Tag: evolutie

  • BNR a afişat în ultima zi bancară din 2022 un curs de 4,94 lei/euro, similar cu nivelul din 31 decembrie 2021. Dolarul închide 2022 la la 4,63 lei, de la 4,37 lei la final de 2021

    BNR a afişat în ultima zi bancară din 2022 un curs de 4,94 lei/euro, similar cu nivelul din 31 decembrie 2021, în condiţiile în care moneda naţională a avut o evoluţie stabilă pe parcursul anului curent.

    La 31 decembrie 2021, cursul BNR era de 4,948 lei/euro.

    Minimul acestui an, de 4,821 lei/euro, a fost atins pe 5 septembrie.

    În ceea ce priveşte cursul leu/dolar, acesta închide anul în uşoară scădere, de 0,33%, la 4,63 lei/dolari.

    Moneda americană a depăşit nivelul de 5 lei din 22 septembrie, atingând un maxim al tuturor timpurilor spre finalul lui septembrie. 

    Dolarul american era cotat pe 31 decembrie 2021 la 4,3707 lei.

     

     

  • Dolarul se îndreaptă spre cea mai mare cădere de două zile din 2009 încoace

    Conform Reuters, datele arată că inflaţia a crescut cu 7,7% de la an la an în octombrie, cel mai lent ritm din ianuarie şi sub estimările de 8%.

    Dolarul a înregistrat joi cea mai mare scădere de la sfârşitul anului 2015, în condiţiile în care randamentele Trezoreriei au scăzut, iar alte monede – yenul şi lira sterlină în special – au crescut.

    Apetitul pentru risc al investitorilor a primit un impuls suplimentar de la autorităţile sanitare chineze care au relaxat unele dintre restricţiile privind COVID-19, inclusiv prin scurtarea perioadelor de carantină şi pentru călătorii care sosesc în ţară.

    Indicele dolarului a scăzut cu aproape 1,1%, după ce a pierdut peste 3% în ultimele două zile – cel mai mare declin de două zile din martie 2009.

    Activele de risc, inclusiv acţiunile, monedele de pe pieţele emergente şi materiile prime, s-au redresat. Dar încetinirea inflaţiei, deşi pozitivă pentru debitori, reflectă un context economic în scădere, au declarat analiştii.

    Dolarul a crescut cu 12% în acest an în raport cu un coş de valute importante, în lumina determinării Fed de a readuce inflaţia, care aproape a atins două cifre la începutul acestui an, spre ţinta de 2%.

    Alte bănci centrale i-au urmat exemplul, cu excepţia Băncii Japoniei, şi, ca urmare, yenul a înregistrat cea mai mare scădere faţă de dolar din 1979 încoace.

    Dolarul, a cărui valoare faţă de yen a crescut cu 22% în acest an, cea mai mare creştere de la 24% din 1979, a scăzut ultima dată cu 1% faţă de moneda japoneză, la 139,54 yeni.

    Piaţa futures arată că investitorii estimează o şansă de 71,5% de creştere a ratei de dobândă a SUA cu 50 de puncte de bază luna viitoare, faţă de aproximativ 50/50 în urmă cu o săptămână.

    Lira sterlină a recuperat pierderile înregistrate în cursul nopţii faţă de dolar şi euro după ce datele din Marea Britanie au arătat că economia nu s-a contractat atât de mult pe cât se estima în T3, deşi intră în continuare în ceea ce va fi probabil o recesiune de lungă durată.

    Lira sterlină a crescut cu 0,7% faţă de dolar, la 1,179 dolari, după ce cu o zi înainte a înregistrat cea mai mare creştere de o zi din 2017, în timp ce faţă de euro a scăzut cu 0,4%, la 87,47 pence.

    Euro a extins creşterea de 2% din ziua precedentă şi a urcat cu 1,0% la 1,0311 dolari, tranzacţionându-se în jurul celui mai ridicat nivel din august.

