Un important furnizor chinez pentru industria de baterii investeşte 1,3 miliarde de dolari într-o fabrică din Suedia, cel mai recent semn al dependenţei în creştere a ţărilor occidentale de sectorul chinez de clean tech, relatează Financial Times. Putailai construieşte cea mai mare unitate din Europa de producţie de anozi, un component vital al bateriilor pentru maşini electrice.
Tag: fabrica
-
Anul 2022 pentru producătorul românesc de medicamente Antibiotice Iaşi: aproape de pragul de 100 mil. euro venituri şi o nouă fabrică. Ce urmează în 2023?
♦ Antibiotice Iaşi este cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, fiind controlat majoritar de Ministerul Sănătăţii ♦ Veniturile din vânzări în 2022 au ajuns la aproape 100 mil. euro, după o creştere de 32% faţă de anul anterior ♦ Anul trecut, compania a adăugat şi o nouă fabrică în portofoliu, în care produce creme, geluri, unguente.
O nouă fabrică după o investiţie de 100 mil. lei şi producţie în timp record de pastile de iodură de potasiu, într-un context geopolitic incert, sunt primele două obiective care caracterizează anul 2022 pentru producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, în viziunea directorului general al companiei, Ioan Nani.
După ce în 2022 platforma de la Iaşi a generat venituri de aproape 100 mil. euro, ambiţiile managerului pentru companie urmăresc tot o creştere de două cifre în 2023, dar şi o viziune spre industria europeană pentru producătorul de la Iaşi.
„Ne-am apropiat de 100 mil. euro şi îmi doresc mult ca Antibiotice să intre în clasa companiilor care realizează peste 100 mil. euro pe an. În 2023 ne pregătim pentru depăşirea acestui prag şi ne propunem să ajungem undeva la 110-120 mil. euro ca cifră de afaceri, din care aproximativ 35% vom obţine pe piaţa internaţională, iar diferenţa pe piaţa internă. Însă, Antibiotice Iaşi trebuie să se înscrie în peisajul farmaceutic european, nu numai naţional. Trebuie să fim antrenaţi într-o «energie» europeană, într-un efort comun de creştere a independenţei Europei faţă de producţia de medicamente din alte teritorii“, a spus recent pentru ZF Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.
Revenirea pieţei
Contextul pandemic a influenţat accesul pacienţilor în spitale în perioada 2020-2021, segmentul pe care Antibiotice are o cotă de piaţă de peste 13% pe segmentul medicamentelor generice cu prescripţie şi OTC (medicamente fără reţetă). Odată cu revenirea pacienţilor în spitale, şi piaţa de profil a crescut, astfel că, din totalul vânzărilor valorice ale Antibiotice în 2022, 135,8 mil. lei, adică 28% din calculele ZF, au venit din segmentul de spital.
„Anul trecut a fost pentru noi o adevărată provocare şi suntem bucuroşi că am reuşit să traversăm un an extrem de greu fără să fim influenţaţi din punctul de vedere al profitabilităţii şi totodată să avem o creştere substanţială a cifrei de afaceri“, a mai spus Ioan Nani.

Exporturile aduc mai bine de o treime din business
Pieţele internaţionale au adus venituri din vânzări în valoare de 184 mil. lei pentru Antibiotice Iaşi, în creştere cu 30% comparativ cu cele din anul 2021.
Cele mai vândute produse finite la export sunt antiinfecţioasele injectabile, iar printre ţările unde ajung medicamentele fabricate la Iaşi sunt Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Vietnam, Canada, Danemarca, Irak, Azerbaidjan, Moldova, Canada.
Planuri pentru 2023
Antibiotice Iaşi are un buget de investiţii de peste 75 mil. lei în 2022, după ce anul trecut a realizat investiţii de aproape 50 mil. lei.
Dezvoltarea portofoliului de produse, capacităţi de producere a energiei verde, dar şi extinderea şi modernizarea spaţiilor deja existente pe platforma din Iaşi sunt proiectele pe care Antibiotice le are în plan în 2023.
„În 2023 ne concentrăm pentru a creşte cifra de afaceri cu cel puţin 20% şi de a consolida prezenţa noastră în Europa. Avem obiective şi proiecţii clare până în orizontul anului 2025, când afacerea va creşte cu 65-70% până atunci, se va consolida“, a mai completat Ioan Nani.
Şi portofoliul de produse al producătorului românesc va creşte în următorii ani, platforma de la Iaşi având o componentă puternică de cercetare.
„În prezent, avem în dezvoltare un portofoliu de peste 25 de produse, cele mai solicitate de părinţi, care lipseau din farmacii în toamna anului trecut. Vom avea medicamente pentru răceală şi gripă începând de anul viitor, ele fiind acum în analiza Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Până în anul 2030, vom dubla cifra de afaceri, vom fi undeva la 230-235 mil. euro şi vom avea, de asemenea, o creştere corespunzătoare a profitului“, a mai spus directorul general al companiei, Ioan Nani.
