BusinessMagazin

Tag: externalizare

  • Când biroul devine acasă

    Conceptul biroului virtual de acasă – al telemuncii sau al muncii în regim remote –, care le permite unor angajaţi să lucreze din confortul propriului cămin, nu este unul nou, însă cel puţin în anumite industrii începe să devină o modalitate de lucru tot mai folosită, în condiţiile în care pentru unele companii activitatea angajaţilor nu presupune şi nu necesită interacţiunea fizică cu clienţii, ci lucrul la calculator cu diferite programe, soluţii software şi platforme.

    Avansul tehnologiei facilitează din ce în ce mai mult acest mod de muncă, astfel că angajaţii pot lucra de acasă fără să pună în pericol siguranţa datelor cu care lucrează (cu ajutorul diferitelor soluţii IT de protecţie a reţelelor şi a datelor accesate) şi pot folosi şi accesa de la distanţă orice soluţie soft sau aplicaţie de care au nevoie pentru a lucra. În plus, acum angajaţii pot să aibă inclusiv întâlniri şi şedinţe virtuale, atât cu colegii, cât şi cu clienţii, dacă acestea devin la un moment dat necesare.

    Ca atare, această tendinţă este tot mai prezentă la nivel global, mai ales în cazul companiilor care oferă servicii de marketing digital şi servicii IT în regim outsourcing. Pe plan local există însă puţine companii care operează în acest fel la scară largă, majoritatea implementând recent, în ultimii ani, conceptul prin care le oferă angajaţilor flexibilitate în ceea ce priveşte programul de lucru şi posibilitatea de a lucra o zi sau câteva de acasă. O companie locală avangardistă în ceea ce priveşte adopţia rapidă a tendinţelor globale în materie de flexibilitate şi digitalizare este Webhelp România, subsidiara locală a grupului de origine franceză cu acelaşi nume – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de externalizare a proceselor de business (BPO) la nivel european. Aceasta a folosit încă de acum câţiva ani noile soluţii digitale de comunicare, cum ar fi reţeaua de socializare Facebook, pentru a recruta personal, iar acum testează un proiect în care toţi membrii unei echipe lucrează de acasă.

    „Vrem ca anul acesta să angajăm 500 de persoane, din care jumătate să lucreze pentru proiecte «work from home». Totul depinde însă de proiectul pilot pe care îl implementăm luna aceasta”, a declarat Raluca Leonte, CEO-ul Webhelp România, companie cu afaceri de 103 milioane lei (22,3 milioane euro) anul trecut, în creştere cu 10% faţă de 2017. Ea a adăugat că dacă ar reuşi să găsească toate resursele necesare pe piaţă, mai ales în ceea ce priveşte persoanele care vorbesc mai multe limbi străine, ar putea angaja chiar şi 1.000 de persoane. „Cerere avem. Problema este să găsim resursele necesare.”

    Pe lângă posibilitatea de a lucra de acasă, angajaţii Webhelp România au de asemenea flexibilitate în ceea ce priveşte programul de lucru – pot alterna perioadele în care să lucreze full time sau part time şi au totodată şi o serie de oportunităţi de a se reloca într-unul din centrele grupului din cele 35 de ţări în care operează acesta. În prezent, Webhelp România are o echipă formată din aproape 2.000 de persoane, subsidiara locală fiind astfel a treia ca mărime din punctul de vedere al numărului de angajaţi.

    Cel mai mare centru Webhelp este situat în Maroc, unde lucrează aproximativ 10.000 de persoane, iar al doilea este în Marea Britanie, acesta având peste 4.500 de angajaţi. Jumătate din angajaţii Webhelp România vorbesc limba franceză, în condiţiile în care 70% din clienţii companiei sunt francofoni. În total, însă, Webhelp deserveşte proiecte pentru companii din domeniile telecom, turism, marketing digital, media-hi-tech şi retail în 14 limbi. De altfel, domeniile în care activează clienţii săi reprezintă şi diviziile Webhelp, acestea fiind împărţite pe cele cinci verticale deservite – telecom, turism, marketing digital, media-hi-tech şi retail. Acestora li se adaugă şi divizia dedicată pieţei locale pe care compania a început să se axeze abia în urmă cu doi ani.

    Din cei 2.000 de angajaţi ai Webhelp România din cele patru sedii din ţară, Bucureşti Ploieşti, Galaţi şi Iaşi, 550 lucrează în cadrul diviziei telecom, 300 pentru divizia de turism, 250 pentru divizia dedicată pieţei locale şi 120 pentru divizia de marketing digital.
    În prezent, portofoliul Webhelp România se axează pe servicii complexe, cu valoare adăugată mare, digitale şi multilingve, precum market data research şi invoice & credit control, activităţile pur tranzacţionale fiind transferate, treptat, către destinaţiile low-cost din grup. Aproximativ 60% din activitatea Webhelp România este axată pe serviciile digitale, restul fiind servicii de bază de customer service.

