiară a Primăriei Mangalia este destul de mică, ţinând cont că oraşul Mangalia nu poate susţine administrarea a şase staţiuni, deci probabil implicarea de la nivel central ar contribui mult la administrarea lor adecvată”, spun reprezentanţii Ana Hotels, grup controlat de omul de afaceri George Copos, care în 2001 a preluat hotelul Europa din Eforie Nord. Unitatea este azi una dintre cele mai frumoase din sudul litoralului, dar investiţiile au fost substanţiale.
„În urma lucrărilor de modernizare au fost refăcute complet compartimentările şi finisajele de la interior şi exterior. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 24 de milioane de euro, inclusiv pentru spa, care nu exista anterior. Cele 11 niveluri de cazare dispun în total de 221 camere.”
Spa-ul are 45 cabinete şi camere de tratament pentru tratamente balneare, beauty şi wellness, iar hotelul are patru piscine.
Reprezentanţii Ana Hotels mai spun că anul acesta a fost finalizată şi investiţia în piscina exterioară cu apă sărată din lacul Techirghiol, incluzând şi modernizarea instalaţiilor şi a echipamentelor de tratare a apei. Astfel, în timpul sezonului, gradul de ocupare a unităţii depăşeşte 90%.
„Luna august este la acest moment peste anul 2017, deci per total previzionăm un sezon mai bun decât în 2017.”
Arta de a bate pasul pe loc
Mai departe însă, în Eforie Sud, lucrurile nu stau la fel de bine. În 2016, au fost înregistrate circa 22.700 de sosiri în staţiune, iar numărul străinilor a fost de 3,5 ori mai mic faţă de cel din 2012, de exemplu.
„Eforie Sud este cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc. Localitatea a fost înfiinţată de Ioan Movilă şi Elena Movilă, familie boierească din părţile Moldovei, la 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului Movilă. La început staţiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă. Ioan Movilă a fost un moşier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în apusul Europei, care a cunoscut staţiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului din lacul Techirghiol şi a razelor solare marine”, se arată într-un material furnizat de primăria Eforie. În acelaşi material se mai arată însă un lucru.
„Până în 1938, se construiesc în staţiune aproximativ 500 vile, hoteluri şi case de locuit. Staţiunea ajunge astfel să poată găzdui în 1938 până la 20.000 de vizitatori pe sezon.” Statisticile de azi arată însă că numărul de turişti este aproape neschimbat, anul trecut fiind înregistrate 203 unităţi de cazare în oraşul Eforie, faţă de 195 în 2013. „Este destul de dificil să ţinem o evidenţă a noilor spaţii de cazare, pentru că mulţi îşi iau autorizaţii pentru case personale cu 11 camere, de exemplu, dar de fapt acestea devin unităţi de cazare. În acest context, numărul real de turişti este dublu faţă de ce vedem în statistici”, spun surse din domeniu.
Un alt gen de investiţie
Interesant este că într-un peisaj dominat încă de structuri gândite în urmă cu zeci de ani, ţinute în viaţă de regimul all inclusive, apar iniţative de business dedicate şi altor categorii de turişti, aflaţi în căutare de spaţii cu personalitate, nu de sute de camere identice. În Eforie Sud, de exemplu, o astfel de investiţie este Arome 22. Unitatea de cazare are 12 dormitoare, toate dotate cu băi proprii, şi dispune de o piscină, restaurant şi un jacuzzi pe acoperiş cu vedere directă la lacul Techirghiol. Mai departe, în staţiunile pentru care sudul litoralului era faimos pe vremuri, lucrările sunt în derulare la modernizarea unor structuri de cazare emblematice.
Noutăţi pentru 2019
Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează
800 de camere în unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi hoteluri în Capitală, caută deja să aducă forţă de muncă din străinătate, pentru a completa deficitul de angajaţi. Semnul este cât se poate de bun, dar hotelierul vrea să se extindă. În total, omul de afaceri are în plan investiţii de 30 de milioane de euro în turism pentru anul acesta şi 2019. El a demarat modernizarea complexului hotelier Belvedere Amfiteatru Panoramic din Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc”, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. În total, Murad va investi 15 milioane de euro în modernizarea acestui complex.
„Lucrăm cât ne permite sezonul pentru că nu vrem să închidem camerele”, spune Leonard Buianu, director general al Phoenicia Hotels & Resorts, brandul sub care este grupat portofoliul de unităţi hoteliere deţinut de Mohammad Murad. „Ceea ce ne dorim noi este ca până la anul să finalizăm lucrările”, a mai precizat Buianu.
La rândul său, Ciprian Constantinescu, proprietarul hotelurilor de trei stele Delta din Jupiter şi California din Cap Aurora, spune că va demara moderni-zarea integrală a hotelului de două stele Atlas din Jupiter, preluat în 2016, şi că are în plan să îl redeschidă anul viitor sub o clasificare de patru stele.
„Investiţia se va ridica la câteva milioane de euro, cu bani de la bănci. Vom reface hotelul Atlas integral pentru că vrem să îl reclasificăm la patru stele. Sunt încă multe unităţi în sudul litoralului care au nevoie de investiţii mari. Problema cea mai mare este că autorităţile nu fac nicio investiţie din bani publici, zonele dintre hoteluri arată jalnic, ca tot litoralul“, spunea recent, pentru ZF, Ciprian Constantinescu, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Patronatului Industriei Hoteliere „Marea Neagră“, ce reuneşte hotelieri din Venus, Jupiter, Olimp, Neptun, Saturn.
În sudul litoralului, majoritatea hotelurilor care funcţionează în prezent au fost construite înainte de ’90, cumpărate de oameni de afaceri, şi doar câteva unităţi au fost modernizate integral. În sud mai deţine hoteluri THR Marea Neagră, cea mai mare companie hotelieră, care operează 8.000 de locuri de cazare pe litoralul românesc, multe unităţi de două stele din Neptun, Saturn sau Venus fiind lăsate în paragină, dar şi fraţii Micula, care nu au investit nimic în amenajarea hotelurilor preluate, încercând în ultimii doi ani să le vândă sau să le închirieze.
„În Neptun au fost închiriate câteva hoteluri de la fraţii Micula, în Olimp vor urma investiţii, dar tot nu este suficient pentru sudul litoralului“, mai spune Constantinescu. Printre hotelierii care au investit în unităţile din sudul litoralului se numără Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează două unităţi în Venus, hotelul de patru stele Melodia şi hotelul Favorit şi care a investit peste 5 milioane de euro în renovarea celor două unităţi.
Tot în zona de sud urmează să finalizeze un proiect major familia Movileanu, proprietara complexului hotelier Mera Resort din Venus, care a investit circa 12 milioane de euro în renovarea completă a hotelurilor Onix şi Safir din Cap Aurora, preluate în 2016 de la Josef Goschy, pe care le va redeschide la 1 iulie sub brandul Mera Onix, un resort all inclusive.
„Sudul litoralului s-a dezvoltat în special pe segmentul de resort cu all inclusive, un concept care poate fi aplicat cu succes în lunile de sezon pentru familişti. Pur şi simplu investitorii au identificat un segment interesat de aceasta zonă şi s-au adaptat la solicitările oaspeţilor”, spun la rândul lor reprezentanţii Ana Hotels. Aproape 60.000 de camere sunt în unităţile de cazare din sudul litoralului, iar pe tot litoralul sunt circa 120.000 de camere.
Noul val de antreprenori
Dincolo de renovarea unor vechi proprietăţi, interesantă este abordarea cu care vine noua generaţie de hotelieri, accentul fiind pus pe unităţi de dimensiuni mici, nestandardizate, care recreează local mult din aerul vacanţelor greceşti.
Casa Blanca din Olimp este, potrivit reprezentanţilor proiectului, singura investiţie locală de tip bungalow. Lansat anul trecut, proiectul este situat direct pe plajă. Conceputul de bungalow presupune o casă realizată din materiale naturale, de obicei lemn sau împletitură de trestie, cu un singur etaj, situată într-un mediu natural.
„Este opţiunea perfectă pentru o vacanţă caracterizată de linişte şi relaxare alături de toţi membrii familiei (inclusiv animăluţele de companie) într-o căsuţă de lemn, de tip bungalow, de aproximativ 40 de metri pătraţi“, spune Laura Iancu, reprezentanta Casa Blanca din Olimp. În sezon, bungalow-urile din Casa Blanca din Olimp se rezervă pentru vacanţe de cel puţin 7 nopţi, cu check-in şi check-out duminica, iar în extrasezon „căsuţele“ se pot închiria pentru minimum două nopţi.
De anul acesta, Casa Blanca din Olimp are 12 spaţii de cazare de tip bungalow. Tot în Olimp, echipa din spatele proiectului Casa Blanca a deschis în 2016 Casa de Mare.
„Deschisă la început de sezon estival 2016, Casa de Mare a funcţionat în primul an cu 15 camere duble, adăugând în al doilea an de funcţionare încă opt camere triple, de tip family cottage, situate în zona de pădure a proprietăţii.“
În timp ce perioadele de sejur sunt dedicate mai ales concediilor în familie, la final de săptămână cele mai multe rezervări vin din partea cuplurilor tinere, care dau başii din cluburi pe sunetul mării la orice oră din zi şi din noapte.
În 2 Mai au început, la fel, să apară investiţii care se integrează frumos în ţesătura satului, dar care aduc pe plan local ceva din frumuseţile greceşti. Casa Stavros are 50 de camere, 47 duble şi trei triple, şi o piscină care deşi este destul de mică, devine un competitor serios al mării aflate la câţiva paşi. Proiectul a fost realizat tot de echipa care a gândit conceptele Casa de Mare şi Casa Blanca din Olimp.
Noua Vamă
Mai departe, spre Vama Veche sunt alte exemple care arată că sudul litoralului trece printr-o transformare majoră. Tagoo este unul dintre hotelurile care prin design se adresează unui alt gen de public, piscina din incintă şi zidurile albe fiind atrăgătoare pentru vamaioţii care încă mai apreciază atmosfera locului, dar care au nevoie de mai mult confort decât clasicul cort pe malul mării.
Iar pentru cei care încă apreciază somnul sub stele există campingul Sandalandala, dotat însă cu maşini de spălat şi duşuri. Vestea bună este că aceia care au pariat pe astfel de modele de business spun că potenţialul este aici şi că investiţiile în sudul litoralului vor continua.
„Ne dorim să investim an de an în locaţiile existente astfel încât fiecare sezon să aibă o notă de prospeţime, dar ne-am propus şi să avem minimum o locaţie nouă deschisă la fiecare doi ani, cel puţin în zona de sud a litoralului. Credem foarte tare în potenţialul acestei zone de litoral”, mai spune Laura Iancu. Aparent, nu este singura.
La doar 17 ani, Kali Uchis a fost dată afară din casa părinţilor, deoarece lipsea frecvent de la şcoală pentru a-şi urma pasiunile, muzica şi filmul. A reuşit să îşi găsească un job într-un aprozar, pentru a-şi putea cumpăra mâncare, însă noaptea dormea pe bancheta din spate a maşinii, un Subaru vechi, singurul bun care îi rămăsese. Greutăţile nu începuseră însă acum, ci cu mult timp în urmă.
Crescută în Columbia, Uchis, pe numele său real Karly-Marina Loaiza s-a mutat cu părinţii săi în Alexandria, Virginia, în anii 2000. Viaţa de acasă era haotică, o mulţime de rude venind în mod repetat să locuiască în casa familiei sale până îşi găseau de muncă. Încă de la o vârstă fragedă, tatăl său şi-a pus copiii să muncească în locuinţele pe care le administra. Cu toate acestea, artista spune că nu o deranja să muncească din greu pentru a-şi ajuta familia.
Uchis şi-a descoperit pasiunea pentru muzică în copilărie, când tatăl său, care se ocupa cu administrarea complexelor de apartamente, îi aducea uneori acasă CD-uri cu muzică lăsate în locuinţe de unii chiriaşi. În liceu, a învăţat să cânte la pian şi la saxofon şi a performat într-o trupă de jazz. În acea perioadă, părinţii au alungat-o de acasă, ca urmare a absenţelor dese de la şcoală.
În cele din urmă, tânăra s-a împăcat cu părinţii săi şi, după ce s-a întors acasă, s-a dedicat din ce în ce mai mult muzicii, ajungând să compună chiar şi 17 cântece într-o noapte.
Un album improvizat, realizat la calitate redusă, a câştigat totuşi atenţia unor artişti renumiţi, precum rapperii Snoop Dogg şi Tyler. Ei au au invitat-o să cânte alături de ei; astfel tânăra a ajuns să îi acompanieze în câteva dintre melodiile de pe albumele lor.
Devenind astfel populară, următoarele ei albume, Ridin’ Round şi Know What I Want, au ajuns la 10 milioane de vizualizări pe YouTube; cifre care o motivează să muncească în continuare pentru a ajunge la rezultatele unor artişti de talier internaţională.
”Numerele mint. Câteva dintre vedetele care au lansat hituri plătesc sute de mii de dolari ca să fie auzite la radio la fiecare 5 minute – dar nu au parte de concerte precum ale mele. Fanii mei vor fi alături de mine nu doar fiindcă am lansat un hit.”, declară ea.
Aceşti fani au susţinut-o în cei trei ani în care a lucrat la lansarea albumului ei de debut.
”Acum pot să investesc în mine însămi, să mă pregătesc pentru a fi un artist mai bun”, descrie ea momentul în care se află acum, precizând că nu crede că există vreo perioadă în viaţă în care cineva să fie sigur de succesul său.
“Eu nu fac politică, nu vreau să spun nimic despre acest lucru. Eu m-am dus pur şi simplu ca să împărtăşesc această bucurie de a arăta trofeul oamenilor care au venit şi pentru ei am răspuns pozitiv invitaţiei, strict pentru ei, atât”, a declarat, vineri, Simona Halep, prezentă la “Halep Challenge”, o competiţie de hochei care se desfăşoară la patinoarul din Otopeni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Clubul de Rugby Gloucester le promite fanilor care au vechea siglă a clubului tatuată pe corp că le va plăti modificarea acestor tatuaje după rebranduire şi trecerea la noua siglă, potrivit DailyMail.
Noua siglă roşie-albă a fost prezentată oficial săptămâna această, iar clubul a făcut anunţul legat de tatuaje în cadrul unei discuţii cu Sportsmail.
Gestul „de bună credinţă” s-ar putea dovedi unul costisitor, saloanele de tatuaje din Gloucester sugerează că modificarea unui tatuaj ar putea costa până la 200 de euro.
„Înţelegem că schimbarea nu este pentru toată lumea, iar dacă oamenii şi-au dedicat timp, energie şi angajament faţă de echipa noastră şi au tatuaj cu sigla veche, putem măcar să le arătăm o latură umană şi suportul nostru”, spune Stephen Vaughan, CEO al clubului Gloucester.
Vechea siglă a fost schimbată în 2007, însă board-ul consideră că nu se identifică corespunzător cu identitatea echipei.
Cel mai aşteptat artist de fanii din România, Armin van Buuren, va participa, pentru prima dată la un concet pe litoralul românesc, la NEVERSEA, după ce a fost prezent la fiecare ediţie a festivalului UNTOLD.
„Armin van Buuren şi-a dorit să cunoască şi să guste şi din atmosfera celui mai mare festival de la malul Mării Negre, NEVERSEA, astfel că în perioada 5-8 iulie, fanii îl pot vedea şi auzi live pe scena principală a festivalului NEVERSEA”, au anunţat, joi, organizatorii evenimentului.
Steve Aoki, Galantis şi Tujamo sunt alţi trei artişti aflaţi în topul preferinţelor fanilor festivalului NEVERSEA, care se va desfăşura pe o plajă din Cosntanţa.
“Ana Bogdan a atins noi culmi!”, scrie site-ul oficial al WTA. “Românca şi-a făcut debutul în Top 100 şi arătat câte ceva din forma care adus-o în top în primele patru luni ale sezonului”, continuă oficialii WTA. Ana Bogdan a ajuns în semifinalele turneelor de la Bogota şi Monterrey, în acest început de an.
Mi-e greu să pricep ce au vrut să facă producătorii cu Justice League: să pregătească noi poveşti de origine, să creeze un sentiment de anticipare faţă de următorul Justice League sau să testeze cum ar reacţiona fanii lor la adunarea supereroilor. Poate o combinaţie din toate, dar, aşa cum se întâmplă de obicei, când vrei să împuşti mai mulţi iepuri rămâi fără gloanţe.
Ultima oară când a fost cap de afiş într-un film (Batman vs. Superman: Dawn of Justice), Superman părea să aibă o soartă pe care nimeni nu a luat-o în serios. Desigur că Superman nu a murit şi a revenit în prim-plan, dar nici măcar asta nu a salvat prea mult din film.
Primul care sesizează pericolul e Batman, aşa că îşi asumă rolul de a strânge o echipă de supereroi. Ca să fie mai simplu de înţeles, imaginaţi-vă grupul Avengers cu o serie de schimbări: Batman în locul lui Iron Man, Superman în locul lui Thor, Aquaman în locul lui Hulk şi aşa mai departe. Comparaţia e uşor exagerată, dar şi filmul e la fel.
Justice League aduce câteva modificări poveştii clasice, aşa cum ar fi introducerea unui Flash mai tânăr decât cei cu care eram obişnuiţi. Un lucru cel puţin ciudat, pe care l-a ”reperat“ un coleg, este modul în care Batman – deşi este evident că toată lumea îi ştie adevărata identitate – continuă să vorbească cu o voce modificată când îşi pune masca.
Am spus-o săptămâna trecută şi simt nevoia să mă repet: filmele de acest gen nu mai aduc nimic nou. Chiar dacă nu sunt neapărat un fan al universului extins DC (numele oficial al francizei deţinute de Warner Bros.), am apreciat producţiile de calitate atunci când a fost cazul. Luaţi ca exemplu Wonder Woman, un film de o calitate mult superioară celorlalte încercări ale Warner Bros. Chiar dacă au trecut 57 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu Justice League, creatorii nu par să fi găsit formula corectă pentru marele ecran.
Regizorul Zack Snyder rămâne adeptul unei atmosfere întunecate, aşa cum a fost cazul în Dawn of Justice; desfăşurarea haotică a filmului şi scenele de luptă care nu au, regretabil, prea multă imaginaţie transformă Justice League într-o producţie cel mult mediocră.
Viitorul francizei e pus în pericol şi de rezultatele financiare de până acum: în weekendul de lansare, Justice League a obţinut din bilete doar 93 de milioane de dolari, în condiţiile în care bugetul consolidat (ce include costurile cu marketingul şi lansarea pe DVD) trece uşor de 500 de milioane de dolari.
E Justice League un film pentru fanii universului DC? Sigur. E Justice League un film bun? Nici pe departe.
Nota: 6/10