-
De ce au vândut austriecii de la HS Timber fabrica din Sebeş către Ziegler? „Aprovizionarea cu materii prime a fabricilor noastre devine din ce în ce mai dificilă. Limitările pieţei din România şi costurile prea ridicate ale importurilor de materii prime au condus la cea mai bună soluţie atât pentru companie cât şi pentru angajaţi“
♦ HS Timber motivează vânzarea fabricii din Sebeş prin creşterea costurilor, însă în 2020 şi 2021 a obţinut marje de profit cu două cifre.
Aprovizionarea tot mai dificilă cu materii prime şi costurile prea ridicate ale importurilor de materii prime au condus la decizia austriecilor de-a vinde fabrica din Sebeş către germanii de la grupul Ziegler.
„Aprovizionarea cu materii prime a fabricilor noastre devine din ce în ce mai dificilă. Limitările pieţei din România şi costurile prea ridicate ale importurilor de materii prime au condus la cea mai bună soluţie atât pentru companie cât şi pentru angajaţi“, au transmis oficialii companiei HS Timber Productions la solicitarea ZF.
Compania HS Timber Productions raporta o cifră de afaceri de 3,1 miliarde de lei în 2021 faţă de 2,4 miliarde de lei în 2020 şi un profit net de 624 mil. lei în 2021, faţă de 339 milioane de lei în 2020, arată mfinante.ro. Astfel, HS Timber Productions a înregistrat în 2020 o marjă de profit de circa 20% în 2020 şi 14% în 2021. În total compania avea 1.575 de angajaţi în 2021. Rezultatele pe anul trecut nu au fost făcute publice.
Spre comparaţie, o marjă de profit cu două cifre avea în 2020 doar Dedeman în retail, restul având sub zece procente. De obicei companiile din agribusiness mai reuşesc marje de profit de două cifre, însă în producţie aproape întotodeauna sunt de o singură cifră.
Austriecii de la HS Timber au semnat vânzarea fabricii din Sebeş către germanii de la Ziegler Grup, un grup cu operaţiuni în prelucrarea lemnului şi logistică. Prin această achiziţie germanii de la grupul Ziegler intră pe piaţa locală. Contractul a fost semnat în aprilie iar încheierea tranzacţiei este aşteptată la mijlocul anului 2023 şi este supusă aprobărilor obişnuite de reglementare. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. bpv Grigorescu Ştefănică şi bpv Hügel (Austria), care au oferit consultanţă Ziegler Group în achiziţia HS Timber Productions Sebes SRL, a anunţat tranzacţia.
Gerald Schweighofer, acţionarul HS Timber, renunţă astfel la primul activ construi în România în 2003, fabrica din Sebep, care care a însemnat şi primul pas al familiei austriece în România, la doi ani după ce îşi lichidase afacerile din industria lemnului în Austria şi Cehia.
„Odată cu finalizarea tranzacţiei, consolidăm capacitatea de utilizare a fabricii de cherestea rămase în Reci. În viitor, fabrica de cherestea va putea produce din nou la capacitate maximă, iar aprovizionarea cu lemn preponderent din România va fi posibilă pe termen mediu“, au mai transmis oficialii companiei HS Timber Productions.
Fabricile care sunt în funcţiune pot fi mai bine aprovizionate cu materie primă pentru producţie şi prelucrare ulterioară, permiţându-le să funcţioneze din nou la capacitate maximă. Acestea vor rămâne o parte importantă a HS Timber Group pe termen lung, potrivit răspunsului transmis de oficialii companiei către ZF.
„În acest moment, HS Timber Group operează în România două fabrici de cherestea (Sebeş, Reci), o unitate de producţie pentru grinzi lamelare (Rădăuţi) şi cea mai mare fabrică de panel din lume – HS Baco Panels (Comăneşti). Numărul total de angajaţi este de 2.400. Se preconizează că tranzacţia va fi finalizată la mijlocul anului în urma aprobărilor autorităţilor de reglementare“, potrivit oficialilor HS Timber Productions.
În anul 2003, grupul a deschis prima fabrică de cherestea din România.
HS Timber Group, cu sediul la Viena, îşi are rădăcinile într-o afacere tradiţională de familie din Austria, cu o experienţă de peste 400 de ani în domeniul prelucrării lemnului. Astăzi, grupul activează preponderent în industria de procesare a lemnului, dar derulează operaţiuni şi în sfera comerţului de cherestea, producţiei de energie regenerabilă şi ca furnizor pentru industria de energie solară.
