BusinessMagazin

Tag: Evrei

  • La 16 ani lucra deja la banca tatălui său, iar în anii ’90 ajunsese la o avere de 2,5 miliarde de dolari

    Edmond Safra s-a născut într-o familie bogată de evrei din Alep, Siria, despre a căror avere se spune că îşi are rădăcinile încă din perioada Imperiului Otoman. Tatăl său, Jacob Safra, a deschis banca J.E. Safra în 1920. La 16 ani, Edmond Safra lucra deja la banca tatălui său şi era implicat în schimburile valutare şi cu metale preţioase ale băncii. În 1949, familia s-a mutat în Italia, unde Edmond a început să lucreze pentru o companie de trading din Milano.

    Trei ani mai târziu, familia s-a mutat din nou, de data aceasta în Brazilia, unde Edmond Safra a fondat împreună cu tatăl său (şi cu cei trei fraţi ai săi, Joseph, Moise şi Elie) prima instituţie financiară braziliană, în 1955. Un an mai târziu, Edmond Safra s-a stabilit în Geneva, unde a pus bazele unei bănci private, ce a crescut de la 1 milion de dolari la 5 miliarde de dolari în anii ’80. Edmond Safra şi-a extins afacerile pentru a-şi satisface clienţii bogaţi din toată lumea, astfel că în 1966 a pus bazele the Republic National Bank of New York în 1966 (vândută ulterior către HSBC), iar mai târziu, Republic National Bank din New York (în Geneva).

    Banca opera 80 de sedii în zona New York, fiind a treia cea mai mare reţea din zona metropolitană, după Citigroup şi Chase Manhattan. În 1983, Edmond Safra a vândut Trade Development Bank către American Express, într-o tranzacţie de aproximativ 450 de milioane de dolari. Tranzacţia a fost rezultatul unei bătălii juridice, din care Edmond Safra a ieşit câştigător, după ce a primit a primit scuze publice de la American Express pentru campania de denigrare dusă împotriva lui, dar şi despăgubiri de 8 milioane de dolari, bani pe care i-a donat ulterior. În 1988, a fondat Safra Republic Holding, un holding bancar din Luxemburg.

    Până la începutul anilor ’90, averea lui Edmond Safra era estimată la 2,5 miliarde de dolari. În decembrie 1999, bancherul a murit sufocat de fum într-un incendiu deliberat la locuinţa sa din Monaco, unde aparent se simţea atât de în siguranţă încât nu avea gărzi de corp pe timpul nopţii.

    Fraţii săi, Moise, Elie şi Joseph Safra, au fost şi ei implicaţi în afacerile familie. Joseph Safra, singurul fiu al lui Jacob Safra în viaţă, este, potrivit celui mai recent clasament realizat de publicaţia internaţională Forbes, cel mai bogat bancher din lume: are o avere estimată la 17,8 miliarde de dolari şi se află pe locul 42 în clasamentul miliardarilor lumii. În 2014, şi-a extins afacerile prin achiziţia a 50% din afacerile din producătorul şi distribuitorul de banana Chiquita Brands International.

  • Lagărul în care 5.000 de oameni erau omorâţi în 20 de minute

    Primele săpături arheologice de la lagărul nazist de la Treblinka au dezvăluit noi gropi comune, precum şi prima dovadă fizică a faptului că în această tabără au existat camere de gazare, unde mii de evrei au murit.

    Prezentate în documentarul ”Treblinka: Maşina de ucis a lui Hitler” (Treblinka: Hitler’s Killing Machine), săpăturile dezvăluie faptul că naziştii nu au fost atât de buni precum credeau în a-şi ascunde crimele. Pereţi de cărămidă şi fundaţiile camerelor de gazare au fost descoperite, precum şi numeroase oase umane.

    ”Pentru mine, acest lucru a fost şocant”, spune liderul proiectului, Caroline Sturdy Colls, un arheolog criminalist care lucrează de obicei alături de poliţie pentru a descoperi victimele crimelor din prezent.

    Dintre toate atrocităţile celui de-al Treilea Reich al lui Hitler, Treblinka este una dintre cele mai şocante. Istoricii estimează că aproximativ 900.000 de evrei au fost ucişi în acest lagăr de concentrare în Polonia ocupată de nazişti.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Europa începe să fie din ce în ce mai puţin sigură. Numărul de imigranţi evrei care vin în Israel din Europa de Vest, în creştere, pe fondul atacurilor

    Numărul de imigranţi evrei care au venit în Israel din Europa de Vest, în cursul anului 2015, a atins cote maxime ca urmare a atacurilor antisemite, susţine o organizaţie non-profit, în condiţiile în care comunitatea evreiască din Franţa se confruntă cu atacuri serioase, relatează agenţia AP.

