BusinessMagazin

Tag: Euro

  • Dolarul coboară sub maximul ultimilor 20 de ani, în timp ce euro este ridicat de pariurile BCE

    Situaţia s-a schimbat pentru cele două monede, în condiţiile în care traderii au început să mizeze pe o creştere a dobânzii de 75 de puncte de bază de către Banca Centrală Europeană şi au redus şansele pentru o creştere a dobânzii de către Rezerva Federală a Statelor Unite.

    Indicele dolarului – care măsoară dolarul în raport cu un coş de şase monede – s-a situat la 108,65 la începutul zilei pe pieţele asiatice, după ce a scăzut de la 109,48 în cursul nopţii, un nivel care nu a mai fost înregistrat din septembrie 2002.

    Euro a crescut uşor cu 0,08%, până la 1,00045 dolari, extinzând creşterea de 0,32% de luni – care a fost cea mai mare din ultimele aproape trei săptămâni – după ce nu a reuşit să se menţină deasupra parităţii în ultima săptămână.

    “Euro a găsit o oarecare stabilitate în apropierea parităţii, fiind ajutat de rapoartele potrivit cărora o majorare de 75 de puncte de bază ar putea fi în cărţi la şedinţa BCE din septembrie”, a declarat Sean Callow, strateg valutar la Westpac din Sydney.

    “Dar randamentele euro rămân neapetisante, iar adâncirea crizei gazelor din Europa înseamnă că majorările mai agresive ale BCE nu ar face decât să adâncească recesiunea. Ne aşteptăm ca EUR/USD să atingă noi minime ale ultimilor 20 de ani în zilele următoare, 0,98 fiind următoarea ţintă.”

    Traderii văd şanse mai mari de 50% pentru o mişcare de 75 de puncte de bază din partea BCE pe 8 septembrie.

    Pariurile pentru o majorare de 75 de puncte de bază de către Fed pe 21 septembrie, deşi la 70%, au scăzut de la 75% luni.

    Cifrele lunare privind locurile de muncă din SUA, care vor fi publicate vineri, vor fi urmărite îndeaproape pentru indicii suplimentare privind perspectivele ratelor.

    Euro a fost ajutat şi de o retragere a preţurilor europene la gaze, după ce ministrul german al economiei, Robert Habbeck, a declarat că ţara umple instalaţiile de depozitare a gazelor mai repede decât se aştepta.

  • Încrederea investitorilor în moneda europeană scade pe măsură ce criza energetică se accentuează pe continent. Euro a coborât deja cu 15% în ultimul an

    Încrederea investitorilor în euro a atins cel mai mic nivel de când pandemia a lovit Europa în urmă cu mai bine de doi ani, din cauza creşterii riscului unei recesiuni generate de preţurile record la energie, scrie Financial Times.

    Creşterea pariurilor faţă de scăderea euro reflectă, de asemenea, optimismul asupra dolarului american, care a fost stimulat de semnalele Rezervei Federale a SUA – întărite vineri de preşedintele său Jay Powell –  privitoare la continuarea majorării ratelor dobânzilor pentru a face faţă inflaţiei crescânde.

    Pe lângă ameninţarea recesiunii, Europa se confruntă şi cu creşterea bruscă a preţurilor. La reuniunea anuală a bancherilor centrali de la Jackson Hole din acest weekend, Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, şi François Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale franceze, au avertizat că politica monetară va trebui să rămână strictă pentru o perioadă lungă de timp în Europa.

    Euro a scăzut deja cu 15%, coborând sub valoarea dolarului în ultimul an. Săptămâna trecută, a atins cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, deoarece preţurile angro la gaze şi electricitate au crescut la maxime istorice în Europa, din cauza temerilor că Rusia va limita aprovizionarea cu energie.

    „Euro în acest moment este pur şi simplu o funcţie a şocului energetic european”, a declarat Mark McCormick, şeful global al strategiei valutare la TD Securities. „Cel mai important factor pentru următoarele două săptămâni implică ceea ce se întâmplă cu Nord Stream 1 [conducta din Rusia] şi creşterea preţurilor la gaz.”

    Creşterea preţurilor la gazele naturale i-a determinat pe investitori să reevalueze cât de mult ar putea persista inflaţia ridicată şi cât de puternic ar putea afecta economia zonei euro, deoarece sectoare importane, de la producţia de îngrăşăminte, până la fabricarea sticlei, avertizează că preţurile ridicate ale gazului limitează producţia.