    De asemenea, a atins pentru scurt timp minimele sesiunii faţă de francul elveţian , după ce şeful Băncii Naţionale a Elveţiei a reiterat angajamentul băncii centrale de a reduce inflaţia. Faţă de franc, euro a scăzut ultima dată cu 0,42%, la 0,9795.

    Criptomonedele au fost din nou sub presiune, având în vedere turbulenţele din lumea cripto după căderea bursei FTX. Tokenul nativ al FTX, FTT , a scăzut ultima dată cu 7,4%, la 3,45 dolari, după ce a scăzut cu aproape 90% în această lună.

    Bitcoin a scăzut cu 1,3% la 17.348 dolari, după ce săptămâna aceasta a coborât sub 16.000 de dolari pentru prima dată de la sfârşitul anului 2020.

  • Yenul japonez atinge minimul ultimilor 32 de ani în raport cu dolarul american

    Yenul a scăzut până la 147,66 unităţi faţă de dolar, înainte de a recâştiga ceva teren.

    Ministrul japonez de finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că guvernul va lua “măsuri adecvate” împotriva volatilităţii monedei.

    Luna trecută, într-o măsură rară, Japonia a cheltuit aproape 20 de miliarde de dolari pentru a susţine moneda ţării aflate în dificultate.

    “Nu putem tolera o volatilitate excesivă pe piaţa valutară determinată de mişcări speculative. Urmărim mişcările valutare”, a declarat Suzuki reporterilor după ce a participat la o reuniune a G7 în domeniul finanţelor la Washington.

    Luna trecută, Japonia a intervenit pe piaţa valutară globală pentru a ajuta la susţinerea yenului care se slăbise.

    Această mişcare a avut loc după ce yenul a atins un nou minim al ultimilor 24 de ani în raport cu dolarul, marcând prima dată când autorităţile japoneze au intervenit pe piaţa valutară, din 1998.

    Cu toate acestea, analiştii au avertizat că astfel de intervenţii vor avea un efect redus atâta timp cât ratele dobânzilor din Japonia rămân mult mai mici decât cele din SUA.

    Moneda japoneză a fost supusă unor presiuni din ce în ce mai mari în ultimele luni, în principal din cauza abordării foarte diferite adoptată de Banca Japoniei (BOJ) în comparaţie cu Rezerva Federală a SUA.

    Joi, cifrele oficiale au arătat că preţurile de consum din SUA au crescut mai mult decât estimările luna trecută, semn că lupta cu inflaţia în cea mai mare economie a lumii este departe de a se fi încheiat.

    Inflaţia a fost de 8,2% în cele 12 luni până în septembrie, în scădere faţă de 8,3% în august.

    Creşterea preţurilor de consum în SUA este urmărită îndeaproape, deoarece eforturile Rezervei Federale de a tempera inflaţia determină creşterea valorii dolarului, precum şi a costurilor de împrumut la nivel mondial.

    Banca centrală americană a crescut agresiv ratele dobânzilor pentru a combate creşterea preţurilor, ceea ce a făcut ca dolarul să devină mai atractiv pentru investitori. În schimb, BOJ a menţinut ratele foarte scăzute.

    Forţa dolarului pe pieţele financiare globale are, de asemenea, un impact asupra altor monede importante din întreaga lume, inclusiv asupra lirei sterline şi a euro.

  • 6 întrebări pentru Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România

    În cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România, a vorbit despre factorii care influenţează preţurile locuinţelor din Capitală şi împrejurimi, precum şi despre perspectivele de evoluţie a acestora. Care au fost principalele curiozităţi ale celor care ne-au urmărit?

     

    1. Am listat o locuinţă spre vânzare şi nu găsesc cumpărător, deşi preţul nu este foarte ridicat. Care este explicaţia?

    Piaţa trece printr-o perioadă de tranziţie şi de reaşezare, astfel că vom vedea o evoluţie mai lentă a cererii şi a tranzacţiilor în această perioadă. Probabil apartamentele vor sta mai mult pe piaţă şi singurul sfat pe care pot să îl dau în această situaţie este fie să mai aşteptaţi, fie să reevaluaţi preţul – până la urmă, preţul este cel care dictează – există un cumpărător pentru orice proprietate, la un anumit preţ. 