    „Acum cea mai mare cerere pe care o avem este pentru serviciile de marketing digital. Pe scurt, acestea presupun gestionarea de conturi pe reţelele de socializare, chat şi instant messaging”, a precizat Raluca Leonte, adăugând că în prezent serviciile pentru instant messaging sunt cele mai căutate. „Chatul a fost popular în anii trecuţi. Practic a venit să înlocuiască partea de suport oferită telefonic, însă transferul nu s-a produs în totalitate. Chatul poate fi însă folosit şi pentru partea de vânzări.

    Ca modalitate de suport, tendinţa actuală este ca chatul să fie înlocuit de instant messaging.” Un exemplu în care este folosită mesageria instant este aplicaţia mobilă a gigantului sud-coreean Samsung dedicată clienţilor săi de smartphone-uri, Samsung Members App, prin care le oferă acestora suport non-stop. Samsung este de altfel unul dintre clienţii mari ai Webhelp România, făcând parte din portofoliul de peste 31 de branduri internaţionale deservite de pe plan local, precum Sephora, Bouygues Telecom, Orange, Vodafone, NN şi Eurostar. Un alt exemplu pentru serviciile de marketing digital sunt cele de gestiune a forumurilor de clienţi ai unei anumite companii, cum ar fi moderarea discuţiilor de pe reţelele de socializare Facebook şi Twitter.

    „Acum oferim şi servicii de management al comunităţilor create de branduri pe reţelele de socializare. Clienţii vor să-şi crească popularitatea prin intermediul reţelelor de socializare”, a punctat ea. Totodată, divizia de marketing digital din cadrul Webhelp România, care funcţionează ca un centru de externalizare a proceselor de business (business process outsourcing – BPO) pentru ceea ce înseamnă marketing online, oferă şi servicii de creaţie grafică şi foloseşte o serie de instrumente – soluţii software, aplicaţii–, cu ajutorul cărora emit rapoarte aferente conturilor gestionate pe reţelele de socializare şi asupra activităţii acestora, pe baza cărora le fac recomandări clienţilor.

    Cum va arăta însă viitorul în ceea ce priveşte serviciile de suport pentru clienţi? Vor câştiga cei care nu digitalizează totul.
    „Viitorul va fi bazat mai mult pe suport video, ţinând cont de dezvoltarea tehnologiei IoT (Internet of Things – n. red.) prin intermediul căreia tot mai multe obiecte devin conectate la internet. Oamenii nu mai au răbdare să citească şi de aceea şi folosesc serviciile de suport telefonic sau mesagerie instantanee. Prin intermediul suportului video, al unor tutoriale dedicate, va scădea nevoia de suport pe alte canale, iar rata de satisfacţie a clienţilor va fi mai mare”, a menţionat Raluca Leonte.

    În ceea ce priveşte utilizarea chatboţilor pentru oferirea de suport pentru clienţi, ea a precizat că nu se va putea automatiza şi digitaliza absolut totul pentru că este nevoie şi de inteligenţa umană pentru anumite activităţi şi procese. „Cheia va fi găsirea mixului potrivit între tehnologie şi «human touch». În următorii 2-3 ani vor avea succes cei care vor şti să îmbine tehnologia cu partea umană, şi nu cei care vor digitaliza şi automatiza totul. Jobul din outsourcing va fi în viitor mult mai diferit şi complex.”

    România ţine pasul cu tendinţele la nivel global, multe dintre companiile care activează pe plan local începând deja să creeze şi să livreze soluţii inovatoare pentru jucători de talie internaţională. De altfel, România nu mai este în prezent o locaţie ieftină pentru deschiderea unor centre dedicate serviciilor de outsourcing, ca în urmă cu cinci ani, ci mai degrabă o destinaţie cu costuri corecte sau chiar mari în comparaţie cu alte ţări din lume. „În ultimii ani am depăşit poziţia de destinaţie low-cost pentru outsourcing, iar acum ne zbatem între un cost «fair» şi scump. Aceasta este constatarea pe care o avem noi, dar mai ales clienţii şi potenţialii noştri clienţi. Înainte, în perioada 2014-2015, atât din punct de vedere statistic, cât şi practic, toată lumea voia să vină în România pentru a face outsourcing. Era un echilibru calitate-preţ extraordinar. Acum însă, din cauza diverselor motive – măsuri fiscale şi stadiul pieţei muncii–, România este între un cost «fair» şi unul scump”, a punctat şefa operaţiunilor locale ale Webhelp România. Filiala locală este primul site de producţie al Webhelp, compania fiind înfiinţată în anul 2000 de către doi francezi, Frédéric Jousset şi Olivier Duha. Apoi, Webhelp s-a extins şi în alte ţări, acum grupul fiind prezent în peste 35 de ţări.
    „Valoarea adăugată pe care noi o putem avea ca şi companie pe piaţă este să găsim soluţii inovatoare pentru a ne menţine atractivitatea ca destinaţie. Acesta este un scop de business în sine pentru noi”, a completat ea.
    La nivel global, grupul Webhelp are 140 centre de operaţiuni, în 35 de ţări, peste 50.000 de angajaţi şi afaceri totale de peste 1,3 miliarde euro pe an. Agregat, grupul furnizează servicii dedicate relaţiilor cu clienţii pentru peste 600 de companii din lume, lideri în domenii de activitate precum telecom, retail, călătorii, modă, auto, logistică sau comerţ electronic. Printre clienţi se numără giganţi precum Amazon, Easy Jet, Bouygues Telecom, Vodafone sau Marc Jacobs. 