    David Adams, şeful strategiei G10 FX la Morgan Stanley, a declarat că pariurile privitoare de scăderea euro reflectă, de asemenea, rolul dolarului ca „un port sigur într-o furtună violentă”, precum şi faptul că Statele Unite nu sunt la fel de expuse crizei gazului.

    Scăderea euro alimentează inflaţia, crescând preţul importurilor, inclusiv al energiei. Economiştii se aşteaptă ca preţurile de consum din zona euro să fi crescut cu o rată record de 9% până în luna august.

    Unii factori de decizie BCE au propus să accelereze ritmul creşterii ratelor pentru a controla inflaţia, spunând că ar trebui să ia în considerare o creştere de 0,75 puncte procentuale la reuniunea din 8 septembrie, în timp ce alţi oficiali susţin că va fi necesar un „sacrificiu” mai mare decât în ​​timpul episoadelor anterioare de înăsprire a politicii monetare.

    Un risc pentru investitorii care pariază împotriva euro este că „fluxul de bani” de lungă durată din Europa destinat investiţiilor în SUA şi în alte regiuni s-ar putea inversa în următoarele şase până la 12 luni, pe măsură ce BCE creşte ratele, făcând obligaţiunile din zona euro mai atractive.

    Cu toate acestea, Jane Foley, şeful Strategiei valutare la Rabobank, a declarat că „opiniile investitorilor cu privire la euro devin din ce în ce mai asemănătoare cu cele ale pieţei pentru lire sterline”, deoarece comercianţii privesc dincolo de creşterile aşteptate ale ratelor dobânzilor şi se concentrează în schimb pe perspectivele sumbre pentru zona euro şi Marea Britanie.

  • Euro, încotro? Tot mai în jos probabil, pentru că BCE are mâinile legate de riscul de recesiune. Aceasta înseamnă inflaţie şi mai mare în Europa şi pericole pentru cei care exportă în zona euro

    Niciodată în ultimii ani simpo­zio­nul de politică economică de la Jackson Hole, SUA, găzduit de banca centrală americană, n-a avut efecte mai palpabile asupra economiei europene ca acum. Dis­cursul pe care-l va ţine acolo preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powel, poate îm­pinge şi mai în jos moneda euro, ajunsă sub pragul de paritate cu dolarul. Aşteptările sunt ca aşa să se întâmple şi se văd în cursul valutar.

    Războiul valutar global inversat din prezent, fie că este intenţionat sau nu, se poartă şi prin mesaje şi date economice. Dolarul se întăreşte pe măsură ce Fed, sub conducerea lui Powel, acţionează tot mai hotărât cu majorări de dobândă agresive pentru a domoli inflaţia record.

    Euro slăbeşte deoarece Banca Centrală Europeană a acţionat întârziat, iar datele care vin din zona euro arată înrăutăţirea crizei economice. Powel va vorbi la Jackson Hole vineri, în faţa elitei finanţelor mondiale, iar multă lume se aşteaptă ca el să-şi menţină tonul agresiv la adresa inflaţiei.

    Colegul său Neel Kashkari, preşedintele Minneapolis Fed, a spus că cea mai mare frică a sa este că persistenţa presiunilor de preţ, adică a forţelor care hrănesc inflaţia, este sub­estimată. Aceasta înseamnă că Fed, cel mai probabil, îşi va continua războiul cu scumpirile.

    BCE a subestimat com­plet şi grav aceste forţe. Euro slăbeşte, in­flaţia creşte, iar econo­miile mari europene se îndreaptă spre recesiu­ne. Nici chiar o majorare enormă a dobânzii de politică monetară nu va mai putea îndrepta cursul monedei unice europene, după cum scrie Bloomberg.

    În vremuri normale, euro mai slab ar fi adus bucurie companiilor exporta­toare deoarece le-ar fi făcut produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale.

    De altfel, fir­mele europene, în special cele germane, s-au rugat ani de zile pentru de­precierea euro. La începutul anului 2020, după o lungă perioadă de revenire din criza financiară globală şi când se lăsa din nou ne­gura peste economia mondială, moneda unică sărea în sus cu peste 10% faţă de dolar în nici trei luni. Până atunci se vorbea de o mare încetinire economică globală sincronizată.

    Zona euro părea însă puternică, iar investitorii lăudau planul european comun de stimulare econo­mică în vremuri de pande­mie. Euro era considerat monedă-refugiu, aşa cum este dolarul în pre­zent. Teama era că a­precierea puternică va frâna creşterea econo­mică. Dar acum, de­pre­cierea vine în cel mai rău moment posibil. Prea puţini o mai vor.