    Actualul context îi determină pe oameni să fie într-o stare de expectativă – unii dintre ei s-au şi confruntat direct cu impactul de pe piaţa de creditare; au văzut că nu mai pot lua aceeaşi sumă de la bancă, iar ratele au fost mai mari decât şi-ar putea permite – există şi aspecte concrete care nu ţin numai de frică. 

    2. Într-o piaţă în care sunt fluctuaţii, de ce preţurile chiriilor nu scad niciodată simţitor?

    Cererea pe piaţa chiriilor a crescut, iar nivelul chiriei este şi acesta un raport între cerere şi ofertă. Atât timp cât oferta este limitată şi există acelaşi număr de apartamente care rămân în acest circuit, iar cererea este în creştere, vom avea o creştere a chiriilor. 

    3. Cum vezi evoluţia pieţei imobiliare în 2023, în special în cazul locuinţelor noi?

    Cred că fiecare segment din piaţa imobiliară rezidenţială va evolua diferit. Segmentele de jos, categoriile de bugete de sub 2.000 euro/mp (economy, business, comfort), vor fi afectate destul de mult de înăsprirea condiţiilor de creditare, aici vom vedea o stagnare a cererii sau chiar o scădere. Segmentul high-end va fi cel mai puţin afectat, acesta este cel mai rezistent în situaţii de economice incerte. Aşadar vom vedea o evoluţie diferită, pe segmente, vom vedea o evoluţie diferită a tranzacţiilor, cel puţin până când se mai clarifică situaţia economică şi geo-politică. Pe segmentul high-end vor exista întotdeauna cumpărători aflaţi în căutare de trofee imobiliare, pe care unele categorii de clienţi îşi doresc să le deţină pur si simplu. 

    4. Care sunt preţurile de vânzare pentru terenurile de parcare?

    Şi aici preţurile difera în funcţie de zone. Pentru un loc de parcare subteran, preţurile pot oscila între 12.000 Euro în cartierele traditionale din Bucuresti şi pot ajunge şi la 20.000 – 30.000 Euro în zona de high-end; locurile exterioare de parcare sunt mai ieftine – undeva la 6.500 – 7.000 de euro în cartierele traditionale şi pot ajunge la 10.000 – 15.000 de euro în zone foarte centrale. Locurile de parcare se pot vinde fie separat de apartamente, fie pot fi incluse în pretul de vânzare al apartamentului, în funcţie de decizia fiecărui dezvoltator în parte.

    5. Ce părere ai despre achiziţionarea prin rate la dezvoltator?

    Cred că dezvoltatorii ar fi bine să fie deschişi şi să găsească soluţii alternative de finantare pe care să le ofere cumpărătorilor, mai ales în contextual actual. Va fi nevoie de acest produs şi cred că va fi foarte apreciat. Este destul de dificil să faci acest lucru ca dezvoltator – ai nevoie de acreditare, nu este chiar aşa de uşor. Există foarte putini dezvoltatori care oferă acest produs.  Ce presupune acesta mai exact? Cumpărătorul plăteşte un avans de 20%-40% – care diferă de la dezvoltator la dezvoltator, iar apoi plăteşte rate eşalonate pe 5-10 ani,  rate care includ şi o marjă pe care dezvoltatorul şi-o ia pentru a-şi acoperi costul de finanţare. 

    6. Când putem aprecia că anumite preţuri sunt speculative?

    Din nou, preţul este un raport între cerere şi ofertă. Atât timp cât există oameni care vor plăti aceşti bani pentru respectivele apartamente, preţurile vor rămâne într-un anumit interval. Când cererea va scădea şi apartamentele vor sta mult mai mult timp pe piaţă goale, probabil că şi vânzătorii vor reduce preţul. Cred că preţurile vor stagna o perioadă, nu vom mai vedea creşteri semnnificative până la sfârşitul anului. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România.