  • „Căutăm angajaţi în outsourcing” – şi în următorii cinci ani

    Am lucrat timp de un an într-o companie care oferea servicii de relaţii cu clienţii mai multor companii din România şi nu numai. Experienţa a fost plăcută, dar targeturile greu de atins. Dacă în etapa de training eram la început aproximativ 20 de persoane, după terminarea acesteia am intrat în producţie vreo şase, iar la un an după, rămăsesem singurul din grupa mea de training care mai era în companie”, povesteşte Răzvan, în vârstă de 26 de ani, care face parte din rândul celor 125.000 de angajaţi care lucrează în prezent în industria serviciilor de externalizare.
    El a renunţat la activitatea de relaţii cu clienţii pentru a lucra într-o altă companie care oferă servicii de externalizare a procesului de vânzări pentru o companie din telecom. A considerat mişcarea drept o evoluţie a carierei sale, datorită programului mai relaxat şi unor beneficii salariale mai bune.
    „Pot spune că am lucrat în companii care ofereau servicii de externalizare timp de aproape trei ani în total. Am considerat fiecare schimbare de job sau poziţie ca pe o ascensiune, atât din punctul de vedere al dezvoltării profesionale, cât şi din punctul de vedere al situaţiei materiale”, mai spune tânărul.
    Exemplul lui Răzvan este relevant pentru una dintre principalele probleme ale pieţei locale de outsourcing – mutarea angajaţilor de la o companie la alta – şi ilustrează şi competiţia acerbă pentru recrutare a companiilor de profil.
    „În ceea ce priveşte fluctuaţia de personal (în industria de outsourcing – n. red.), trebuie făcută diferenţa între cât stau angajaţii în companii şi cât stau în industrie. Este important de menţionat că industria este extrem de atractivă pentru cei care îşi caută un job, iar faptul că te muţi dintr-o companie în alta este de fapt o evoluţie pentru tine”, explică Bogdan Pelinescu, preşedintele Asociaţiei Business Service Leaders România (ABSL).
    România ocupă primul loc în ceea ce priveşte pieţele mature de outsourcing, cu peste 265 de companii care activează în aceasta, potrivit unui studiu al celor de la Cushman & Wakefield.
    „Nu deţinem acest loc datorită numărului mare de companii de pe piaţă. Studiul ia în calcul mai multe aspecte şi le ponderează importanţa în topul prezentat. Sunt foarte importante şi stabilitatea economică, accesul la o infrastructură IT propice şi alţi factori. Din rândul pieţelor mature, România este considerată a fi destinaţia predilectă pentru companiile care doresc să îşi deschidă un centru de servicii partajate”, observă şi Cătălin Iorgulescu,  vicepreşedintele ABSL.
    Industria de outsourcing a generat venituri de aproximativ 4 miliarde de euro în 2017, potrivit unui alt studiu, realizat de ABSL în parteneriat cu compania de audit şi consultanţă fiscală KPMG. Potrivit acestuia, 96% dintre companiile care oferă servicii de externalizare consideră România un loc propice pentru investiţii şi chiar ar recomanda-o şi altor potenţiali investitori.
    „Investiţiile vor fi în creştere. În ultimii ani am observat o creştere a numărului estimat de angajaţi din această industrie cu două cifre. Poate creşterea nu va fi la fel de accelerată în următorii doi-trei ani, pentru că atingem un grad de maturitate”,  descrie Cătălin Iorgulescu evoluţia numărului de angajaţi din industria serviciilor de externalizare.
    Potrivit reprezentanţilor ABSL, numărul angajaţilor care vor lucra în această industrie ar putea creşte cu circa 100.000 în următorii cinci ani, iar veniturile pieţei locale de outsourcing se vor dubla. Pe termen mai lung, ei previzionează că numărul angajaţilor din industrie ar putea ajunge chiar la 300.000.
    Totuşi, reprezentanţii ABSL previzionează o dublare a numărului angajaţilor care lucrează în outsourcing, iar argumentele lor sunt calităţi ale angajaţilor români, precum forţa de muncă motivată, bine pregatită, gradul bun de cunoaştere a limbilor străine, precum şi competitivitatea la nivel de costuri şi apropierea culturală de valorile europene ale angajaţilor români. Pe de altă parte, competiţia în ceea ce îi priveşte pe angajaţii din piaţa serviciilor de externalizare este una extrem de puternică: potrivit studiului citat, pe o scară de la 1 la 10, participanţii au acordat, în medie, 9,1 pentru nivelul de competiţie.
    În acest moment, cel mai căutaţi sunt oamenii care îmbină alte aptitudini cu cunoaşterea limbilor străine, limba germană fiind una dintre cele aflate la mare căutare, ca şi franceza, pentru care se pot oferi bonusuri salariale semnificative.
    În medie, un angajat într-o companie de outsourcing petrece în cadrul acesteia între 1 şi 5 ani, însă, potrivit lui Iorgulescu, ponderea celor care rămân în industrie este mult mai mare.
    „Fluctuaţia de personal este în creştere, iar acesta este şi motivul pentru care ajutăm pe cât putem educaţia din România, astfel încât să fie cât mai mulţi oameni pregătiţi pentru ce avem nevoie. Un exemplu este un program masteral pe care l-am construit în colaborare cu ASE”, descrie Cătălin Iorgulescu una dintre măsurile luate pentru creşterea bazei de talente a industriei.
    „Datorită numărului mare de jucători în domeniu, a devenit o piaţă foare transparentă, toată lumea ştie cine pe cine angajează. Nici nu mai trebuie să faci head-hunting, că deja ştii unde trebuie să te duci în caz că vrei să faci o schimbare”, a mai spus Bogdan Pelinescu.
    Printre greutăţile pe care le-au întâmpinat jucătorii din piaţa de outsourcing românească s-au numărat şi schimbările politice dese, 70% dintre respondenţii studiului realizat de ABSL în parteneriat cu KPMG considerând că acestea au îngreunat activitatea companiilor.
    „Cred că în principal s-a făcut referire la schimbarea de anul trecut din zona fiscalităţii, care a dat peste cap multe planuri de business şi bugete, pentru că în domeniul acesta practic salariile reprezintă o pondere semnificativă în bugetele organizaţiilor şi orice schimbări la nivelul acestora vor schimba o parte din planurile companiei. Mai multă transparenţă şi planificare ar ajuta. Şi consultare: când există dialog, există şi soluţii mai bune”, a mai spus preşedintele ABSL.
    În evaluarea pe care companiile au făcut-o principalelor locaţii în care îşi derulează activitatea, criterii precum disponibilitatea spaţiilor moderne de birouri, infrastructura oraşului şi imaginea acestuia au obţinut punctaje mari. În schimb, cele mai scăzute note au fost acordate cooperării cu autorităţile locale. „Iaşiul e în creştere în mod vizibil. Alături de acest oraş, Timişoara şi Clujul sunt alternative viabile şi probate de către piaţă în ultimii şapte ani. Noi încurajăm investitorii, în măsura în care este propice pentru ei, să aleagă şi oraşe din al doilea eşalon, întrucât Bucureştiul are o capacitate limitată de a deservi aceste firme şi acum, după cum observăm, tendinţa de a schimba locul de muncă devine din ce în ce mai accentuată, prin urmare e bine pentru toată lumea să atragem talentul din mai multe oraşe. În plus, susţinerea autorităţilor poate fi mai uşor de obţinut în oraşe mai mici”, a mai spus vicepreşedintele ABSL. De asemenea, pot fi avantajate din punct de vedere lingvistic oraşele din est, unde sunt şanse mai mari de a găsi vorbitori de limbă rusă, sau cele din vest, care ar putea livra mai mulţi vorbitori de maghiară sau germană.