    Euro a scăzut cu peste 12% faţă de dolar anul acesta şi a alunecat sub pragul parităţii cu mo­neda americană pentru prima dată în ultimele două decenii. Declinul face să creas­că preţurile importurilor, care se adaugă pre­ţurilor record ale energiei şi inflaţiei gene­ralizate scăpate de sub control. În aceste con­diţii, marjele de profit sunt în pericol.

    Firmele germane au avertizat că se con­fruntă cu „presiuni puternice ale costurilor“. Cererea de consum este şi ea sub presiune din cauza inflaţiei record de aproape 9%. Orice avantaje ar aduce deprecierea euro, acestea sunt umbrite de criza de energie şi de peri­co­lul venirii recesiunii, arată Bloomberg.

    Cei mai mulţi analişti spun că paritatea în sine cu dolarul nu are efecte, ci este ceva simbolic. Tendinţa este cea care contează.

    Madison Faller, strateg la JPMorgan, arată că ieftinirea euro faţă de dolar sub nivelul parităţii „este emblematică pentru pericolele mai mari la adresa creşterii economice din Europa“.

    Aceste pericole pot însemna că BCE are mâinile legate în lupta cu inflaţia. Dacă aplică majorări de dobândă agresive, aşa cum face Fed, riscă să aducă zona euro mai aproape de recesiune sau să o împingă mai adânc acolo.

    Se creează astfel un spaţiu mai mare pentru dolar să se întărească şi pentru euro să cadă şi apare nevoia de a regândi unele modele economice, cum este cel al Germaniei, bazat pe exporturi a căror competitivitate depinde de euro şi importuri de energie ieftină, folosind lanţurile de aprovizionare globale, acum blocate.

    Energia nu mai este deloc ieftină. Banca americană Morgan Stanley se aşteaptă ca euro să ajungă la 0,97 de dolari pe unitate în următoarele luni. JPMorgan vede o alunecare la 0,95 de dolari pentru un euro până la sfârşitul anului. ING nu exclude un plonjon pe termen lung la 0,80-0,75 dolari.

    Ieri, moneda americană s-a oprit din ascensiunea sa deoarece s-a blocat în date economice slabe din economia SUA. Şi America are probleme care pun lumea pe gânduri, nu doar Europa.

    Deprecierea euro îi pune pe gânduri şi pe cei care exportă în UE deoarece majoritatea contractelor sunt în dolari. Ca să cumpere dolari, importatorii europeni trebuie să plătească mai mulţi euro. Acest lucru înseamnă produse mai scumpe în condiţii de inflaţie puternică în Europa. Consumatorii europeni şi-ar putea reduce cheltuielile. Între timp, gazele naturale destinate Europei, cumpărate şi ele în mare parte în dolari, se scumpesc, iar cotaţiile petrolului, stabilite în dolari, au reînceput să crească.

  • Şoc valutar în România! Ce s-a întâmplat astăzi cu moneda euro

    Euro se află intr-o presiune foarte mare în acest moment datorită intrărilor de valută în economie.

    Dacă la începutul anului, din cauza riscului de inflaţie şi a războiului din Ucraina, euro era aşteptat să crească la 5 lei/euro, acum a ajuns la 4,9, iar la ce presiuni sunt pe piaţa valutară, ar putea să coboare şi mai mult.

    Banca Naţională a României prognozează o inflaţie de 13,9% în decembrie 2022, de 7,5% în decembrie 2023 şi de 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflaţiei prezentat marţi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul spune că rata inflaţiei se va plafona în acest trimestru, chiar dacă este posibil ca în august să se înregistreze unele creşteri. „Treptat-treptat, tendinţa e de scădere”, o majorare urmând să se înregistreze în perioada martie – aprilie a anului viitor, generată de posibilitatea încetării schemei de sprijin a consumatorilor.

    Războiul din Ucraina, evoluţiile de pe piaţa muncii rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice.

    La precedentul raport asupra inflaţiei, în luna mai, BNR anticipa că inflaţia va atinge la finele acestui an la 12,5%, după un maxim de peste 14% în luna iunie. În 2023 prognoza era de scădere la o cifră în trimestrele II, III şi IV şi să ajungă la 6,7%.

  • Euro este pe punctul de a depăşi paritatea cu dolarul, acţiunile scad din nou

    Euro a fost deosebit de vulnerabil, având în vedere impactul unei creşteri continue a preţurilor la gazele naturale asupra economiei regionale şi a războiului din Ucraina, precum şi faptul că Banca Centrală Europeană a rămas în urma rivalilor în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzii.

    Până la ora 0725 GMT, euro a scăzut cu 0,3%, la un minim de 1,0004 dolari, cel mai slab nivel din ultimii 20 de ani.