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

    JLL (NYSE: JLL) este o firmă de servicii profesionale de top, specializată în gestionarea proprietăţilor imobiliare şi a investiţiilor. JLL modelează viitorul sectorului imobiliar pentru o lume mai bună, folosind cea mai avansată tehnologie pentru a crea oportunităţi, spaţii uimitoare şi soluţii imobiliare durabile pentru clienţii noştri, oamenii noştri şicomunităţile noastre. JLL este o companie Fortune 500, cu venituri anuale de 19,4 miliarde de dolari, operaţiuni înpeste 80 de ţări şi o forţă de muncă globală de peste 100.000 de angajaţi la 31 martie 2022. JLL este numele de marcă, şi o marcă înregistrată a Jones Lang LaSalle Incorporated. Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi jll.com.  

  • Creştere uşoară a indicelui ROBOR la 3 luni, după ce BNR a majorat dobânda de referinţă

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a înegistrat vineri o creştere uşoară, de la 7,94% la 7,96%, după ce BNR a decis majorarea dobânzii de referinţă cu 0,75%, peste estimări.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut, vineri, la 8,12%, de la 8,11% joi.

    Indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat la 8,26%, de la 8,25%.

    La prezentarea celui mai recent raport asupra inflaţiei, în august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a acuzat băncile că „au sărit calul” în privinţa nivelului ROBOR, care s-a dus mult peste rata de politică monetară. ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, referinţele la creditele cu dobânzi variabile luate de români până în luna mai 2019, săriseră peste 8%, în timp ce în iulie dobânda-cheie era 4,75%.

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercuri, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;

  • Ce tipuri de locuinţe caută clienţii Capitalei?

    Cerinţele clienţilor în materie de locuinţe sunt influenţate de vârstă şi buget, ele fiind modificate în contextul pandemiei. Cum arată casa de vis – fie că este aceasta închiriată sau cumpărată – pentru locuitorii Bucureştiului şi împrejurimilor?

    Cea mai recentă cercetare desfăşurată de Storia.ro şi JLL România în rândul celor care prospectează piaţa imobiliară din Bucureşti şi Ilfov şi-a propus să identifice criteriile care stau în spatele deciziei de achiziţie, respectiv închiriere, înfunctie de caracteristicile socio-demografice şi de stil de viaţă, precum şi de modul de repartizare a bugetelor.

    „La închiriere, se caută locuinţele mai mici, garsonierele şi apartamentele de două camere, în timp ce, pentru achiziţie, se caută şi apartamentele mai mari, de 3-4 camere, dar şi casele”, răspunde în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România, referindu-se la preferinţele clienţilor Capitalei în materie de locuinţe. 

    Preferinţele clienţilor sunt corelate şi cu vârsta: „Majoritatea celor care au până în 24 de ani se orientează spre închiriere, nevând posibilitatea financiară de a face o achiziţie imobiliară, dar şi pentru că îşi doresc mai multă flexibilitate. Pe de altă parte, cei cu vârste de peste 35 de ani se orientează spre achiziţia unei locuinţe.

    Pandemia a fost cea care a accelerat modificarea anumitor comportamente şi preferinţe ale celor în căutarea unei locuinţe, fie ei chiriaşi sau cumpărători. A crescut interesul pentru case şi vile, spaţiile exterioare (grădină, curte / terasa / balcon) au devenit indispensabile, în timp ce compartimentările interioare care permit amplasarea unui birou se regăsesc din ce în ce mai des ăn oferta dezvoltatorilor. Amplasamentul este, de asemenea, relevant, dar dorinţele referitoare la acesta diferă în funcţie de categoria de vârstă: cei tineri vor să fie mai aproape de metrou şi de centrul oraşului, cei de peste 35 de ani se orientează şi înspre suburbii. Aceştia din urmă au determinat o creştere a atractivităţii zonei Ilfov, unde a crescut interesul pentru case.

    In faţa alegerii Bucureşti versus Ilfov, un procent covârşitor din respondenţi – 93% dintre potenţialii chiriaşi – şi-a exprimat interesul pentru o locuinţă amplasată în Capitală, în timp ce procentele diferă când vine vorba de achiziţie, unde observăm o creştere a interesului pentru Ilfov – 23% dintre respondenţi fiind interesati de achiziţia unei locuinţe în suburbii.

    „Casele din centru sunt destul de scumpe faţă de cele din suburbii, pot costa chiar dublu, în funcţie de suprafaţă, de teren, de stadiul în care se află. Există case de 800.000 Euro în centrul Bucureştiului, comparativ cu 200.000 Euro – în Ilfov. În plus, dacă e vorba de case vechi, acestea necesită investiţii surpriză pentru renovarea şi recondiţionarea lor”. 

    Oferta din Ilfov este în creştere, în trimestrul acesta sunt de trei ori mai multe livrări decât trimestrul II al anului trecut: „este un efect şi al autorizării mai facile, al lucrărilor de infrastructură care ajută zona şi uşurează accesul înspre centrul oraşului, suprafata terenurilor disponibile  este mai mare facilitând dezvoltarea de proiecte cu funcţionalităţi mixte ce includ spaţii de agreement şi spaţii comerciale”

    Dacă ne referim la decizia de a cumpăra vs. a închiria, principalul factor care orientează clienţii fie spre achiziţie, fie spre închiriere este venitul lunar al gospodăriei. Astfel, cu cât venitul gospodăriei este mai ridicat, cu atât intenţia de a cumpăra în defavoarea închirierii este mai ridicată. „Suntem un popor de proprietari, am fost obişnuiţi să deţinem apartamentele în care locuim, încă din comunism, şi s-a menţinut această mentalitate, ea se va schimba în timp, însă foarte greu. Probabil generaţiile care vin acum din urmă vor avea nevoie de mai multă mobilitate, sunt mai deschise şi mai orientate spre alte feluri de investiţii, spre experienţe, nedorindu-şi să fie legate de o locuinţă sau de un credit. Dacă ne uitam la Polonia, acest trend de achiziţie  s-a inversat deja. Polonia era o piaţă similară celei de aici acum 7-8 ani, iar acum vedem un număr semnificativ de ansambluri destinate exclusiv închirierii, cred că aceasta este o direcţie către care ne îndreptăm şi noi, însă este un proces care durează”, crede Andreea Hamza.   

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România.

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

    JLL (NYSE: JLL) este o firmă de servicii profesionale de top, specializată în gestionarea proprietăţilor imobiliare şi a investiţiilor. JLL modelează viitorul sectorului imobiliar pentru o lume mai bună, folosind cea mai avansată tehnologie pentru a crea oportunităţi, spaţii uimitoare şi soluţii imobiliare durabile pentru clienţii noştri, oamenii noştri şicomunităţile noastre. JLL este o companie Fortune 500, cu venituri anuale de 19,4 miliarde de dolari, operaţiuni înpeste 80 de ţări şi o forţă de muncă globală de peste 100.000 de angajaţi la 31 martie 2022. JLL este numele de marcă, şi o marcă înregistrată a Jones Lang LaSalle Incorporated. Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi jll.com.  

  • Cum evoluează preţurile în imobiliare şi ce e de făcut? Real Estate. Real Talk by Storia.ro: „Dificultăţile în accesul la creditare care se anunţă şi care au început să se simtă pe piaţa vânzărilor i-ar putea determina pe o parte din potenţialii cumpărători să se orienteze măcar temporar spre închiriere.”

    La întrebarea „Cumpărător sau Chiriaş”, ştim răspunsul preferat al celor mai mulţi dintre români. Totuşi, datele pieţei imobiliare se schimbă în contextul actual, iar răspunsul nu mai pare a fi atât de clar. Cum vor evolua preţurile locuinţelor şi al chiriilor în Capitală, o piaţă reper în materie de imobiliare şi ce e de făcut în acest context?