    Peste 9.800 de cetăţeni evrei din Europa de Vest au imigrat în Israel în anul 2015, cel mai mare număr înregistrat vreodată, reprezentând o creştere cu 10 % faţă de cel înregistrat în 2014 şi aproape dublu faţă cel din 2013, susţine Jewish Agency, care lucrează cu Guvernul israelian.

    Majoritatea acestora provin din Franţa, în număr de 8.000, unde atacurile antisemite din ce în ce mai frecvente au scăzut nivelul de siguranţă al comunităţii evreieşti din Franţa, a treia din lume, ca număr de membri. Săptămâna aceasta, un adolescent a atacat cu maceta un profesor evreu în oraşul Marseille din sudul Franţei, ceea ce a determinat conducătorii comunităţilor evreieşti locale să solicite membrilor săi nu mai poarte kippa pentru a fi în siguranţă.

    Circa 800 de imigranţi evrei provin din Marea Britanie, fiind urmaţi de cei din Italia şi Belgia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Interviu cu Liviu Beriş, supravieţuitor al Holocaustului: „Încerc să-mi amintesc chipul fruntaşului care m-a salvat”

    În 1941, Liviu Beriş era un băieţandru. Avea 13 ani şi-şi aminteşte cum într-o zi de iulie, pe data de 5 mai exact, tatăl său a venit la el şi i-a zis: „Hai să-i întâmpinăm pe ai noştri, că am scăpat de deportarea în Siberia!”. Trupele române intraseră în Herţa, iar ei, evreii, trăgeau speranţa că vor fi salvaţi. S-au adunat mai mulţi, ei,10, şi vreo 20 de români. „Care sunt jidanii dintre voi? Să treacă la o parte!”, îi tună şi acum în urechi, după mai bine de 70 de ani, vocea căpitanului căruia îi lucea în soare casca metalică. „Descălţaţi-vă!”.
     
    Când şi-au ridicat privirile din pământ, armele erau îndreptate spre ei. Unul din grupul de români a început să-şi facă semnul crucii: „Ce faceţi, domnule căpitan? Aştia sunt oameni care au suferit alături de noi”. Şi au scăpat. „Dar ne-am lămurit cam ce soartă ne aşteaptă”, spune Liviu Beriş, astăzi preşedintele Asociaţiei Evreilor din România victime ale Holocaustului.
     
    În vara lui 1941, la 13 ani, Liviu Beriş a fost deportat, în urma ordinului lui Ion Antonescu, împreună cu familia sa din localitatea Herţa, care fusese ocupată de sovietici din iunie 1940 până în iunie 1941. După mai multe marşuri prin Basarabia care au durat câteva luni, în decembrie 1941 convoiul de evrei din care făcea parte a ajuns pe malul Nistrului şi, într-un final, a fost trimis cu familia sa în ghetoul de la Moghilev-Podolski la începutul anului 1942.
     
    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cameron anunţă consolidarea securităţii comunităţilor evreieşti britanice, ca măsură de protecţie după atacurile din Franţa

    Întrebat de postul de televiziune Channel 4 News dacă Marea Britanie a decis să consolideze securitatea comunităţilor evreieşti – după atacurile comise la Paris sătămâna trecută şi destructurarea unei celule care se pregătea să comită atentate împotriva poliţiştilor, joi, în Belgia -, David Cameron a răspuns că “da, este ceea ce am discutat cu serviciile de informaţii şi poliţia în cursul reuniunii pe care am prezidat-o la începutul săptămânii”.

    “Este, evident, foarte important să învăţăm lecţia a tot ceea ce se întâmplă în Europa, să punem întrebări despre ceea ce s-ar putea întâmpla aici, ce măsuri este necesar să fie luate, de aceea a anunţat poliţia astăzi (vineri) că vom suplimenta numărul de patrule cu scopul de a proteja comunitatea evreiască”, a adăugat el.

    În contextul în care securitatea a fost consolidată şi pentru poliţişti, Cameron, aflat în vizită la Washington pentru a discuta cu preşedintele Barack Obama despre securitatea cibernetică, i-a îndemnat pe britanici să fie “teribil de vigilenţi”.

    “Nu există niciun mijloc de garantare a unei protecţii 100% într-o societate liberă şi deschisă”, a avertizat el.

    Fundaţia evreiască specializată în probleme de securitate Community Security Trust a salutat decizia, afirmând că a primit, în ultimele zile, un număr “fără precedent” de apeluri telefonice din partea evreilor britanici – o minoritate de aproximativ 295.000 de persoane.