    Indicele dolarului a câştigat 0,3% la 108,48, în timp ce lira sterlină a atins un alt minim al ultimilor doi ani, iar yenul nu a fost departe de cel mai slab nivel din ultimele două decenii .

    Analiştii de la Mizuho au spus că mişcarea spre paritate se întâmplă pe fondul preconizatei recesiuni din zona euro. “Se pare că există puţine lucruri care să împiedice euro/dolar să spargă paritatea pe termen relativ scurt”, au scris aceştia.

    Pe pieţele de acţiuni, indicele Euro STOXX a scăzut cu 0,7%, în timp ce indicele german DAX a scăzut cu 0,8%, iar indicele britanic FTSE 100 cu 0,44%.

    Pieţele futures din SUA au indicat, de asemenea, o deschidere mai slabă.

    Cel mai larg indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 1,3%, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, în timp ce indicele japonez Nikkei a pierdut 1,8%.

    De asemenea, pe lista de îngrijorări a investitorilor se află şi faptul că un număr tot mai mare de oraşe chinezeşti, inclusiv centrul comercial Shanghai, adoptă începând din această săptămână noi restricţii privind COVID-19 pentru a ţine în frâu noile infecţii, după ce a fost descoperită o subvariantă Omicron foarte transmisibilă.

    Costul în creştere al energiei în Europa este, de asemenea, o temere majoră, în condiţiile în care cea mai mare conductă care transportă gaze naturale ruseşti către Germania a intrat în mentenanţă anuală, urmând ca fluxurile să se oprească timp de 10 zile.

    Investitorii se tem că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina, ceea ce ar putea restricţiona şi mai mult aprovizionarea cu gaze naturale a Europei şi ar putea duce la recesiune economia zonei euro, aflată în dificultate.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 2,2%, la 104,73 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate s-a situat la 101,53 dolari pe baril, în scădere cu 2,44%.

    Aurul a rămas stabil, preţul spot fiind 1.735 de dolari pe uncie.

    Preţurile criptomonedelor au scăzut, Bitcoin scăzând ultima dată cu 1,4%, la 19.670 dolari.

     

  • Euro scade la minimul ultimilor 20 de ani şi se apropie de paritate cu dolarul

    Cea mai mare conductă care transportă gaz rusesc către Germania, conducta Nord Stream 1, a început luni întreţinerea anuală, urmând ca fluxurile să fie oprite timp de 10 zile. Guvernele, pieţele şi companiile sunt îngrijorate că oprirea ar putea fi prelungită din cauza războiului din Ucraina.

    Euro a coborât până la 1,0051 dolari faţă de dolarul american, cel mai slab nivel din decembrie 2002..

    Moneda americană s-a apreciat pe fondul aşteptărilor că Fed va continua să majoreze agresiv ratele în timp ce abordează inflaţia în creştere.

    Se aşteaptă ca Fed să majoreze ratele cu 75 de puncte de bază la şedinţa din 26-27 iulie.

    Consumatorii americani consideră că inflaţia va continua să crească în următorul an, dar se aşteaptă la un ritm mai moderat pe termen lung, într-un semnal că aşteptările inflaţioniste rămân ancorate în mod rezonabil, se arată într-un sondaj realizat luni de New York Fed.

    Datele privind preţurile de consum care vor fi publicate miercuri reprezintă principalul punct de interes economic al acestei săptămâni în SUA. Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteaptă ca indicele să arate că preţurile de consum au crescut cu o rată anuală de 8,8% în iunie.

    Dolarul australian a fost cel mai slab performer al zilei, scăzând la minimul ultimilor doi ani din cauza temerilor legate de creşterea globală. Mai multe oraşe chineze au adoptat noi restricţii COVID-19, de la oprirea afacerilor la închideri, pentru a ţine în frâu noile infecţii, ceea ce ar putea crea noi întreruperi ale aprovizionării. citiţi mai departe

    Moneda australiană a scăzut până la 0,6716 dolari, cel mai slab nivel din iunie 2020.

    Pe piaţa criptomonedelor, bitcoin a scăzut cu 1,62%, la 20.519 dolari.

  • Băncile au ajuns să ofere dobânzi de peste 9% clienţilor cu sume mari în negocieri bilaterale. Dar ţinta BNR este ca băncile să majoreze dobânzile la depozite, astfel încât să-i determine pe români să schimbe depozitele în euro în lei şi să readucă în bănci sumele ascunse sub saltea de frica inflaţiei şi a ruşilor

    La începutul săptămânii trecute, discutam cu un bancher de top despre ce se întâmplă pe piaţa interbancară, cu deficitul de lichiditate şi creşterea dobânzilor la lei, nu la credite, ci la depozite (creşterea dobânzilor la credite va veni imediat).