    JLL România, în parteneriat cu Storia.ro, şi-au propus să înţeleagă în profunzime profilul chiriaşului, în paralel cu profilul cumpărătorului de locuinţe din Bucureşti – Ilfov pe baza unui studiu desfăşurat în rândul celor care prospectează piaţa imobiliară. La baza acestei analize au stat caracteristicile socio-demografice şi de stil de viaţă, modul de repartizare a bugetelor, precum şi situaţia locativă curentă şi posibilitatea schimbării acesteia în viitor.

    „Indiferent de ceea ce se întâmplă la nivel global sau naţional, există o nevoie de locuinţe noi, avem un stoc de locuinţe vechi foarte mare, care se înnoieste într-un ritm foarte lent. Ritmul de înnoire este de aproximativ 2% pe an, un procent foarte mic, comparativ cu cel al altor ţări din regiune – acest stoc învechit nu mai corespunde cu aspiraţiile noilor generaţii şi în general cu aspiraţiile celor care urmează să achiziţioneze o locuinţă – aici apare nevoia mare de locuinţe noi. Cererea propriu-zisă diferă însă, fiind influenţată de doi mari factori: puterea de cumpărare, pe de o parte, şi accesul la creditare pe de altă parte”, a explicat Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România, în cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Puterea de cumpărare a românilor în materie de locuinţe este în continuare la un nivel bun, în pofida contextului economic, ca urmare a faptului că salariul mediu net a crescut şi a ajuns undeva la o medie de aproximativ 800 de euro la nivel naţional si 1,000 euro în Capitală, faţă de 325 de euro în 2009, în timp ce preţul mediu al locuinţelor a crescut doar cu 15% dacă ne uităm la preţul mediu pe mp în 2009 vs nivelul actual. „Creşterea salariilor este mai mult decât dublă, faţă de creşterea moderată a preţurilor locuinţelor”, a punctat ea. 

    Pe de altă parte însă, condiţiile de creditare s-au înăsprit: IRCC – indicele de referinţă (indicele de referinţă este un procent în funcţie de care se calculează rata dobânzii pentru un anumit credit, la care se adaugă o marjă a băncii; cei care contractează credite cu dobândă variabilă vor avea dobânda calculată în funcţie de acest indice N.Red.) pentru creditele consumatorilor a crescut de la 1,8%, în primul trimestru al anului 2022, la undeva la 6%: „Este o creştere foarte mare, care se va reflecta într-o creştere a dobânzilor pe care cumpărătorii urmează să le plătească sau le plătesc deja. Pentru cei care au acum credite cu dobândă variabilă, rata ar putea creşte anul viitor chiar şi cu 60-70%”. Iar asta în timp ce inflaţia influenţează suma ce poate fi contractată printr-un credit, pentru că această creştere a preţurilor determină creşterea cheltuielilor, iar suma ce poate fi accesată printr-un credit poate să scadă, având în vedere limita de îndatorare de 40% stabilită de BNR pentru cei care contractează credite. 

    Paradoxal, preţurile au continuat să crească în primele doua trimestre ale anului, marcând o creştere medie de aproximativ 5%, ajungând la 1.720 de euro/mp util, la nivelul Capitalei. „Am analizat cererea şi, cu toate că în primul semestru a fost o creştere de 15%, evoluţia lunară arată că în luna iunie s-au înregistrat primele scăderi – există posibilitatea ca acesta să fie începutul unor schimbări de dinamică în zona volumului tranzactiilor. În acelaşi timp, oferta a crescut doar foarte puţin, pentru Bucureşti şi Ilfov cumulat, în timp ce pentru Bucureşti chiar a scăzut puţin şi aici începem să vedem efectul limitării autorizării proiectelor din Capitală.” Consecinţa, crede Andreea Hamza, este că preţurile probabil vor stagna în următoare perioadă sau vor fluctua nesemnificativ. 

