BusinessMagazin

Tag: externalizare

  • Compania din România care recrutează 20 de angajaţi săptămânal

    Compania va angaja astfel, până la finalul lui 2014, câte 20 de specialişti IT săptămânal. Jumătate dintre poziţiile deschise sunt disponibile în cadrul diviziei Service Desk, în timp ce 30% sunt pentru dezvoltarea de aplicaţii şi 20% pentru servicii de infrastructură. 20 de specialişti vor fi angajaţi  în centrul din Sibiu şi alţi 100 în centrul din Bucureşti.

    „În prezent, avem o mare varietate de poziţii deschise. Pentru zona de suport căutăm specialişti care au cunoştinţe de franceză, germană, spaniolă, maghiară, rusă şi engleză, în timp ce pentru divizia Application Development vizăm dezvoltatori specializaţi pe tehnologiile Java, .Net şi Mobile”, a declarat Daniela Vercellino, EMEA Recruitment Manager, Stefanini România.

    În ceea ce priveşte nivelul de experienţă, Stefanini caută atât specialişti entry-level, cât şi profesionişti middle-level şi seniori. Pentru divizia Service Desk, compania este interesată în primul rând de cunoştinţele de limbi străine ale candidaţilor, dar şi ca aceştia să aibă cel puţin 6 luni de experienţă în domeniul IT. Cerinţele minime pentru candidaţii interesaţi de posturile din departamentul de dezvoltare se referă la mai mult de trei-patru ani de experienţă, în timp ce pentru divizia de servicii de infrastructură, Stefanini caută persoane cu peste doi ani de experienţă.

    Specialiştii IT ce vor fi recrutaţi de Stefanini până la finalul acestui an vor lucra pe proiecte pentru clienţi din domenii precum cel alimentar, auto, dezvoltare software, transport, turism şi sănătate.

    Deşi compania recrutează atât candidaţi entry-level, cât şi seniori, procesul de recrutare este destul de asemănător, începând cu un interviu de HR, urmat de un test de personalitate şi teste tehnice, apoi, în cazul în care candidatul se califică, de încă un interviu, cu managerul departamentului în care ar urma să lucreze. În funcţie de nivelul de experienţă şi profilul tehnic necesar, procesul de selecţie poate dura de la 2 săptămâni, în cazul specialiştilor juniori, până la 2 luni, în cazul seniorilor. Pentru selecţia candidaţilor, compania utilizează toate canalele disponibile, de la secţiunea de cariere de pe site, până la recomandări interne şi târguri de joburi – pentru poziţiile entry-level – sau căutare directă şi head hunting – pentru poziţiile de senior sau management. Stefanini selectează cei mai buni candidaţi, pe baza rezultatelor şi intereselor lor, punându-le apoi la dispoziţie programe de training, coaching şi mentorship.

  • Smartphone-ul lasă fără energie iepuraşul Duracell

    Ce se întâmplă cu Duracell? Marca este o afacere de miliarde şi are în prezent mai mult de o treime din piaţa bateriilor (35,4%), dar tendinţa este de stagnare spre scădere; vânzările s-au redus cu 4,6% în ultimul an. Tendinţa se regăseşte şi la competitori, pentru că Energizer, locul doi în piaţă, cu 28,7%, a anunţat închideri de fabrici şi plănuieşte şi separarea businessului de baterii de nucleul companiei.

    Afacerile cu baterii pierd teren din cauza telefoanelor inteligente şi a altor dispozitive mobile reîncărcabile. Bateriile erau, şi sunt în continuare, folosite la radiouri, lanterne, aparate foto sau ceasuri, dar acum toate aceste dispozitive tind să fie înlocuite de banalul şi versatilul smartphone. Până şi banalele telecomenzi, alimentate tot cu baterii, rămân fără energie, din două motive: odată pentru că televizorul este înlocuit de calculator şi de dispozitivele mobile, fie pentru că smartphone-ul însuşi este folosit drept telecomandă.

    Sigur că afacerile cu baterii îşi vor păstra importanţa încă multă vreme de acum înainte, din cauza numărului uriaş de dispozitive care le folosesc, dar tendinţa nu poate fi ignorată. Iar semnalul dat de P&G este cât se poate de important: Duracell va deveni o companie de sine stătătoare, companie care va trebui să se lupte cu valul schimbărilor induse de tehnologia mobilă.

  • Romtelecom şi Cosmote discută cu Ericsson externalizarea centrelor de comandă ale celor două reţele

    “Romtelecom şi Cosmote România au optat pentru un model de afaceri ce presupune servicii de suport integrate în structurile organizaţionale de Operaţiuni şi Mentenanţă. Ca urmare a acestei decizii, unităţile de afaceri Întreţinere Reţea Pasivă, Monitorizare şi Operare Reţea Fixă şi Mobilă vor fi transferate către un partener extern. Acest partener extern a fost selectat ca rezultat al unei licitaţii organizate de către cele două companii, proces la care au participat jucători importanţi de pe piaţa locală şi internaţională de telecomunicaţii. Ca urmare a acestei licitaţii, cele două companii au intrat în discuţie cu Ericsson pentru a agrea un parteneriat pe acest proiect cheie”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii celor doi operatori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care vor fi cele mai bune investiţii în 2014

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. „Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale.

    „Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT. Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    Principalul risc pentru investitorii străini este dat de lipsa predictabilităţii din zonele legislativă şi fiscală iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată.

    Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care ei sunt interesaţi.

  • Goana după terenuri – agricultura va atrage cele mai multe investiţii în 2014, în România

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. “Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Este România pregătită pentru investitorii străini? Analizând nivelul de pregătire al României în ceea ce priveşte investiţiile străine, descoperim o serie de avantaje şi dezavantaje pe care ţara noastră le prezintă. Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale. “Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT.

    Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    De altfel, lipsa predictabilităţii în zona legislativă şi cea fiscală se numără printre principalele riscuri în ceea ce priveşte investiţiile în România, iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată. Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care aceştia sunt interesaţi.

    Accace oferă servicii prin intermediul birourilor din România, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Ucraina şi Marea Britanie, precum şi în alte 12 ţări prin partenerii săi stabili, respectiv în Austria, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, China, India, Luxemburg, Olanda, Rusia, Serbia, Slovenia şi SUA.  Compania are o cifră de afaceri anuală de peste 9 milioane de euro.
     

  • Piaţa autohtonă, un hub pentru outsourcingul global

    Aflat în România pentru prima dată la o întâlnire a Asociaţiei Liderilor în Domeniul Serviciilor pentru Afaceri, Murugesh aflase de câteva dintre invenţiile românilor,  insulina şi  motorul cu reacţie -de sculpturile lui Brâncuşi şi muzica lui Enescu, dar mai ales de potenţialul de dezvoltare a industriei de outsourcing în care activează WNS. Prezentă pe piaţa autohtonă din 2008,  compania oferă servicii de externalizare pentru partea financiară şi de contabilitate. Printre clienţii WNS se numără una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, dar şi  una din corporaţiile de electronice de top, pentru care gestiunea întregii operaţiuni de trezorerie se face în România. Pentru clienţii WNS din toată lumea lucrează circa 400 de angajaţi români, cu abilităţi dezvoltate de  finanţe, analize şi alte segmente precum zonele de tehnologie înaltă.

    Salariul mediu al unui angajat de pe o poziţie de entry-level din industria serviciilor de externalizare ajunge la 8.000 de dolari pe an (666 de dolari pe lună) în România, potrivit lui Murugesh. În India nivelul este de 4.000 de dolari pe an (333 de dolari/lună), iar în Germania, salariul  pentru un post similar este de patru-cinci ori mai mare decât cel de pe piaţa autohtonă. 

    „La nivel global, industria externalizării serviciilor pentru afaceri(business process outsourcing) – BPO – devine o afacere de la un capăt la altul (end to end), spre deosebire de vechiul model, în care diferiţi furnizori ofereau servicii clienţilor din diferite ţări. Companiile sunt orientate acum spre un singur partener strategic, care le asigură serviciile de outsourcing în jurul globului.”, observă Murugesh. În acest context, România va avea pe termen lung o poziţie importantă în dezvoltarea afacerilor de acest tip, potrivit CEO-ului WNS.

    „Trebuie să ne asigurăm că avem o acoperire cât mai mare pe glob din punctul de vedere al livrărilor, dar şi al intervalului de timp,  al culturii locale şi al abilităţii de  livrare a serviciilor de calitate clienţilor, de aceea trebuie să ne asigurăm că suntem în locurile potrivite”, spune Murugesh.