    “Oamenii sunt foarte conştienţi că ceea ce s-a întâmplat la Paris se poate întâmpla şi aici”, a declarat Mark Gardner, însărcinat cu comunicarea fundaţiei.

    “Ei trebuie să fie asiguraţi asupra faptului că securitatea şi dispozitivele de poliţie se află la locul lor”, a adăugat el.

    Nivelul de alertă a securităţii în Marea Britanie a fost ridicat la sfârşitul lui august de la “substanţial” la “grav” – pentru prima dată în ultimii trei ani -, în faţa ameninţării cu atentate în legătură cu Siria şi Irakul.

    Adjunctul şefului Scotland Yard Mark Rowley a declarat vineri că numărul persoanelor arestate ca suspecte de comiterea unor infracţiuni legate de terorism a crescut cu 32% în 2014.

  • SONDAJ: Comunitatea evreiască din Marea Britanie se teme pentru viitorul ei în ţară şi în Europa

    Potrivit rezultatelor acestui sondaj organizat de Campania Contra Antisemitismului (CAA) asupra unui număr de 2.230 de britanici de origine evreiască, 45% dintre persoanele sondate apreciază că nu au un viitor în Marea Britanie, iar 58% că nu au un viitor pe termen lung în Europa.

    Un sfert dintre persoanele intervievate a declarat că s-a gândit să părăsească Marea Britanie în ultimii doi ani.

    Ancheta a fost efectuată în perioada 23 decembrie-11 ianuarie şi acoperă luarea de ostatici de vineri, la un supermarket cu specific evreiesc din Paris, soldată cu patru morţi evrei.

    “Rezultatele anchetei noastre dezvăluie o conştientizare şocantă, care are loc chiar după atrocităţile de la Paris”, a declarat preşedintele CAA Gideon Falter. “Antisemitismul va creşte, iar evreii britanici se vor întreba despre locul lor în propria ţară”, a adăugat el.

    CAA a anunţat că 2014 a fost anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de incidente antisemite de când se organizează aceste sondaje, în urmă cu 30 de ani, şi că, potrivit poliţiei londoneze, actele antisemite s-au dublat în capitală în perioada noiembrie 2013-noiembrie 2014 în comparaţie cu cele 12 luni dinainte.

    Un sfert dintre cei aproximativ 3.411 adulţi britanici intervievaţi în altă anchetă, de către site-ul YouGov, în contul CAA, apreciază că evreii câştigă mai mulţi bani decât ceilalţi, 17% afirmă că aceştia au prea multă putere în presă, iar 13% consideră că evreii evocă Holocaustul pentru a-şi atrage simpatia.

    După luarea de ostatici de vineri, premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a transmis evreilor din Franţa că Israelul este “căminul” lor. Premierul francez Manuel Valls i-a răspuns că Franţa fără evreii din Franţa nu mai este Franţa.

  • Comunitatea evreilor din Danemarca cere protecţia poliţiei după atentatele de la Paris

    “În opinia noastră, este foarte clar că într-o astfel de situaţie ţintele evreieşti sunt o prioritate pentru terorişti”, a declarat vicepreşedintele comuităţii evreilor din Danemarca, Jonathan Fischer.

    În august, în timpul conflictului din Fâşia Gaza, geamurile şcolii evreieşti din Copenhaga au fost sparte, iar pereţii clădirii au fost acoperiţi de inscripţii antisemite.

    Potrivit lui Fischer, în pofida absenţei unor “ameninţări concrete” la adresa comunităţii evreilor din Danemarca, serviciile de informaţii (PET) consideră localurile evreieşti din ţară “deosebit de vulnerabile”.

    Contactat de AFP, PET a refuzat să comenteze aceste informaţii.

    “Situaţia din Orientul Mijlociu, în special conflictul din Siria, ar putea creşte riscul unor atentate în ţările occidentale, în special împotriva comunităţii evreieşti”, a apreciat PET, într-un raport publicat în ianuarie 2015.

    În Danemarca locuiesc aproximativ 8.000 de evrei, dintre care majoritatea se află la Copenhaga.

  • Fondatorul Starbucks dezvăluie secretul care face clienţii să devină dependenţi

    Howard Schultz, născut la 19 iulie 1953, este CEO-ul şi preşedintele Starbucks Corporation, reţeaua formată din peste 23.000 de cafenele răspândite în întreaga lume, cu venituri de 14,8 miliarde de dolari şi aproximativ 160.000 de angajaţi. Schultz s-a născut într-o familie săracă de evrei din cartierul newyorkez Brooklyn. 

    Era un sportiv talentat, excelând la baschet şi fotbal american, astfel că în 1970 a reuşit să obţină o bursă de studii la universitatea Northern Michigan, fiind primul din familia sa care urma colegiul. A absolvit cinci ani mai târziu şi a obţinut o licenţă în comunicare.