    În ceea ce priveşte piata închirierilor, chiriile au crescut în primul trimestru al anului cu aproximativ 5%, iar în cel de al doilea trimestru, au rămas constante. „Nivelul mediu pentru chiriile din Bucuresti este acum situat la 9,2 euro/mp/util/lună, însă fiecare cartier are o dinamică diferită. Există cartiere unde chiriile au crescut şi cu 15%, precum Berceni, Militari, Decebal, Moşilor şi există şi cartiere unde chiriile stagnează de ceva vreme. Evoluţia chiriilor este influenţată foarte mult şi de lucrările de infrastructură finalizate, spre deosebire de preţurile de vânzare, unde lucrările de infrastructură, înca din momentul în care sunt anunţate, au un impact major asupra preturilor.”

    Andreea Hamza oferă şi exemple concrete de preţ de închiriere: în żona Ştefan cel Mare, de pildă, preţul de închiriere al unui apartament vechi se plasează între 450 – 500 euro.  În zonele Alba Iulia, Dristor, o garsonieră se închiriază cu 350 – 400 de euro pe lună, într-un bloc vechi, în timp ce aceeaşi garsonieră s-ar închiria cu 450 – 500 euro într-o clădire nouă, diferenţa între vechi şi nou plasându-se la 20%-30%. 

    „Piaţa noastră de închiriere este dominată de proprietari individuali, persoane fizice care cumpără sau deţin apartamente pe care le introduc în circuitul de închiriere, lipsesc investitorii instituţionali care construiesc sau deţin ansambluri întregi destinate exclusiv închirierii- aşadar există acest stoc vechi, care se tot rulează”, explică ea. Andreea Hamza a vorbit şi despre motivul stabilităţii preţurilor de închiriere: „Întrucât chiriile sunt calculate în euro, ele nu sunt influenţate atât de mult de inflaţie. La fel ca în cazul achiziţiilor, şi chiriile depind de raportul dintre cerere şi ofertă, iar aceste două componente au crescut într-un ritm similar. Chiriile sunt determinate de piaţă şi de nivelul maxim pe care un chiriaş şi-l poate permite”.  

    Dificultăţile în accesul la creditare care se anunţă şi care au început să se simtă pe piaţa vânzărilor i-ar putea determina pe o parte din potenţialii cumpărători să se orienteze măcar temporar spre închiriere determinând o creştere a cererii pe piata închirierilor şi, în consecinţă, o posibilă creştere a chiriilor.

    Care este sfatul Andreei Hamza pentru cei aflaţi acum în căutarea unei locuinţe? „Cei care au deja un credit preaprobat ar putea să îşi urgenteze decizia şi achiziţia, ca să beneficieze de condiţiile de acum, fiindcă aceste condiţii se vor înăspri. Cei care dispun de lichidităţi ar trebui să îşi acorde mai mult timp pentru a identifica cele mai bune variante şi ar putea să se orienteze şi înspre proprietăţi potrivite pentru închiriere, iar cei care sunt la limita posibilităţii de a suporta un credit în momentul actual ar trebui să aştepte, să îşi amâne decizia, eventual să se orienteze înspre închiriere dacă au nevoia de a se muta pentru a nu risca să ajungă în incapacitate de plată.”

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România.

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

  • Prima reacţie din Germania după discursul lui Putin: mobilizarea este rea, o evoluţie greşită

    Ministrul german al Economiei susţine că mobilizarea parţială a Rusiei este „rea şi o evoluţie greşită”, potrivit CNN.

    Ministrul german al Economiei a criticat anunţul de mobilizare parţială făcut miercuri dimineaţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

    Măsura este o „evoluţie proastă şi greşită”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, în faţa jurnaliştilor la Berlin.

    Preşedintele Vladimir Putin a anunţat, miercuri, într-un discurs, mobilizarea parţială în contextul conflictului din Ucraina şi a ameninţat Occidentul cu armele nucleare deţinute de Rusia, mai performante decât ale Vestului.

  • Bitcoin scade sub 19.000 de dolari, criptomonedele suferă sub riscul de creştere a dobânzii

    Criptomonedele au coborât luni la noi minime din cauza îngrijorărilor legate de reglementare şi a faptului că investitorii la nivel global s-au arătat reţinuţi faţă de activele riscante, în contextul în care în întreaga lume se prefigurează creşteri ale ratelor dobânzilor, scrie Reuters.