    România reprezintă locul potrivit datorită abilităţilor angajaţilor din domeniul finanţelor şi contabilităţii: „Nu putem face o comparaţie între ţările din Europa Centrală şi de Est, parametrii nu sunt strict economici. Dacă în România avem oameni cu abilităţi dezvoltate în domeniul finanţelor, în  Polonia găsim mai mulţi oameni cu cunoştinţe de limba germană”.

    Murugesh crede că pentru dezvoltarea sectorului de outsourcing, ar trebui create modele educaţionale potrivite pentru pregătirea viitorilor angajaţi:”Nu vrem doar oameni angajabili, ci cât mai mulţi pregătiţi de business, oameni care au urmat o curriculă şcolară potrivită în acest sens”.

    În România, WNS are afaceri estimate la şapte milioane de dolari, în timp ce cifra de afaceri la nivel global este estimată  la  480 milioane dolari şi un profit net de circa 60 milioane dolari, prin 42 de centre de livrare. Numărul de angajaţi ai companiei la nivel global este de 26.000.  

    Piaţa locală a serviciilor de externalizare se ridică la o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, iar 20.000 de angajaţi sunt în prezent angajaţi în companiile de profil, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Liderilor în Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL) împreună cu KPMG.

    „România se află pe locul nouă la nivel global şi pe locul al doilea în Europa Centrală şi de Est ca destinaţie preferată pentru companiile din sectorul serviciilor pentru afaceri, care este unul dintre cele mai dinamice din economie“, a spus Alexander Weigl, preşedintele ABSL România, care a fost anterior şeful centrului de servicii de tip BPO al HP în România.
    Potrivit acestuia, rata medie a creşterii anuale a pieţei de servicii de externalizare din ultimii trei ani a fost de 20%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creştere medie de 30%.
     

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Mai este România o ţară low-cost pentru IT?

    „PENTRU NOI, ROMÂNIA MAI ÎNSEAMNĂ DOAR 5% DIN VENITURI, POATE CHIAR MAI PUŢIN“, spune Bogdan Putinică despre operaţiunile de pe plan local ale furnizorului suedez de IT Enea. Asta pentru că din centrul de cercetare şi dezvoltare aflat într-o clădire de birouri din complexul Sema Parc din Capitală, 200 de ingineri şi specialişti IT dezvoltă aplicaţii software şi furnizează servicii IT pentru companii din SUA, Europa de Vest şi China; câteva zeci dintre ei formează chiar echipe independente, un soi de companie în companie, dedicate unui singur client.

    Mai cu seamă, de câţiva ani, piaţa locală unde Enea oferea servicii în special competitorilor din domeniul telecom şi bancar, sectoare afectate de contextul economic nefavorabil, nici nu se mai concentrează asupra extinderii operaţiunilor de aici, motiv pentru care a şi scăzut ponderea din business a României, altădată de peste 10%.

    Pieţele de unde sunt externalizate asemenea servicii către România încep încet-încet să se îndepărteze de destinaţiile fierbinţi de outsourcing de altădată, precum India, unde, deşi oferta de forţă de muncă este mare şi foarte ieftină, există bariere culturale, diferenţe de fus orar şi chiar lipsuri la capitolul specializare şi competenţe tehnice. „E o tendinţă tot mai vizibilă, cel puţin în ce ne priveşte. Am ajuns în punctul în care avem o masă critică de oameni foarte buni, ceea ce ne permite să ne vindem scump“, spune şeful Enea România. Companiile nu se mai uită astfel doar la preţ şi sunt tot mai dispuse să plătească în plus, ceea ce explică inclusiv avansul de aproximativ 20% al vânzărilor înregistrat anul trecut comparativ cu nivelul de 6,1 milioane de euro din 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    RIENTAREA SPRE PIEŢELE STRĂINE, cu precădere din Vest, a fost de altfel una dintre urmările tranzacţiei de acum câţiva ani prin care Enea a cumpărat compania lui Bogdan Putinică, implicată anterior într-o altă tranzacţie, lucru care se traduce acum într-o serie de contracte multianuale cu valori de mai multe milioane de euro. O alta a fost şi faptul că atât el, cât şi co-fondatorul Daniel Bogdan, au preluat o serie de responsabilităţi la nivel de grup – de anul trecut, Putinică a devenit vicepreşedinte global services, ceea ce înseamnă că a preluat toate operaţiunile companiei în zona de servicii, titulatură căreia i s-a adăugat în acest an şi „senior“. 350 dintre cei 420 de angajaţi din divizia de servicii din toată lumea sunt acum în subordinea executivului, 200 dintre ei fiind localizaţi în România. Ba, mai mult, este singurul străin din consiliul de administraţie al companiei, toţi membrii fiind suedezi, ceea ce înseamnă că, deşi şedinţele de board ar putea fi purtate în suedeză, nimeni nu-i cere să înveţe limba, ci poartă discuţiile în engleză.

    OMÂNIA ÎNCĂ ESTE PERCEPUTĂ CA FIIND O PIAŢĂ IEFTINĂ, dar nu prea mai este chiar aşa“, punctează Putinică, nu doar costul, dar şi calitatea serviciilor sau specializarea forţei de muncă fiind mai ridicate decât în destinaţiile consacrate de outsourcing, chiar dacă faţă de Vest există în continuare o discrepanţă de preţ, crede el, de 30-40% în minus. Prin prisma barierelor şi limitărilor, anumite servicii nici n-ar avea însă cum să fie dezvoltate în asemenea destinaţii.

    „Facem software pentru domeniul sănătăţii folosit pe dispozitive aprobate de FDA (Food and Drug Administration) din SUA“, spune managerul. Concret, oferă Putinică un exemplu, medicul, indiferent unde s-ar afla, se conectează prin intermediul internetului la echipament şi decide, în funcţie de anumiţi parametri şi indicatori despre pacient, ce medicaţie să administreze şi în ce cantitate, iar echipamentul execută comanda, întreg procesul având la bază o aplicaţie dezvoltată de specialiştii din România.

    Competiţia pe piaţa mondială de outsourcing rămâne totuşi destul de acerbă. În India există sute de mii de oameni care lucrează în industria externalizării IT, iar costul mai ieftin rămâne în continuare un argument convingător pentru multe companii din toată lumea. Doar centrul de outsourcing al General Electric numără o cifră impresionantă de angajaţi, iar clădirea nu poate fi înconjurată pe jos într-un timp rezonabil, pe când cu maşina durează cel puţin 15 minute. „Ce şanse să aibă o companie din România sau din alte ţări europene, cu câteva sute de oameni, fără să ofere servicii din altă ligă?“, se întreabă retoric managerul.

  • La 36 de ani a făcut primul milion de euro

    DUPĂ CE A ABSOLVIT FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE DIN BUCUREŞTI, în anul 2000, Florin Scarlat (36 de ani) plănuia să urmeze o carieră în cercetare, aşa că s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică pe post de cercetător debutant. „După o scurtă perioadă, am înţeles că în România nu puteam face cercetare şi pentru a reuşi să fac o carieră în domeniu ar fi trebuit să plec la un institut de prestigiu din străinătate, ceea ce la acel moment nu era posibil„, povesteşte el.

    Aşa că prin 2002, împreună cu cel mai bun prieten, a decis că este momentul să urmeze calea antreprenoriatului şi astfel a înfiinţat firma de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions „pentru a deveni proprii noştri stăpâni”, după cum precizează antrepenorul. Au pornit la drum în vara lui 2002, cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, afacerea de servicii de externalizare şi consultanţă IT care va atinge anul acesta pragul de un milion de euro.

    Drumul până în acest punct este însă destul de sinuos, mai ales în contextul unei pieţe a serviciilor IT estimată la 600-700 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor antreprenorului, care n-a fost deloc ferită de criză, ba chiar a avut puternic de suferit de pe urma contextului economic nefavorabil. Scarlat a mizat însă pe servicii precum inventarierea echipamentelor IT, consultanţă pentru orice contract de service sau audit IT de securitate pentru a ocoli obstacolele din industrie şi pentru a menţine afacerea pe creştere.

    Ideea de a se orienta către servicii de IT i-a venit atunci când, în cadrul institutului, fiind şef de proiect, a întâmpinat o serie de nevoi din cele mai diverse: de la administrarea resurselor de IT&C, consultanţă în vederea efectuării unei achiziţii de echipament IT, instruirea angajaţilor în utilizarea echipamentelor şi programelor IT. Un pariu care s-a dovedit câştigător, dat fiind că a ajuns acum să lucreze cu companii precum Coca-Cola, Real, Michelin sau Medicover, potrivit datelor de pe site-ul companiei, o bună parte din relaţiile de business cu potenţialii clienţi şi furnizori fiind construite cu prilejul cursurilor unui EMBA urmat în cadrul Asebuss. De altfel, inclusiv şcoli de afaceri şi companii de training precum ASEBUSS şi EXEC-EDU au lăsat pe mâna Bit Solutions diverse componente ale departamentului IT.

    PRIMII CLIENŢI, ÎŞI AMINTEŞTE SCARLAT, n-au fost nicidecum din rândul multinaţionalelor din industria bunurilor de larg consum, ci o companie din domeniul jocurilor de noroc. „Pentru aceşti clienţi cel mai mult conta să rezolvi problema în cel mai scurt timp. Nimeni, la momentul acela, nu îşi punea problema de obiective sau strategie IT. Piaţa în anul 2002 era fragmentată, iar puţine firme ofereau acest tip de servicii„, povesteşte Florin Scarlat. „La început, noi eram cei care centram şi cei care dădeau cu capul şi de fiecare dată ne dădeam silinţa să rezolvăm cât mai bine orice problemă.„

    Acum, antreprenorul coordonează o echipă formată din 19 oameni, dintre care 14 specialişti IT, iar restul persoane angajate în departamentele de suport. Compania a avut anul trecut venituri de 900.000 de euro, iar pentru acest an Scarlat estimează afaceri de un milion de euro, cea mai mare parte din servicii de externalizare IT pentru companii al căror domeniu de activitate nu are legătură cu această industrie.

    PROFILUL CLIENŢILOR CARE AU NEVOIE DE SERVICII IT S-A MODIFICAT DE-A LUNGUL ANILOR FOARTE MULT, susţine antreprenorul. Dacă la înce-put se punea accent pe rezolvarea problemei, acum se pune accent pe felul în care anticipezi apariţia diverselor incidente. „Mai mult, la început ofeream servicii tuturor firmelor care aveau nevoie, dar mai târziu am realizat că dacă vrei să oferi calitate, trebuie să adopţi o strategie diferită şi să îţi alegi segmentele de piaţă vizate.”

    Pe partea de consultanţă strategică în domeniul IT, piaţa este încă la început. „Acest concept a început să fie mai răspândit odată cu criza din 2009″, explică Scarlat. Concret, forţate să reducă şi să optimizeze cheltuielile, companiile au căutat să facă acest lucru inclusiv din departamentul IT şi din facturile cu telecomunicaţiile, dar „cu timpul au învăţat că orice lucru pe care vor să îl facă în IT trebuie să fie corelat cu strategia de dezvoltare a companiei pentru că altfel este sortit eşecului sau are costuri foarte mari„. Motiv pentru care inclusiv strategia IT a devenit o componentă importantă pentru companii şi este un serviciu pe care clienţii lui Florin Scarlat i-l cer din ce în ce mai des, strategie care trebuie neapărat corelată cu obiectivele de business.

  • Star Storage extinde portofoliul de servicii cloud StarVault

    Prin portofoliul StarVault Cloud, compania oferâ organizaţiilor, indiferent de domeniul în care activeazâ (public sau privat) sau dimensiunea acestora (companii mici, mijlocii sau de nivel enterprise), pachetul de Servicii Cloud Adevârate, personalizabile şi cu rezultate imediate, cum ar fi reducerea costurilor operaţionale, eficientizarea activitâţii şi creşterea capacitaţii de reacţie la schimbârile pieţei.

    “În contextul economic actual, utilizarea serviciilor cloud este pentru orice organizaţie o decizie obligatorie şi nu o opţiune. Noile servicii se înscriu în conceptul lansat deja de noi, Cloud as Utility, care face posibilâ utilizarea soluţiilor şi serviciilor IT la fel de uşor precum utilitâţile, serviciile cloud StarVault oferind un avantaj cheie deosebit de important clienţilor, şi anume aceştia plâtesc doar cât folosesc şi când au nevoie, cu 0 investiţii iniţiale”, a declarat Câtâlin Pâunescu, managing director Star Storage.