    Am înţeles că pe piaţă, în tranzacţiile bilaterale, cu clienţi mari, cu companiile care au surplus de cash, sunt bănci care au ajuns să plătească dobânzi spre 10% (10% pe an, dar pe termen scurt)?

    Nu am auzit încă de 10%, dar ştiu de 9%, a fost răspunsul bancherului. Dar stai că ajungem şi la 10%, dacă nu chiar peste; pe piaţă este o tensiune cum nu am mai văzut de mult, din 2008 (în toamna lui 2008, ca să ţină cursul valutar, BNR şi Mugur Isărescu au strâns politica monetară astfel încât dobânzile la lei au urcat la 50-100% şi peste, pe termen scurt).

    În încercarea de a nu scăpa inflaţia chiar de tot de sub control, BNR a strâns politica monetară atât de mult încât pe piaţă s-a creat un deficit de lei destul de mare, pe care băncile, în special cele din eşalonul doi, încearcă să-l acopere plătind dobânzi din ce în ce mai mari de la o zi la alta.

    Vineri, Nuclearelectrica, o companie controlată de stat şi care are lichidităţi importante, a anunţat că a plasat lei la Banca Românească într-un depozit cu scadenţa la 19 decembrie, pentru care va primi o dobândă de 8,99%. Acum câteva săptămâni plasase un depozit bancar pentru care primise o dobândă de 7,49%.

    Dacă Nuclearelectrica nu era o companie listată la Bursă, nu am fi aflat de aceste plasamente. Băncile caută acum lichidităţile pe care le deţin companiile de stat, şi care stau în depozite curente cu dobândă de 1%, pentru a le oferi dobânzi la preţul pieţei ca să le ţină banii în depozite.

    Pe piaţa titlurilor de stat, vineri randamentul – dobânda efectivă de tranzacţionare pe piaţa secundară – la titlurile pe 10 ani a sărit la 9,3%, faţă de 9,05% joi. Creşterea este semnificativă de la o zi la alta.

    În acest ritm, titlurile de stat pe piaţa secundară la 10 ani vor ajunge să fie cotate la un randament de 10%, ceea ce ar putea pune BNR în situaţia de a interveni în piaţă prin cumpărarea de titluri de stat ca să liniştească apele. La un an, titlurile de stat se tranzacţionează pe piaţa secundară la 8,46%.

    ROBOR la trei luni a fost cotat vineri la 6,17%, iar la un an este cotat la 6,49%.

    Pe piaţa interbancară a scadenţelor scurte – de pe o zi pe alta (overnight) sau până într-o lună – rata dobânzii a fost joi de 4,01%.

    La populaţie, băncile au crescut dobânzile, dar nu prea mult. Băncile mari oferă între 4-6%, iar băncile mici oferă mai mult (TBI – 8% la un an şi 10% pe an la 5 ani).

    Băncile mari şi mijlocii încă nu au ajuns să ofere populaţiei dobânzile pe care le oferă clienţilor mari care pot depune bani de pe o zi pe alta. Spre exemplu, Banca Românească are o dobândă de 5,5% pentru populaţie, dar companiei Nuclearelectrica îi oferă 8,99%.

    Toate pieţele de bani din lume se mişcă în sus după ce băncile centrale au intrat în panică în legătură cu creştere inflaţiei şi majorează dobânzile mai mult decât aşteptările, chiar cu riscul de a lovi în economie. În America, Fed – banca centrală – a majorat dobânzile cu 0,75%, care au ajuns la 1,5-1,75%, pentru a contracara o inflaţie care a crescut la 8,6% şi care nu dă semne de scădere. Fed va ajunge cu dobânda la dolari la 3% la finalul anului, spun analiştii, deşi ultimele previziunii indică faptul că anul viitor economia americană va intra în recesiune.  

    Banca Elveţiei a majorat pe neaşteptate dobânda cu 0,5%, ridicând-o la 0%, cel mai ridicat nivel din 2007 încoace.

    Banca Centrală Europeană va majora dobânda în iulie, iar analiştii cred că pasul de creştere va fi 0,5% şi nu 0,25% (acum dobânda este de minus 0,5%). BCE se confruntă acum cu aceeaşi situaţie de acum un deceniu, când ţările cu datorii mari şi cu probleme – Grecia, Italia, Spania – au fost atacate pe pieţele financiare, iar randamentul la titlurile de stat a sărit în aer. Grecia s-a ajustat între timp plătind un preţ economic mare, dar acum Italia pare să fie ţinta pieţelor. Şi de aceea BCE încearcă să găsească noi soluţii, pentru ca randamentele de tranzacţionare pentru titlurile de stat din Italia să nu scape de sub control. Acum, randamentele au urcat la peste 3%, faţă de 1%, cât sunt titlurile de stat germane.

    La Bucureşti, Banca Naţională trage de timp cu creşterea dobânzii de referinţă, dar va trebui să se alinieze la celelalte bănci centrale din jur, care au dobânzi peste BNR.

    Oricum, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen, spune că de fapt dobânda reală la BNR este cea Lombard, care este de 4,75%, nu cea de referinţă, de 3,75%. La 4,75% băncile se duc la BNR pentru lichiditate.

    Ionuţ Dumitru spune că BNR va fi nevoită să ajungă cu dobânda de referinţă spre 7% la finalul anului.

    Toată lumea este într-o tensiune maximă pe pieţele financiare, având în vedere şi scăderea burselor şi prăbuşirea pieţei cripto.

    Nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile, mai ales după ce săptămâna asta Rusia a început să testeze nervii Europei prin reducerea şi chiar oprirea livrărilor de gaze, ceea ce a determinat creşterea preţului cu 60% într-o săptămână.

    Putin vrea să demonstreze Europei, care este cea mai lovită de sancţiunile împotriva Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, ce s-ar putea întâmpla în iarnă cu gazele dacă Rusia închide de tot robinetul. Deja Germania anunţă planuri de raţionalizare a consumului de gaze.

    Nicio ţară, nici chiar nemţii, nu pot subvenţiona la nesfârşit preţul gazelor, iar Putin ştie acest lucru şi încearcă să forţeze mâna europenilor.

    La Bucureşti dobânzile vor creşte şi, odată ce intrăm în toamnă şi vine şi iarna, vom vedea facturi din ce în ce mai mari la credite, ca să nu mai vorbesc de preţurile din economie.

    Ceea ce încearcă BNR să facă acum este să forţeze băncile să ridice mai mult dobânzile la depozite pentru populaţie, să mai încetinească ritmul de creştere al creditării.

    Creşterea dobânzilor la depozite este extrem de importantă pentru a determina populaţia să schimbe depozitele constituite în ultimul an ca urmare a fluctuaţiilor pieţelor financiare şi atacarea Ucrainei de către Rusia, din euro în lei, având în vedere că ar putea obţine câştiguri mai mari dacă se menţine stabilitatea cursului valutar. De asemenea, ca ţintă sunt şi euro strânşi la saltea de frică şi care trebuie readuşi în bănci, dar în lei.

    Euro de la saltea şi depozitele în euro, transformate în lei, pot constitui sursa de lichiditate în lei care să acopere deficitul de lei în piaţă.

    Să vedem dacă BNR va reuşi să readucă euro în bănci şi să-i transforme în lei.

    Oricum, să ne pregătim pentru dobânzi la depozite şi de peste 10%. Întâi pentru clienţii mari şi, cine ştie, poate şi pentru depozitele constituite de populaţie.

  • Românii vor cel mai mult introducerea monedei euro dintre locuitorii statelor care nu au aderat încă la ea, dar autorităţile au eşuat în acest proiect major

    Adoptarea monedei euro este susţinută, în medie, de 60% dintre locuitorii celor şapte state membre UE care nu au aderat încă la zona euro, arată rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru Flash, publicat vineri pe site-ul oficial al Uniunii Europene.

    Dintre acestea, procentul cel mai ridicat în favoarea adoptării monedei euro s-a înregistrat în România (77 %), urmată de Ungaria cu 69 %. La polul opus se află Bulgaria, Cehia (44 % în ambele ţări) şi Suedia (45 %).

    Sondajul, realizat în perioada 20-29 aprilie, în Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia, a evidenţiat faptul că  mai mult de jumătate dintre participanţi (55 %) consideră că trecerea la moneda euro ar avea consecinţe pozitive pentru ţara lor.

    Totuşi, 56 % dintre respondenţi consideră că introducerea monedei euro va duce la o creştere a preţurilor.

    De asemenea, din sondaj reiese că gradul de sensibilizare cu privire la moneda unică în rândul cetăţenilor din statele membre din afara zonei euro este în continuă creştere. Astfel, 53 % dintre respondenţi se simt informaţi cu privire la euro, faţă de 51 % anul trecut şi 44 % în 2015.

    România a avut o fereastră de opor­tunitate între 2015 şi 2017, când putea so­licita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în condiţiile în care atunci îndeplinea toate criteriile de convergenţă nominală ins­tituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc stabilitatea preţurilor, suste­na­bilitatea finanţelor publice şi a gradului de îndatorare, stabilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

     

     

  • Prima ţară din Europa dispusă să achite gazul rusesc în ruble

    Ungaria, o „ţară prietenoasă” cu Rusia, a decis să „spargă” blocada europeană şi să-i facă pe plac lui Vladimir Putin.

    În timp ce la nivel de UE s-a decis că nu se acceptă schimbarea contractului, care prevede euro şi dolari în schimbul gazelor provenite din Rusia, Ungaria lucrează la o soluţie tehnică privind problema plăţii în schimbul livrării de gaze ruseşti în ruble, a declarat miercuri ministrul maghiar al afacerilor externe şi al relaţiilor economice externe, Peter Szijjarto, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său sârb, Nikola Selakovic, după discuţiile de la Szeged, scrie Tass.

    Răspunzând la o întrebare despre plata gazelor în ruble, ministrul de externe ungar a spus că ţara sa ar trebui să îşi îndeplinească „prima obligaţie de plată către Gazprom” la sfârşitul lunii mai şi că detaliile unei soluţii tehnice sunt în prezent în curs de elaborare.

    „Aprovizionarea cu energie a Ungariei este sigură şi va rămâne sigură”, a spus Szijjártó. El a precizat, de asemenea, că Ungaria va decide cu privire la chestiunea plăţii aprovizionării cu gaze ruseşti în contactele cu Moscova şi nu intenţionează să urmeze exemplul altor ţări sau să cedeze presiunilor din partea conducerii UE.

    „Nu vedem de ce Comisia Europeană ar trebui pregătească un fel de răspuns comun din partea ţărilor importatoare de gaze ruseşti”, a adăugat ministrul ungar.

    Germania, Franţa, Italia şi alte ţări puternice de pe continent susţin că vor achita gazele ruseşti doar în dolari sau în euro, aşa cum prevede contractul.

  • Cursul a atins în 2021 un nou maxim istoric

    Criza politică şi deficitele mari – bugetar şi de cont curent – au pus presiune pe piaţa valutară în special în lunile de toamnă din 2021, cursul de schimb depăşind 4,94 lei/euro şi urcând până aproape de 4,95 lei/euro.

    Piaţa valutară a fost fluctuantă în 2021, martie, aprilie, august şi lunile de toamnă aducând o accentuare a deprecierii monedei naţionale

    Leul a cumulat din ianuarie până în 30 decembrie o depreciere de peste 1,6% faţă de euro în raport cu nivelul de la sfârşitul anului 2020. În 30 decembrie cotaţia de referinţă anunţată la prânz de BNR a fost de 4,9486 lei/euro. Comparativ, pe parcursul anului 2020 moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu euro.

    Analiştii financiari de la CFA România estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,1145 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,8%. Datele colectate de CFA în luna noiembrie arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 91% dintre analiştii incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0517 lei/euro.

    Presiunile de depreciere a naţionale s-au accentuat în luna septembrie 2021, şi într-un context intern caracterizat de intensificarea disputelor politice în coaliţia de guvernare. Practic, în luna septembrie cursul leu/euro a doborât maxim istoric după maxim istoric şi a trecut de 4,94 lei/euro.

    Cel mai recent record istoric, de 4,9495 lei/euro a fost înregistrat în 22 septembrie.

    Pe scena politică, în septembrie s-au accentuat disputele politice în coaliţia de guvernare PNL-USR-UDMR, la începutul lunii octombrie guvernul Cîţu a fost demis în Parlament prin moţiune de cenzură, iar după o serie de bâlbâieli politice şi tergiversări de-abia spre finalul lunii noiembrie România a avut din nou un executiv cu drepturi depline, fiind învestit guvernul PNL-PSD-UDMR condus de Nicolae Ciucă.

    Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, noiembrie şi decembrie, iar cursul de schimb leu/euro a avut o evoluţie oscilantă, cu creşteri şi scăderi, dar a rămas peste 4,94 lei/euro şi a avut zile în care s-a apropiat de maximul istoric.

    Un prim moment de referinţă din 2021 pe piaţa valutară a fost 5 martie, când cursul a depăşit nivelul de 4,88 lei/euro, pentru ca în 30 martie cursul să treacă de pragul de 4,91 lei/euro, iar în 31 martie să depăşească şi nivelul de 4,92 lei/euro. Şi în aprilie a continuat deprecierea monedei naţionale în faţa euro, în 20 aprilie fiind înregistrat un nou vârf, de 4,9279 lei/euro.