  • Studiu: Din ce în ce mai mulţi proprietari de clădiri aleg externalizarea administrării acestora

    CBRE a analizat evoluţia segmentului serviciilor de administrare a proprietăţilor, în ultimii ani, în România, iar conform analizei tendinţa este de creştere a procentului de externalizare pe acest segment, arată un comunicat al companiei.

    Specialiştii spun că orientarea spre externalizare se simte şi pe piaţa clădirilor de birouri, unde s-a remarcat o evoluţie ascendentă în ultimii trei ani.

    „În timp ce 24% dintre proiectele de clădiri de birouri livrate în anul 2015 apelau la externalizarea serviciilor de administrare a proprietăţilor, 57% adoptau acest mod de lucru în 2016. Anul 2017 a marcat un nou salt: aproape 80% din spaţiile de birouri beneficiau de serviciile companiilor specializate în domeniu”, se arată în raport.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape jumătate dintre clienţii Smartree nu vor mări veniturile brute ale angajaţilor în februarie

    54% dintre clienţii Smartree vor recurge la mărirea veniturilor brute acordate angajaţilor, astfel încât aceştia să beneficieze de aproximativ aceleaşi salarii nete ca cele din 2017.

     „Pentru a lua decizia dacă vor recurge la modificările veniturilor brute ale angajaţilor, o parte din clienţii Smartree au  apelat la serviciile de prognoză oferite de compania noastră pentru a determina impactul intern şi a lua cele mai bune decizii în cunoştinţă de cauză. Noi le-am furnizat mai multe variante de calcul salarial comparativ, pornind de la situaţia nou creată pentru a ajunge la estimări cât mai precise”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Potrivit datelor companiei, mai bine de jumătate dintre clienţii Smartree, respectiv 54%, vor recurge la mărirea veniturilor brute pentru a păstra aproximativ aceleaşi salalarii nete ca cele de anul trecut. Dintre aceştia, 51% vor modifica salariile brute prin act adiţional la contractul de muncă, 46% vor compensa diferenţele rezultate prin acordarea unor prime brute, iar 3% dintre clienţi vor folosi în paralel două sau mai multe dintre variantele prezentate mai sus, ceea ce înseamnă că o parte din salariaţi vor avea salariul modificat printr-o creştere a brutului, iar o altă parte prin acordarea unei prime.