Austriecii de la HS Timber Group anunţau la începutul anului trecut că vor închide fabrica din Siret unde se produceau panouri de lemn masiv şi vor întrerupe operaţiunile la fabrica de cherestea din Rădăuţi. Ei susţineau că investiţiile necesare la fabrica din Siret nu sunt fezabile din punct de vedere economic în condiţiile actuale de piaţă.
Veniturile HS Timber Group la nivel mondial în 2021 s-au ridicat la puţin peste 1 miliard de euro, comparativ cu 784,11 milioane de eruo în anul precedent, o potrivit oficialilor companiei.
-
Povestea omului care a ajuns de la a fi ucenicul unui fierar, la a construi de la zero o companie de sute de milioane de euro. Produsele lui sunt folosite de milioane de oameni din toată lumea
Se spune că noaptea e cel mai bun sfetnic, iar pentru Peter Bang a fost, în multe rânduri, cea mai bună sursă de inspiraţie pentru invenţiile sale sclipitoare. Transformate în electronice de larg consum, acestea au adus succesul companiei care poartă numele său şi al prietenului şi partenerului de business, Olufsen.
Născut în 1900, Peter Boas Bang a crescut într-o familie înstărită din Copenhaga, într-o casă bine echipată pentru vremea aceea, cu lumini electrice, serviciu telefonic şi un fonograf; familia deţinea chiar şi o maşină. Interesat de tehnologie şi radiouri încă de la o vârstă fragedă, Bang obişnuia să îşi cheltuie banii de buzunar pe baterii, sonerii şi întrerupătoare.
La 14 ani a părăsit internatul Nærum Kostskole, unde a locuit timp de cinci ani, şi a intrat la gimnaziu, timp în care şi-a explorat în continuare pasiunea pentru tehnologie şi mecanică, ajutat de vărul lui, Isse Wulff, care era asistent la Institutul Tehnic. În 1917 a terminat şcoala, unde îi fuseseră deja evidenţiate abilităţile practice.
Tatăl său i-a găsit apoi un loc de muncă, ucenic fierar la forja Siemens & Halske, unde Peter obişnuia, în afara orelor de muncă, chiar şi noaptea, să facă experimente, inclusiv făurirea unei mori de vânt pentru a alimenta casa de vară a familiei cu energie electrică. A rămas în atelierul de fierărie patru ani şi, după o scurtă pauză, tatăl său a fost de acord să-l lase să studieze inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum. Aici, a construit mai multe staţii radio pentru familia sa, iar în al treilea an de studii a dezvoltat un receptor care nu se baza pe baterii.

Atunci când industria audiovizualului a început să se dezvolte rapid, în special în Statele Unite, Bang a călătorit peste ocean pentru a-şi continua studiile, iar în următoarele şase luni a studiat producţia de radiouri şi a lucrat într-o fabrică de echipamente radio. Înainte de a pleca, a vorbit cu tatăl său despre ideea de a înfiinţa o fabrică în Danemarca. Nu a putut începe imediat, dar, odată întors în Copenhaga, a fost contactat de un fost coleg, Svend Andreas Grøn Olufsen, care construise un mic receptor în Quistrup şi avea nevoie de un partener pentru a dezvolta afacerea.
Nu a durat mult până când ambii tineri ingineri şi-au dat seama că lucrează bine împreună, iar Camillo Cavour Bang, tatăl lui Peter, a înţeles că este un proiect serios şi le-a cerut să vină la Copenhaga pentru a finaliza formalităţile lansării a A/S Bang & Olufsen, fondată la data de 17 noiembrie 1925. Capitalul iniţial a fost de 10.000 de coroane daneze; fiecare fondator avea o cotă de 4.000 kr, iar taţii lor aveau fiecare câte 1.000 kr. Camillo Cavour Bang a fost ales preşedinte al consiliului de administraţie.
După un început lent şi un succes modest cu un receptor alimentat de la reţea, ei au aflat că există o piaţă mai profitabilă pentru un produs care a furnizat receptoare alimentate cu baterii cu energie de la reţea. Acest produs, care corespunde cel mai îndeaproape adaptorului de alimentare de astăzi, a fost numit Eliminator. A fost lansat în 1926 ca primul produs comercial al companiei şi a fost mijlocul de existenţă al acesteia în primii câţiva ani. Bang & Olufsen a devenit din nou un producător de radio, în sarcina lui Peter Bang revenind responabilitatea inovaţiilor. Aşa că şi-a păstrat obiceiul de a rămâne treaz nopţile pentru a face experimente. După ce Svend Olufsen a murit în 1949, Peter Bang a condus singur compania până la moartea sa, în 1957; a apucat totuşi să fie martorul lansării unui nou produs al Bang & Olufsen, televizorul, în 1952.