    Şi-a început cariera ca vânzător de electrocasnice pentru Hammarplast, o companie care vindea aparate de cafea europene în SUA. A avansat până la postul de director de vânzări, poziţie din care a observat la începutul anilor ’80 că o mare parte din venituri erau generate de o mică reţea de magazine din Seattle, Washington, cunoscută atunci drept Starbuck’s Coffee Tea and Spice Company. ”Când am intrat în magazin pentru prima dată – ştiu că sună siropos – dar chiar m-am simţit acasă, iar produsul părea că îmi vorbeşte“, rememorează Schultz momentul în care a intrat în Starbucks, în 1981.

    Firma exista de aproximativ zece ani, doar în Seattle, fondată de Jerry Baldwin, Gordon Bowker şi vecinul lor, Zev Siegl. Cei trei prieteni au fost şi creatorii logo-ului răspândit acum în toată lumea. La un an după întâlnirea sa cu fondatorii Starbucks, în 1982, Schultz a fost angajat ca director al operaţiunilor de retail şi de marketing pentru compania aflată în creştere şi care, în acel moment, vindea doar boabe de cafea, nu şi cafea preparată. Ideea ca Starbucks să vândă şi cafea preparată i-a venit lui Schultz în timpul unei călătorii la Milano în care a observat numărul mare de cafenele de la fiecare colţ de stradă.

    Entuziasmul lui de a crea un lanţ de cafenele nu a fost împărtăşit însă şi de fondatori. La insistenţele sale, proprietarii i-au permis totuşi să deschidă o cafenea într-un nou magazin care urma să fie deschis în Seattle. Spaţiul, inaugurat în 1985, le-a adus sute de clienţi zilnic. A fost totodată locul creării unui nou sortiment de cafea preparată şi a fost introdus un nou cuvânt în rândul băutorilor de cafea din toată lumea: cafe latte. Succesul cafenelei nu a fost însă suficient pentru a demonstra fondatorilor că direcţia indicată de Schultz era cea potrivită. Ei nu voiau să crească atât de mult, iar Schultz, dezamăgit, a părăsit Starbucks în 1985 şi şi-a deschis propriul lanţ de cafenele, Il Giornale, care i-a adus rapid succes.

    Doi ani mai târziu, cu ajutorul unor investitori privaţi, a cumpărat Starbucks în schimbul a 3,8 milioane de dolari şi a realizat fuziunea între cele două companii. Schultz a fost nevoit să ducă din nou o muncă de convingere, de data aceasta ca investitorii să creadă că americanii sunt dispuşi să cumpere la preţuri ridicate o băutură pentru care obişnuiau să plătească 50 de cenţi. Din cauza neînţelegerilor cu ei, Schultz a demisionat în 2000 din poziţia de CEO al Starbucks.

    Opt ani mai târziu, s-a întors însă la conducerea companiei, care se străduia să rămână pe linia de plutire. De la întoarcerea lui Schultz, valoarea companiei a ajuns să fie de patru ori mai mare, ajungând la o cifră de afaceri de 14,8 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor publicate anul trecut. Schultz continuă să extindă reţeaua la nivel global, a deschis cafenele în Vietnam, India şi, se va extinde în curând şi în Myanmar.

    Afaceristul, cu o avere estimată la 2,1 miliarde de dolari,  investeşte, prin intermediul unui fond de investiţii, şi în companii precum Pinkberry, Lululemon, eBay şi Groupon.

  • Mai mulţi adolescenţi australieni au atacat un autobuz ce transporta copii evrei

    Copii cu vârste cuprinse între cinci şi 12 ani călătoreau, miercuri, într-un autobuz privat la periferia Bondi Junction când opt adolescenţi au pătruns în vehicul.

    Presupuşii agresori au hărţuit şi ameninţat şcolarii strigând “Heil Hitler”, “Moarte evreilor” şi “Eliberaţi Palestina”, potrivit părinţilor lor.

    O mamă a explicat că şi-a găsit cele trei fetiţe plângând, traumatizate.

    “Cea mică spune că acum îi este teamă permanent”, a afirmat Jacqui Blackburn pentru postul public de radio ABC.

    Cinci dintre cei opt adolescenţi suspectaţi că au participat la agresiune au fost arestaţi şi audiaţi în cursul nopţii, înainte de a fi încredinţaţi părinţilor lor.

    Organizaţia reprezentativă a evreilor din statul New South Wales a anunţat că, de acum, la bordul autobuzelor ce deservesc şcolile evreieşti se vor afla agenţi de securitate.