    Există şi un client al Smartree ai cărui salariaţi nu vor fi afectaţi de această lege, întrucât salariile angajaţilor sunt negociate luând în considerare nivelul net.

    Potrivit reprezentanţilor Smartree, în multe domenii de activitate există un echilibru, procentual vorbind, între cei care au decis să mărească salariile brute ale angajaţilor şi cei care pentru moment nu îşi asumă nicio iniţiativă în această direcţie. Companii din arii de activitate precum construcţii şi materiale de construcţii, echipamente şi infrastructură IT, oil&gas, pharma, servicii, consultanţă IT şi dezvoltare software au ales să mărească salariile angajaţilor. Clienţi ce au ca obiect de activitate servicii medicale, servicii financiare, telecomunicaţiile sau companiile din industria fashion au decis să recurgă la păstrarea veniturilor brute pentru moment sau nu şi-au comunicat încă intenţiile.  

    Toate aceste măsuri vin după intrarea în vigoare, la data de 1 ianuarie 2018, a noilor prevederi legislative ce vizează modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Schimbările prevăd trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Printre altele, Guvernul a adoptat şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Contribuţiile sociale şi de sănătate vor fi în continuare reţinute de angajator şi virate statului de către angajator, astfel banii nu vor ajunge la angajat decât scriptic, pe statul de plată.

     

  • Smartree se extinde în Craiova

    Această mutare face parte din strategia de extindere a companiei, iar noul birou va deservi ȋntreaga regiune, dar şi o parte din noii clienţi Smartree.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, Municipiul Craiova este unul dintre punctele de interes ale momentului, care cunoaşte un grad exponenţial de extindere. Această evoluţie se datorează numeroaselor parcuri industriale, centrelor de suport şi dezvoltare software pentru aplicaţii de tip enterprise, dar şi facilităţilor de producţie din industria de automobile. De asemenea, aici se află şi unul dintre cele mai mari centre universitare din ţară. Asta ȋnseamnă un mediu de business competitiv, ȋn plină dezvoltare, care poate deservi  companii multinaţionale din zonele cele mai  diverse, cum este şi cazul clienţilor Smartree.

    „Am ales Craiova ȋn urma consultării unor studii despre piaţa muncii din Romȃnia, dar şi despre posibilităţile de dezvoltare pe diverse regiuni. Am văzut o oportunitate ȋn a deschide un birou aici şi am ȋnceput să testăm piaţa. Am găsit oameni extrem de bine pregătiţi ȋn acest domeniu, care se potrivesc profilului pe care ȋl căutam şi aşa a ȋnceput totul”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Ȋn prima fază, echipa din Craiova va fi formată dintr-un team leader şi doi sau trei specialişti, ȋnsă, ea se va mări progresiv, pe măsură ce va creşte numărul de clienţi, dar şi de  servicii oferite. Ȋnainte de ȋnceperea activităţii, noii angajaţi vor beneficia de un training intern, ȋn urma căruia se vor familiariza cu toate procedurile şi standardele de „customer care” Smartree.

    Ȋn prezent, Smartree are 85 de angajaţi, ȋn centrele din Bucuresti, Piteşti şi Timişoara. Compania oferă o gamă completă de servicii precum salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară sau consultanţă ȋn domeniu. Cei peste 180 de clienţi sunt majoritar companii multinaţionale dar printre ei se numără şi firme cu capital romȃnesc.

    Smartree a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii: de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.

    La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluţii software integrate, dedicate managementului resurselor umane. Smartree procesează 600.000 de angajaţi anual şi are peste 180 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

     

     

  • Din cauză că nu mai au pe cine să angajeze, companiile au renunţat la testele din timpul interviurilor

    Una dintre excepţii o reprezintă companiile multinaţionale ȋn care există o politică de recrutare la nivel global, care presupune aplicarea unor serii de teste, iar această procedură se aplică şi la nivel naţional.

    Ȋn ceea ce priveşte tipul de teste incluse ȋn procesul de selecţie, deşi unele firme le aleg pe cele de personalitate sau de logică, cele mai des ȋntȃlnite sunt cele de verificare a cunoştinţelor tehnice necesare desfăşurării activităţii, ȋn special atunci cȃnd vorbim despre poziţii de specialişti.