    Bitcoin, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, a scăzut cu aproximativ 5% până la un minim al ultimelor trei luni de 18.387 dolari.

    Ether, a doua cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu 3% la un minim al ultimelor două luni de 1.285 de dolari şi a scăzut cu peste 10% în ultimele 24 de ore. Alte active mai mici au fost mai adânc în roşu.

    Blockchain-ul Ethereum, care stă la baza tokenului ether, a avut o actualizare majoră în weekend, numită Merge, care schimbă modul în care sunt procesate tranzacţiile şi reduce consumul de energie.

    Valoarea tokenului a scăzut pe fondul unor speculaţii induse de remarcile făcute săptămâna trecută de preşedintele Comisiei pentru valori mobiliare şi burse din SUA, Gary Gensler, care sugerează că noua structură ar putea atrage reglementări suplimentare.

    “Este vorba de speculaţii cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla sau nu”, a declarat Matthew Dibb, COO al platformei de criptomonede din Singapore Stack Funds, cu privire la perspectivele de reglementare. “Dacă ne uităm la peisajul de acum, atât din punct de vedere fundamental, cât şi tehnic, nu arată grozav. Nu există niciun catalizator de creştere imediată care să susţină aceste pieţe şi să aducă bani noi şi lichidităţi.”

  • Lira sterlină coboară la minimul a 37 de ani, la aniversarea Miercurii Negre

    Scăderea vine după ce cifrele mai slabe decât se aşteptau privind vânzările cu amănuntul au întărit temerile legate de economia Marii Britanii.

    Lira sterlină a scăzut cu peste 1% în raport cu dolarul, până la 1,1351 dolari, cel mai scăzut nivel din 1985 încoace, şi a fost tranzacţionată ultima dată la 1,1404 dolari.

    Majoritatea monedelor majore s-au luptat cu dolarul în ultimele luni, iar bancnota verde a primit un nou impuls în această săptămână, după ce inflaţia americană mai mare decât estimările a determinat pieţele să se aştepte la o nouă majorare importantă a dobânzii de către Rezerva Federală săptămâna viitoare.

    Pe 16 septembrie 1992, Marea Britanie a ieşit din Mecanismul ratei de schimb – un sistem conceput să reducă fluctuaţiile valutare înainte de lansarea euro – ceea ce a dus la o devalorizare puternică a lirei.

    În acea zi, cunoscută acum sub numele de “Miercurea Neagră”, lira sterlină a scăzut cu 4,3%, terminând ziua la 1,778 dolari, mult peste nivelul din prezent.

    Scăderea de vineri a urmat datelor care au arătat că volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut cu 1,6% în termeni lunari în august – cea mai mare scădere din decembrie 2021 şi mai rău decât toate previziunile unui sondaj Reuters realizat în rândul economiştilor, care indicau o scădere de 0,5%.

    Aceasta a fost cea mai recentă veste proastă pentru economia britanică, care se confruntă cu o creştere economică lentă şi o inflaţie mai persistentă decât în orice altă economie majoră, potrivit previziunilor Fondului Monetar Internaţional.

    Noul premier al Marii Britanii, Liz Truss, a anunţat săptămâna trecută o plafonare a facturilor de energie timp de doi ani pentru a amortiza şocul economic al războiului din Ucraina, măsurile fiind susceptibile să coste ţara peste 100 de miliarde de lire sterline (115 miliarde de dolari).

    Ministrul britanic de finanţe Kwasi Kwarteng urmează să facă o declaraţie pe 23 septembrie pentru a explica cum vor fi finanţate aceste măsuri şi, de asemenea, este aşteptat să spună cum va realiza reducerile de taxe promise de Truss în timpul campaniei sale pentru conducerea Partidului Conservator.

    Banca Angliei se va reuni săptămâna viitoare, o perioadă plină de întâlniri ale băncilor centrale. Estimările indică o şansă uşor mai mare pentru o majorare de 75 de puncte de bază decât pentru un salt de 50 de puncte de bază.