Compania a încheiat anul 2021 cu venituri de circa 230 de milioane de dolari.
Carte de vizită
Peter Boas Bang, cofondator, Bang & Olufsen
1. S-a născut pe 14 martie 1900 în Frederiksberg, Danemarca;
2. A fost căsătorit de două ori şi a avut patru copii, doi băieţi şi două fete. Ambii fii au călcat pe urmele tatălui lor, devenind ingineri şi lucrând la fabrica din Struer a companiei;
3. Primul său loc de muncă a fost ca ucenic fierar la forja Siemens & Halske;
4. A studiat inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum;
5. În 1925 a cofondat, alături de Svend Andreas Grøn Olufsen, compania Bang & Olufsen;
6. A murit în anul 1957.
-
O fabrică uriaşă se va construi în România. Va fi cea mai mare din Europa pe nişa ei
Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în comuna Făgeţelu, din judeţul Olt, după ce investitorii au obţinut 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale salută demersul unor investitori români din judeţul Olt, comuna Făgeţelu, care au obţinut suma de 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022, prin finanţare de la Ministerul Economiei.
Potrivit MADR, fondurile vor fi folosite pentru înfiinţarea unei fabrici de procesare a lânii şi la fabricarea de produse fono şi termo izolante din lână, dar şi pentru valorificarea unor produse secundare, precum lanolina, îngrăşămintele organice sub formă de pelete sau compostul rezultat în urma spălării lânii.
„Proiectul evaluat şi validat se va transpune în construirea unei fabrici prin care se va prelucra această valoroasă resursă, în care găsim finalitatea Programului lână, pe care l-am început în anul 2017. Vom fi tot timpul alături de românii care vor să investească în această activitate prin crearea de mecanisme de colectare a lânii de la crescătorii de ovine din România, în acest moment fiind semnate scrisori de intenţie cu asociaţiile de fermieri pentru 15.000 tone lână brută”, a declarat ministrul Petre Daea.
În cadrul fabricii vor fi construite o hală de producţie în suprafaţă de 12.500 mp, trei linii de spălare lână brută cu o capacitate unitară de 1t/ora/linie, care vor include şi următoarele sub-capacităţi: instalaţii de centrifugare pentru extragerea lanolinei; două linii de peletizare; o staţie de reciclare a apei şi reintroducere în circuit; două linii automate de prelucrare şi ambalare produse finite; capacitate de producere a energiei prin panouri fotovoltaice instalate pe întreaga suprafaţă a halei.
Totodată, MADR apreciază iniţiativa Ministerului Economiei de a acorda sprijin industriei prelucrătoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de o investiţie care va contribui la reducerea efectelor negative privind schimbările climatice, va duce la atingerea obiectivului de eficienţă energetică, prin achiziţionarea şi instalarea de panouri fotovoltaic, şi nu în ultimul rând la crearea de noi locuri de muncă într-o regiune defavorizată.
-
Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în România
Cea mai mare fabrică de procesare a lânii din Europa va fi construită în comuna Făgeţelu, din judeţul Olt, după ce investitorii au obţinut 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale salută demersul unor investitori români din judeţul Olt, comuna Făgeţelu, care au obţinut suma de 182.059.200 lei, în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 959/2022, prin finanţare de la Ministerul Economiei.
Potrivit MADR, fondurile vor fi folosite pentru înfiinţarea unei fabrici de procesare a lânii şi la fabricarea de produse fono şi termo izolante din lână, dar şi pentru valorificarea unor produse secundare, precum lanolina, îngrăşămintele organice sub formă de pelete sau compostul rezultat în urma spălării lânii.
„Proiectul evaluat şi validat se va transpune în construirea unei fabrici prin care se va prelucra această valoroasă resursă, în care găsim finalitatea Programului lână, pe care l-am început în anul 2017. Vom fi tot timpul alături de românii care vor să investească în această activitate prin crearea de mecanisme de colectare a lânii de la crescătorii de ovine din România, în acest moment fiind semnate scrisori de intenţie cu asociaţiile de fermieri pentru 15.000 tone lână brută”, a declarat ministrul Petre Daea.
În cadrul fabricii vor fi construite o hală de producţie în suprafaţă de 12.500 mp, trei linii de spălare lână brută cu o capacitate unitară de 1t/ora/linie, care vor include şi următoarele sub-capacităţi: instalaţii de centrifugare pentru extragerea lanolinei; două linii de peletizare; o staţie de reciclare a apei şi reintroducere în circuit; două linii automate de prelucrare şi ambalare produse finite; capacitate de producere a energiei prin panouri fotovoltaice instalate pe întreaga suprafaţă a halei.
Totodată, MADR apreciază iniţiativa Ministerului Economiei de a acorda sprijin industriei prelucrătoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de o investiţie care va contribui la reducerea efectelor negative privind schimbările climatice, va duce la atingerea obiectivului de eficienţă energetică, prin achiziţionarea şi instalarea de panouri fotovoltaic, şi nu în ultimul rând la crearea de noi locuri de muncă într-o regiune defavorizată.
-
Investiţii uriaşe cu mari necunoscute. Cine sunt germanii care promit că fac în România cea mai mare fabrică de panouri din Europa, fără a anunţa unde se va face investiţia de 1 mld. euro sau câte locuri de muncă vor fi create
Compania AE Solar a anunţat că va deschide o fabrică de producere a panourilor solare în România, valoarea totală a investiţiei fiind de un miliard de euro. În faza iniţială, acest proiect mai amplu va avea o capacitate de 2 GW, iar la finalizarea integrării complete a fluxurilor de producţie în România va atinge 10 GW. Reprezentanţii companiei au confirmat că vor operaţionaliza prima fază în acest an, au precizat reprezentanţii guvernului după întrevederea cu investitorii.
♦ Săptămâna aceasta a debutat cu anunţuri de investiţii istorice în energia României, în contextul în care nici până acum piaţa nu a dus lipsă de memorandumuri sau studii de fezabilitate pentru proiecte uriaşe care nu au depăşit însă faza hârtiilor ♦ Acum este vorba de un proiect de 1 mld. euro, într-o fabrică, aparent în Constanţa, în care se vor produce panouri solare, un proiect unic într-o Europă complet dependentă de importurile din China ♦ Cine sunt germanii din spatele acestui anunţ şi care este situaţia din piaţă?
Compania AE Solar a anunţat că va deschide o fabrică de producere a panourilor solare în România, valoarea totală a investiţiei fiind de un miliard de euro. În faza iniţială, acest proiect mai amplu va avea o capacitate de 2 GW, iar la finalizarea integrării complete a fluxurilor de producţie în România va atinge 10 GW. Reprezentanţii companiei au confirmat că vor operaţionaliza prima fază în acest an, au precizat reprezentanţii guvernului după întrevederea cu investitorii.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul AE Solar, compania a fost înfiinţată în 2003 de către un om de afaceri, Alexander Maier, alături de fraţii lui. În acest moment, compania este deţinută în porporţie de 65% de către firma germană AE Invest Gmbh, restul acţiunilor fiind deţinute de Chin Hope Co Ltd (Taiwan). Pe site-ul AE Solar, se arată că firma are o unitate de producţie pentru module solare în Turcia şi una în China, mai departe produsele companiei germane ajungând pe 95 de pieţe. Potrivit informaţiilor publice, compania ar avea un business de circa 24 de milioane de dolari şi o capacitate totală de producţie de panouri de 2,5 GW. Compania nu a răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF privind stadiul acestei investiţii sau specificul unităţii care va fi realizată aici.
„România are din ce în ce mai multe oportunităţi de investiţii, iar cea a companiei AE Solar este importantă şi prin prisma faptului că ar putea avea loc în judeţul Constanţa“, a scris ieri George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe contul său de Facebook.

O privire de ansamblu
Anul trecut, la nivel european s-au instalat 41,4 GW în proiecte de energie solară, un nivel record, în creştere cu 47% comparativ cu 2021, arată un material publicat de Euronews. Cea mai mare parte din această cerere a fost alimentată cu importuri de echipamente din China, pe plan european neexistând o industrie de panouri solare. Acesta este şi una dintre vulnerabilităţile majore ale planului de a creşte investiţiile în energia solară pentru că cererea nu se bazează pe un lanţ industrial european.
„Studiile arată că pentru a concura cu China sunt necesare capacităţi de producţie foarte mari cu o capacitate anuală de cel puţin 5 GW. Numai astfel de proiecte ar fi viabile din punct de vedere economic. În China, costul pentru producţia de panouri solare este cu 10% mai mic decât în India şi cu 20% mai scăzut decât în SUA şi Europa“, se arată într-un alt material realizat de PV Magazine. Mai mult, notează publicaţia, producătorii europeni nu pot concura cu producătorii din China care primesc subvenţii de miliarde şi care pot folosi energia din cărbuni pentru a produce silicon ieftin, materia primă pentru panourile solare.
Cine ce produce dintr-un panou solar
Datele de la IEA (International Energy Agency) mai arată un lucru. Peste 79% din producţia de polisilicon (materia primă), 97% din componentele pentru celulele solare (wafers), 85% din celule şi 75% din modulele unui panou solar sunt realizate exclusiv în China.
Mai departe, specialiştii din piaţă spun că taxele pentru a aduce în Europa materia primă sunt foarte mari, dar că importul de panouri este scutit de taxe.
Singurul proiect major de producţie de panouri la nivel european este în Catania, Sicilia. Anul trecut, italienii de la Enel Green Power, braţul de energie verde al grupului Enel, au anunţat semnarea unui acord cu Comisia Europeană care va contribui la dezvoltarea TANGO (iTaliAN pv Giga factOry), o fabrică pentru producţia de module fotovoltaice în cadrul unităţii de producţie de panouri solare 3Sun a EGP din Catania. În conformitate cu acordul, extinderea fabricii va avea ca rezultat o creştere de 15 ori a capacităţii sale de producţie, până la 3 GW pe an faţă de cei 200 MW actuali. Este aşteptat ca fabrica sa fie complet operaţională până în iulie 2024, după ce va începe cu primii 400 MW în septembrie 2023, ceea ce face din 3Sun cea mai mare unitate europeană pentru producţia de module fotovoltaice bifaciale modernede o asemenea capacitate, a anunţat la acel moment grupul italian. Mai departe, în februarie, anul acesta, italienii au mai securizat o finanţare pentru acest proiect de 560 de milioane de euro de la UniCredit.
Între timp, în România, la începutul acestei săptămâni a fost anunţată investiţia în fabrica de 10 GW a nemţilor de la AE Solar, dar deocamdată nu se ştie cu exactitate unde va fi fabrica, cum vor fi securizate fondurile sau câte locuri de muncă vor fi create din acest proiect strategic, cel mai mare din Europa în viitorul apropiat. În martie, anul trecut, Ministerul Energiei a semnat un memorandum de înţelegere cu RockTech Lithium pentru a construi o fabrică în România pentru producţia de materii prime/componente de tehnologie climatică (hidroxid de litiu) pentru bateriile litiu-ion destinate industriei auto, investiţie de 400 de milioane de euro. Între timp, nu a mai fost făcut niciun anunţ legat de progresul investiţiei.
-
Tesla va construi o nouă fabrică în Mexic
Tesla plănuieşte să construiască o nouă fabrică în Mexic, alăturându-se altor producători auto care îşi consolidează prezenţa la sud de graniţa cu SUA, potrivit BBC.
Preşedintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a anunţat că fabrica pentru firma de automobile electrice va fi în Monterrey, care se află la aproximativ nouă ore de mers cu maşina din Texas.
„Aceasta va reprezenta o investiţie considerabilă şi multe, multe locuri de muncă”, a declarat, marţi, Lopez Obrador într-o conferinţă de presă.
Tesla ar putea oferi mai multe informaţii despre investiţie într-o prezentare care va fi făcută miercuri.
Anterior, autorităţile din Mexic şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care nevoia de apă a fabricii ar putea afecta regiunea.
Totuşi, Lopez Obrador a declarat că a obţinut asigurări din partea şefului Tesla, Elon Musk, care au dus la atenuarea acestor îngrijorări.
Aceasta ar fi cea de-a treia fabrică a Tesla în afara SUA, după ce firma a deschis fabrici în China şi Germania în ultimii ani.
Confirmarea planurilor Tesla vine la doar câteva săptămâni după ce BMW a declarat că va investi într-o fabrică în Mexic. De asemenea, Ford produce SUV-ul său electric în această ţară.
Şi General Motors a anunţat anul trecut că intenţionează să construiască o fabrică de maşini electrice în Mexic.
-
Stefano Volpetti, Philip Morris International: „Ca urmare a investiţiilor făcute până în prezent, fabrica din Otopeni are cele mai moderne linii de producţie şi a trecut printr-o transformare majoră. De aici pleacă produse exportate în 54 de pieţe de pe 5 continente”
„Conform ultimelor noastre cifre publicate, aproximativ 30% din veniturile noastre nete totale provin din portofoliul nostru de produse fără fum, adică o creştere semnificativă de la doar 0,2% în 2015. Suntem mulţumiţi de acest progres, care ne demonstrează că ne putem îndeplini obiectivul de a deveni o companie predominant de produse fără fum până în anul 2025. Pe termen mediu şi lung, vom continua să facem tot ce putem pentru a ne îndeplini obiectivele şi a creşte aceste cifre”, a răspuns Stefano Volpetti, preşedinte al categoriei produselor fără fum şi Chief Consumer Officer al PMI, în cadrul unui interviu Business Magazin, referindu-se la ponderea vânzărilor de produse fără fum ale companiei. Potrivit estimărilor lor, la finalul anului 2022 aproximativ 24,9 milioane de oameni utilizează IQOS – iar dintre aceştia, aproximativ 17,8 milioane au renunţat la fumat şi au făcut tranziţia la un produs care este o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului, potrivit studiilor realizate la nivel de industrie.
În continuare, compania alocă investiţii semnificative în dezvoltarea de noi categorii de produse:
„Pentru a construi un viitor fără fum, am dezvoltat capacităţi de evaluare ştiinţifică de clasă mondială, inclusiv toxicologice şi clinice, şi am efectuat cercetări comportamentale extinse şi studii de piaţă. Echipa noastră de cercetare şi dezvoltare include peste 980 de oameni de ştiinţă, ingineri, tehnicieni şi personal de asistenţă de talie mondială, care acoperă aproximativ 30 de discipline, inclusiv ştiinţa materialelor, electronică pentru bunurile delarg consum, studii clinice şi toxicologia sistemelor. Din 2008 am investit peste 9 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea produselor fără fum, care reprezintă o alegere mai bună pentru milioanele de adulţi care altfel ar continua să fumeze”.
PMI şi-a propus să creeze un portofoliu de produse fără fum cu o varietate de opţiuni de utilizare, tehnologie, gust şi preţ pentru adulţii care altfel ar continua să fumeze: „Continuăm să dezvoltăm portofoliul nostru de produse fără fum, lider în industrie. Toate aceste produse au un lucru în comun – sunt concepute pentru a reduce semnificativ expunerea consumatorului la substanţe chimice nocive, în comparaţie cu continuarea fumatului”.
Piaţa locală pare să aibă un rol important în această direcţie, având în vedere că până la finalul acestui an, valoarea investiţiilor dedicate transformării fabricii de la Otopeni într-o unitate de producţie de ultimă generaţie, să ajungă la 600 de milioane de euro.
„Ca şi alte unităţi, fabrica noastră din România reprezintă o componentă critică a acestei evaluări. PMI a făcut investiţii semnificative în România în ultimii cinci ani şi va continua în aceeaşi direcţie. Ca urmare a investiţiilor făcute până în prezent, fabrica din Otopeni are cele mai moderne linii de producţie şi a trecut printr-o transformare majoră, de la o fabrică de ţigări la una care produce consumabile pentru IQOS şi alte alternative fără fum, care sunt exportate în 54 de pieţe de pe 5 continente”, a mai subliniat Stefano Volpetti.
Lider în interacţiunea cu consumatorii
Vorbind despre parcursul său de de carieră, ce l-a adus în rolul de preşedinte în dezvoltarea categoriei produselor fără fum a PMI, Volpetti spune că şi-a construit întregul parcurs, concentrându-se pe nevoile consumatorilor. La o vârstă foarte fragedă, a început să lucreze în businessul părinţilor săi. După ce şi-a obţinut diploma universitară la Roma şi în Suedia, s-a alăturat P&G. Rapid, s-a mutat la sediul central al companiei, unde a ocupat roluri internaţionale, mai întâi la nivel regional şi apoi la nivel global, inclusiv roluri de marketing şi comerciale în Europa şi în Mexic. În 2016, a fost numit VP şi Brand Franchise Leader Global Baby Care, unde a condus un proiect de transformare a afacerii care a acoperit peste 100 de pieţe.„În calitate de Chief Consumer Officer la PMI, responsabilitatea mea este să elaborez o strategie de marketing centrată pe consumator pentru produsele noastre fără fum. De asemenea, ofer consiliere pentru portofoliul nostru global şi leadership de brand, inovaţie, interacţiunea cu consumatorii, cu accent puternic pe consumator şi abordarea digitală”, îşi descrie el responsabilităţile actuale.
Stefano Volpetti se consideră un lider pozitiv, înzestrat în mod natural cu spirit antreprenorial. „Îmi place foarte mult să-i ajut pe membrii echipei mele să-şi atingă potenţialul – am fost coach şi mentor pentru nenumăraţi viitori directori şi vicepreşedinţi. Cred cu adevărat că nu există nimic mai bun decât să-i vezi pe oameni că progresează. Aceasta este idealul nostru la PMI, sa punem oamenii pe primul loc – angajaţii noştri, dar şi cei peste 1 miliard de adulţi fumători care ar trebui să renunţe complet la ţigări sau, dacă nu o fac, să treacă la un produs fără fum, care este o alternativă mai bună decât continuarea fumatului, punctează el. De asemenea, crede că stilul său de leadership îl ajută, de asemenea, să contribuie la construcţia unui brand aspiraţional pentru consumatori şi care să funcţioneze ca lider în sectorul său : „Scopul meu final este să creez o experienţă emoţională care să meargă dincolo de tehnologie”.
Este industria în care activează acum una potrivită pentru un tânăr care îşi începe cariera ?