    „Principalul avantaj al acestor testări este faptul că se pot verifica anumite cunoştinţe tehnice, aptitudini şi abilităţi, ȋncă de la ȋnceputul procesului de recrutare. Se elimină, astfel, riscul angajării unui candidat care ȋn perioada de probă nu ar dovedi că are toate competenţele menţionate ȋn CV, ceea ce ar face procesul de recrutare ineficient”, declară Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    De partea cealaltă, testele psihologice sunt probabil cel mai puţin folosite, dacă e să comparăm cu anii trecuţi. Principalul motiv pentru care s-a renunţat la ele este ritmul din ce ȋn ce mai rapid ȋn care se desfăşoară angajările. Ȋn acelaşi timp, şi candidaţii sunt din ce ȋn ce mai reţinuţi ȋn a completa astfel de teste, mai ales atunci cȃnd vorbim despre executive search sau head hunting şi, avȃnd ȋn vedere că recrutarea pentru poziţii de seniori şi specialişti se bazează, de multe ori, pe abordarea directă a candidaţilor ȋn diferite reţele de socializare, cum ar fi LinkedIn.

  • Din cauză că nu mai au pe cine să angajeze, companiile au renunţat la testele din timpul interviurilor

    Una dintre excepţii o reprezintă companiile multinaţionale ȋn care există o politică de recrutare la nivel global, care presupune aplicarea unor serii de teste, iar această procedură se aplică şi la nivel naţional.

    Ȋn ceea ce priveşte tipul de teste incluse ȋn procesul de selecţie, deşi unele firme le aleg pe cele de personalitate sau de logică, cele mai des ȋntȃlnite sunt cele de verificare a cunoştinţelor tehnice necesare desfăşurării activităţii, ȋn special atunci cȃnd vorbim despre poziţii de specialişti.

    „Principalul avantaj al acestor testări este faptul că se pot verifica anumite cunoştinţe tehnice, aptitudini şi abilităţi, ȋncă de la ȋnceputul procesului de recrutare. Se elimină, astfel, riscul angajării unui candidat care ȋn perioada de probă nu ar dovedi că are toate competenţele menţionate ȋn CV, ceea ce ar face procesul de recrutare ineficient”, declară Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    De partea cealaltă, testele psihologice sunt probabil cel mai puţin folosite, dacă e să comparăm cu anii trecuţi. Principalul motiv pentru care s-a renunţat la ele este ritmul din ce ȋn ce mai rapid ȋn care se desfăşoară angajările. Ȋn acelaşi timp, şi candidaţii sunt din ce ȋn ce mai reţinuţi ȋn a completa astfel de teste, mai ales atunci cȃnd vorbim despre executive search sau head hunting şi, avȃnd ȋn vedere că recrutarea pentru poziţii de seniori şi specialişti se bazează, de multe ori, pe abordarea directă a candidaţilor ȋn diferite reţele de socializare, cum ar fi LinkedIn.

  • Opinie Rareş Măcinică: Madagscar – Smile & Wave Boys, Smile and Wave…

    De fapt nici nu se întâmplă asta, pentru că exporturile României sunt făcute de multinaţionale. În top 100 exportatori, doar 2% sunt companii cu capital românesc. Ce înseamnă asta? Păi arată că economia României este una de tip „lohn”. Doar forţa de muncă ieftină este principala raţiune a investiţiilor străine aici. Aducem materie primă, producem bunuri finite şi exportăm către alte ţări. Noi nu avem producţie autohtonă, asta înseamnă că orice criză într-un context geopolitic care implică Europa, va destabiliza economia României.

    Dar am fi oare pregătiţi de ieşirea pe pieţe externe? Un exemplu banal, dar sugestiv, ne spune că avem IT-işti mulţi şi buni în ţară, însă firmele româneşti, conform Eurostat, se află pe ultimul loc în Europa în clasamentul celor care au un site propriu, în jur de 42%, faţă de Danemarca (92%), Suedia (89%), Austria (86%). Suntem pe penultimele locuri în Europa când vine vorba de prezenţa pe social media şi bloguri. Un lucru de bază în ziua de azi pentru un antreprenor care doreşte să îşi prezinte oferta pe pieţe externe…

    Exporturile în Africa şi Orientul Mijlociu, Asia, America au cunoscut din 1990 încoace un trend abrupt descendent (peste 50-60% scădere). În ţările din aceste regiuni, nu contează valoarea exporturilor, ci Marja mare, Valoarea Adăugată! Mai mult, realizarea unei balanţe comerciale excedentare, ne ajută la echilibrarea deficitului extern. De exemplu, în Orientul Mijlociu şi Apropiat avem un excedent comercial de aproximativ 1,8 miliarde euro. Aproape de această cifră suntem şi în statisticile exporturilor către Africa. În total, avem comerţ în 17 ţări non UE, cu balanţă comercială pozitivă, rezultând un excedent de peste 20 miliarde euro. Atenţie, asta reprezintă cu 50% mai puţin faţă de acum 27 de ani. Să realizăm ce înseamnă scăderea: în 2015 deficitul balanţei comerciale a României a fost de 8,4 miliarde de euro.