    Lunile mai, iunie şi iulie, dar şi prima parte a lunii august, au adus o temperare a deprecierii leului faţă de euro, cursul oscilând preponderent în jurul valorilor de 4,91 şi 4,92 lei/euro. O perioadă din august, leul chiar s-a apreciat faţă de euro.

    Data de 20 august a adus cursul peste nivelul 4,93 lei/euro, la 4,9338 lei/euro, pentru ca finalul lunii august să aducă noi creşteri ale cursului.

    Iar presiunile de depreciere a monedei naţionale s-au accentuat în luna septembrie.

    Factorii cu cel mai mare impact asupra pieţei financiare din România au fost în septembrie evoluţia inflaţiei şi incertitudinea generată de criza guvernamentală, una dintre consecinţe fiind creşterea semnificativă a randamentelor titlurilor de stat în lei pe piaţa secundară, potrivit unui alt raport realizat de ACI Romania (Asociatia Pieţelor Financiare).

    De asemenea, în ceea ce priveşte cursul de schimb, după ce moneda naţională s-a apreciat în luna august, până la 4,91 lei/euro, a ajuns ulterior la un minim istoric de 4,9488 pe piaţa interbancară, după cum au susţinut dealerii.

    Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, noiembrie şi decembrie.

    În ceea ce priveşte rezervele valutare la BNR, acestea au scăzut în lunile de toamnă din 2021 cu circa 2,3 mld. euro cumulat, coborând la final de noiembrie la 39,3 mld. euro, de la 41,6 mld. euro în august, criza politică din toamnă mărind tensiunea pe piaţa valutară.

    Chiar dacă nu sunt anunţate public, uneori există intervenţii ale BNR din rezerva valutară pentru a ţine cursul de schimb sub control şi a atenua deprecierea monedei naţionale. Astfel de intervenţii pe piaţa valutară au şi rolul de a nu reintensifica presiunile inflaţioniste, mai ales în condiţiile în care inflaţia a crescut deja peste aşteptări, apropiindu-se de 8%.

    Vânzând valută, BNR intervine şi pe piaţa monetară absorbind lichiditatea în lei, în încercarea de a nu scăpa inflaţia de sub control. Rezervele valutare mai cresc în condiţiile în care în conturile de la BNR ale Ministerului Finanţelor intră şi banii europeni legaţi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Pe piaţa valutară, volumul tranzacţiilor valutare s-a intensificat şi a depăşit în luna noiembrie 1,7 mld. euro, marcând maximul anului 2021, dar şi cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani. Un nivel mai ridicat al tranzacţiilor valutare decât cel din noiembrie 2021 a fost în martie 2020, de 1,87 mld. euro.

    Intensificarea tranzacţiilor valutare din lunile de toamnă a venit după astenia din luna august, când operaţiunile cu valută au coborât la minimul anului, de 1,24 mld. euro.

    După primele 11 luni din 2021 volumul mediu zilnic al tranzacţiilor valutare a depăşit 1,5 mld. euro, în creştere cu 46,4 mil. euro, respectiv cu 3,2% peste nivelul operaţiunilor din ianuarie – noiembrie 2020, după cum reiese din datele BNR.

    În condiţiile în care în fiecare zi lucrătoare din luna noiembrie 2021 jucătorii de pe piaţa valutară de la Bucureşti au derulat, în medie, tranzacţii de peste 1,7 mld. euro, se observă o creştere cu 464,3 mil. euro, respectiv cu 37,4% faţă de aceeaşi lună din 2020, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Volumul operaţiunilor valutare derulate în luna noiembrie 2021 a fost în creştere cu 269 mil. euro, adică cu 18,7% şi comparativ cu nivelul din octombrie 2021.

    Din volumul tranzacţiilor valutare din luna noiembrie, de 1,7 mld. euro, aproximativ 269,4 mil. euro au fost operaţiuni interbancare.

    Diferenţa reprezintă operaţiunile cu clientela, segment în care se regăsesc şi tranzacţiile derulate de jucători offshore.

    Vânzările zilnice de valută către clienţi au fost în luna noiembrie 2021 de circa 1,43 mld. euro, cu 99,6 mil. euro mai mari faţă de cumpărări, astfel că sistemul bancar a fost pe deficit de valută. Tranzacţiile pe piaţa valutară sunt în mare parte în euro, operaţiunile cu dolari sau cu alte valute fiind reduse.

    Băncile cumpără zilnic şi vând valută fie în relaţie cu clienţii lor, fie între ele.