„Din perspectiva mea la PMI, vorbim despre o industrie care trece printr-o transformare majoră şi, ca atare, oferă oportunităţi fără precedent. Una dintre aceste oportunităţi este aceea de a lua parte la procesul de inovaţie care susţine această transformare. O altă oportunitate – şi cu siguranţă nu cea mai puţin importantă dintre acestea – este şansa de a juca un rol în crearea/comercializarea unui portofoliu de produse care ar putea reprezenta una dintre cele mai mari îmbunătăţiri in domeniul sănătăţii publice pe care le-am văzut în viaţa noastră, dacă pot ajuta la eradicarea fumatului. Să fii parte a unei asemenea poveşti de success este una dintre cele mai importante realizări ale vieţii noastre profesionale, posibil chiar cea mai importantă.” Iar dacă ar fi să dea un sfat pentru cineva care începe un parcurs profesional în acest domeniu, acela ar fi că trebuie să fie pregătit să accepte o provocare importantă: „Alternativele fără fum fundamentate ştiinţific au potenţialul de a avea un impact pozitiv asupra traiectoriei sănătăţii publice la nivel global. De asemenea, ar trebui să ştie că nu le va fi uşor şi că există mulţi oameni şi organizaţii care ne vor pune la îndoială mesajul. Dar le-aş repeta că potenţialele realizări fac ca munca să fie incredibil de plină de satisfacţii”.
În ceea ce priveşte provocările ce ţin de construirea acestui viitor, răspunde Tommaso di Giovani, vicepreşedinte pentru comunicaţii internaţionale în cadrul Philip Morris: „Produsele fără fum, care sunt o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului, sunt disponibile astăzi – deci este clar că vorbim în acest caz despre o provocare care a fost rezolvată. Cea mai mare provocare, însă, care rămâne este să ne asigurăm că oamenii au acces la informaţii despre aceste produse şi că îşi pot permite să şi le cumpere. Aceasta înseamnă că avem nevoie de politici şi reglementări adecvate. Suntem hotărâţi să evidenţiem necesitatea unor legi şi politici care să ia în considerare potenţialul de risc redus al acestor produse. De asemenea, trebuie să subliniem că, pentru a construi un viitor fără fum, trebuie să existe o colaborare largă între toate părţile interesate – companii, guverne, profesionişti din domeniul sănătăţii, organizaţii neguvernamentale, chiar şi publicul larg. Acest lucru este absolut crucial pentru a depăşi bariera care apare atunci când un produs necesar devine disponibil, dar este inaccesibil sau prea costisitor”.

-
O nouă fabrică ce va produce motoare pentru maşinile electrice, în Alba
În judeţul Alba, la Sebeş, a fost pusă joi piatra de temelie a unei noi fabrici ce va produce motoare pentru maşinile electrice.
„În judeţul Alba, la Sebeş, a fost pusă astăzi piatra de temelie a primei capacităţi de producţie a unităţilor de antrenare electrică ce vor echipa noua generaţie de Mercedes EQ, modele complet electrice. Evenimentul de astăzi este mai mult decât o nouă investiţie, reprezentând evoluţia economiei locale către electrificare şi către noile tehnologii, judeţul Alba făcând acest pas în viitor alături de unul dintre cele mai mari şi apreciate branduri la nivel mondial. La eveniment a fost prezent şi Nicolae Ciucă, Premierul României, alături de membri ai Guvernului”, informează Consiliul Judeţean Alba.
Realizarea noii fabrici la Sebeş confirmă importanţa judeţului Alba în lanţul de producţie mondial al marilor firme din domeniul automotive, garantând o dezvoltare durabilă şi o perspectivă sigură a locurilor de muncă din această zonă.
„Decizia de a continua investiţiile la Sebeş, într-o nouă unitate de producţie care va realiza elemente pentru vehiculele complet electrice confirmă valoarea resursei umane din judeţul Alba şi importanţa sistemului de învăţământ dual, pe care judeţul Alba l-a promovat în ultimii 10 ani. Evenimentul de astăzi este cea mai bună dovadă că strategiile Consiliului Judeţean Alba converg cu cele ale mediului investiţional şi că împreună ne adaptăm la viitor”, a declarat Ion Dumitrel, Preşedintele Consiliului Judeţean Alba la ceremonia de joi.
Istoria prezenţei Mercedes în Alba începe în 1995, când UM Cugir producea primele roţi dinţate pentru Mercedes. Ulterior, se formează la Cugir o societate mixtă, româno-germană, cărei şi Consiliul Judeţean Alba i-a pus la dispoziţie 4 hectare de teren, producţia acesteia dezvoltându-se şi diversificându-se.
În 2009 se ia decizia înfiinţării fabricii de cutii de viteze de la Sebeş care, până astăzi, a produs 1 milion de cutii de viteză, exportate pe tot mapamondul, aproape fiecare a 2-a maşină al mărcii produsă în ultimii ani fiind echipată cu o cutie de viteze fabricată în judeţul Alba.