    Nu trebuie să mergem întotdeauna la pomul lăudat. Iată că România a reuşit relaţii comerciale cu Swaziland, unde am exportat piese de schimb pentru tractoare, rulmenţi, produse chimice. Madagascar, importuri zero!!!, doar exportăm: frigidere, anvelope, material de construcţii. Cu RS Vietnam avem relaţii economice de peste 30 de ani. Cine nu îşi mai aminteşte de creveţii vietnamezi din anii 80? Un alt exemplu este Mongolia, unde România a şi contribuit cu investiţii la Circul de Stat şi la fabrica de mobilă din Ulan Bator. Marea majoritate a relaţiilor comerciale este formată din export produse româneşti (medicamente, produse alimentare…). Nu în ultimul rând, facem afaceri şi cu Mauritius, nişte insule, de unde importăm ceai, cafea, peşte…

    Mai mult, aflăm că anul trecut programul de promovare a exportului a fost pus în pericol de nouă lege a achiziţiilor din 2016, riscând ca peste 400 de firme româneşti să nu poată participa la târguri internaţionale. Este vorba de Programul de Promovare a Strategiei de Export a României (HG 296/2007), Federaţia Română de Design Vestimentar acuzând ministrul de la acea vreme că nu a făcut nimic să deblocheze situaţia, iar banii necesari fiind bocaţi de Ministerul de Finanţe, Ordonatorul Principal de Credite…

    Avem nevoie nu numai de un program de susţinere a exporturilor, dar mai ales de o echipă de vânzări, probabil din cadrul reprezentanţelor economice din ambasadele noastre, care să meargă cu pliante, mape şi power pointuri şi să aducă “clienţi” (iată o măsurare clară a productivităţii!) pentru firmele româneşti care încă mai produc ceva. Şi nu numai clienţi, dar şi suport informaţional, câţi dintre antreprenorii noştrii au întradevăr cunoştinţele necesare relaizarii unui plan de export.

    Însă în vârful piramidei stă, ca o fată morgana, nevoia urgentă şi disperată de a avea producţie autohtonă, alături de programe masive de cercetare şi inovare. Altfel, vom rămâne cu antreprenoriat majoritar de cafenele şi florarii.

    Iar antreprenori care produc, pot avea oportunităţi şi intern. Avem din ce în ce mai mulţi bani acum (din salarii…) nu îi vom economisi în bănci, ci îi vom cheltui. Pe ce? Pe roşii, castraveţi, televizoare şi medicamente. De unde? Din import, evident.

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Externalizarea timpului

    Acum câţiva ani, imediat după începutul crizei, la o conferinţă de vânzări pe segmentul automotive, a venit vorba despre preţ în decizia de cumpărare. O sală plină ochi cu peste 200 de oameni din vânzări considera că un preţ mic face vânzarea uşoară. |n acel moment, brusc, unul dintre speakeri a cerut celor prezenţi să ridice sus mâna cine conduce o Dacie. Câte mâini credeţi că au fost ridicate? Niciuna… ”De ce?“ A întrebat? ”Are tot patru roţi, uşi, volan şi unul dintre cele mai mici preţuri de achiziţie.“

    Dacă am fi cei mai ieftini, de ce am mai avea nevoie de echipă de vânzări? Am ”salva“ costul cu vânzările (de obicei unul ridicat) şi ne-am baza strategia pe cel mai mic preţ. Dar oare chiar vom dubla astfel portofoliul de clienţi ”buni“ (profitabili, bun-platnici)? Dimpotrivă, paradoxal, pe termen lung, se va întâmpla invers.

    |mi amintesc o poveste tot de la o conferinţă de vânzări. Directorul unei companii dorea să îşi cumpere un laptop performant şi a trimis solicitări către mai mulţi furnizori pentru o prezentare. Intră primul, îi arată laptopul, îl deschide, începe să îi explice ce face, cum face, etc.; intră al doilea, procedează la fel, foarte vorbăreţ, o prezentare de nota 10. Clientul ascultă atent. Intră al treilea, se aşază pe scaun, dar fără niciun laptop cu el. Atenţia clientului e deja captată. Fără ezitare, începe să pună întrebări directorului. Cum îşi organizează timpul, cât de mult călătoreşte, dacă utilizează mai mult e-mailul sau alte softuri, un dialog plăcut şi deschis. Apoi, brusc, îi spune clientului: vă rog aşteptaţi 5 minute! Şi pleacă. După exact 5 minute revine, de data aceasta cu o cutie, o desface şi îi spune: acesta este laptopul potrivit pentru dvs. Şi a închis vânzarea. Preţul? Pe ultimul loc!

    Evident că nu avea cu el toate modelele de laptopuri, dar trei mari concluzii reies din astfel de exemple. Prima: a studiat foarte bine cu cine se întâlneşte, astfel că a avut o idee foarte clară ce model de laptop alege. A doua: a pornit de la ce şi-a dorit CLIENTUL (iar când NOI decidem că VREM să cumpărăm conform nevoilor şi dorinţelor noastre, atunci disponibilitatea de a plăti preţul cerut creşte foarte mult). A treia concluzie se traduce prin ”customer-centricity“, mai pe româneşte ”personalizează-ţi“ vânzarea în funcţie de ce i-ar plăcea clientului să cumpere, nu în funcţie de ceea ce ţi-ar plăcea ţie să vinzi.

    Sună banal, dar oare ne gândim la asta înainte de fiecare întâlnire? ”Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte de pomană“, spunea maestrul Dinică în ”Filantropica“. ”Aşa îmi ceri tu 3.000 de dolari? Vino la mine şi impresionează-mă, emoţionează-mă, stoarce-mi o lacrimă“, îi spunea lui Mircea Diaconu.

    Care ar trebui să fie primul subiect în orice întâlnire cu clientul? TIMPUL este răspunsul. ”Our goal is to reduce the number of routine office responsibilities that steal your time, by remotely providing professional administrative services“ (Ţelul nostru este să reducem numărul de activităţi de rutină care vă mănâncă din timpul preţios prin furnizarea de servicii administrative profesionale). Aşa începea un e-mail primit zilele trecute. Adică un virtual assistant care îţi preia în totalitate ”small daily tasks“, de multe ori ineficiente, agasante şi indispensabile. Mi-a atras imediat atenţia. Doar o oră pe zi ”salvată“ clientului, îi aduce, adunat, un câştig de aproape o zi pe lună sau aproape două săptămâni pe an! Aş plăti în plus pentru asta? Categoric da…

    Am fost în urmă cu câţiva ani la un client şi, stând de vorbă la o cafea, îl vedeam mereu agitat, vorbind când cu furnizorul lui extern, când cu cel de transport… Comandase o cantitate de marfă, însă la încărcarea în camion erau diferenţe; nu puteam lega o frază fără să fim întrerupţi. După 30 de minute s-a lăsat în sfârşit liniştea şi atunci mi-am zis: ce ar fi dacă i-aş spune o poveste să îl impresioneze (vezi ”Filantropica“), o poveste în care noi, cei care vindem servicii de logistică, avem datele furnizorului, păstrăm permanent legătura cu el, discutăm înainte de sosirea camionului, suntem în legătură cu depozitul lui, îi comunicăm ziua şi ora sosirii mărfurilor, îi descriem produsele pentru a-şi pregăti echipamentele de descărcare şi a-şi estima corect necesarul de oameni prezenţi. Cât efort doar pentru o comandă de achiziţie? Asta presupunând că merge totul ca la carte, altfel timpul se dublează. Dar dacă am vorbi de 2-3 situaţii de genul ăsta în fiecare zi?

    Nu i-am stors o lacrimă, nu ştiu dacă l-am emoţionat, dar de câştigat contractul, asta am făcut-o sigur, pentru că avem ”docomentu’ stimabile“, vorba lui Zaharia Trahanache din ”O scrisoare pierdută“.

    |n business, la fel ca în viaţa personală, avem o tendinţă naturală de a ”externaliza“ timpul. Englezii numesc asta ”quality time“, debarasat de activităţi care ne ”fură“ timpul, timpul în care ne concentrăm la oportunităţi în business, creşterea eficienţei şi/sau familie. ”One thing I learned in jail is that money is not the prime asset in life. Time is“ (Am învăţat în puşcărie că nu banii sunt cel mai important lucru în viaţă, ci timpul) spunea Michael Douglas în filmul ”Wall Street: Money Never Sleeps“.

    Să vindem Valoarea serviciului, nu Costul lui. Timpul a devenit atât de preţios, încât fiecare timp ”minimizat“ înseamnă profit ”maximizat“. Şi o demonstrează în zilele şi lunile petrecute cu clienţii în negocieri. Credeţi că în zecile de ore discutăm preţul? Nu, preţul are o pondere de maximum 20% din totalul alocat încheierii unui contract de transport. Ce rămâne… este alocat valorii adăugate… ”externalizării“ timpului.

  • Kruk: Valoarea creanţelor vândute sau externalizare spre colectare a crescut la 3,1 miliarde de euro

    Grupul Kruk a investit 88 de milioane de euro în achiziţia de portofolii de creanţe în România, ceea ce reprezintă a doua mare investiţie făcută de grup în Europa, după Polonia, ţară în care a achiziţionat portofolii în valoare de 99 de milioane de euro.

    Grupul a investit o sumă record de 299 milioane de euro în achiziţia de portofolii de creanţe pe şapte pieţe: Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia, Germania, Spania şi Italia. Cele mai mari investiţii din 2016 au fost făcute în Polonia (99 milioane de euro, 33% din total), urmate de România (88 milioane de euro, 30% din total) şi Italia (75 milioane de euro, 25% din total), conform unui comunicat al grupului, care a publicat rezultatele financiare pentru 2016.

    Conform estimărilor grupului, în 2016, valoarea nominală a creanţelor vândute sau externalizate spre colectare de către bănci şi alte entităţi pe piaţa din România a totalizat suma de 3,10 miliarde de euro (în 2015- 2,01 miliarde de euro), din care:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro