BusinessMagazin

Tag: Ericsson

  • Ericsson va asigura întreţinerea şi operarea reţelelor Romtelecom şi Cosmote. Compania preia 730 de angajaţi

     “Unităţile Întreţinere Reţea Pasivă, respectiv Monitorizare şi Operare Reţea Fixă şi Mobilă vor fi transferate la Ericsson România”, a anunţat, printr-un comunicat, Romtelecom.

    Compania suedeză a fost selectată în urma unei licitaţii la care au participat jucători importanţi de pe piaţa de telecomunicaţii locală şi internaţională.

    “Începând cu perioada următoare, un număr de aproximativ 730 angajaţi din echipele Romtelecom şi Cosmote anterior menţionate se vor alătura organizaţiei Ericsson Global Services”, se arată în comunicat.

    Potrivit unor surse din piaţa telecomunicaţiilor citate de MEDIAFAX la începutul lunii iunie, la licitaţie au mai participat subsidiarele locale ale Alcatel Lucent şi Huawei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romtelecom şi Cosmote discută cu Ericsson externalizarea centrelor de comandă ale celor două reţele

    “Romtelecom şi Cosmote România au optat pentru un model de afaceri ce presupune servicii de suport integrate în structurile organizaţionale de Operaţiuni şi Mentenanţă. Ca urmare a acestei decizii, unităţile de afaceri Întreţinere Reţea Pasivă, Monitorizare şi Operare Reţea Fixă şi Mobilă vor fi transferate către un partener extern. Acest partener extern a fost selectat ca rezultat al unei licitaţii organizate de către cele două companii, proces la care au participat jucători importanţi de pe piaţa locală şi internaţională de telecomunicaţii. Ca urmare a acestei licitaţii, cele două companii au intrat în discuţie cu Ericsson pentru a agrea un parteneriat pe acest proiect cheie”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii celor doi operatori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ericsson îşi extinde birourile din West Gate la 16.000 metri pătraţi

     Suprafaţa închiriată de Ericsson ajunge astfel la 16.000 de metri pătraţi, în timp ce perioada contractuală a fost prelungită până în anul 2019, potrivit unui comunicat al dezvoltatorului, deţinut de omul de afaceri Liviu Tudor.

    Ericsson România şi-a relocat activitatea în complexul de birouri West Gate în anul 2008, când a închiriat o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. Compania s-a extins treptat în trei din cele cinci clădiri ale parcului de afaceri, iar cea mai recentă extindere va atrage după sine şi o consolidare a birourilor.

    Începând din toamna acestui an, Ericsson îşi va extinde cu 4.000 de metri pătraţi suprafaţa ocupată în West Gate, de la 12.000 la 16.000 de metri pătraţi, consolidându-şi activitatea în două clădiri, în care va ocupa în total şase etaje.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele şapte nevoi de bază ale omului viitorului

    1. Acces instant, oriunde şi oricând – pentru a se potrivi stilului de viaţă activ pe care îl au, utilizatorii se aşteaptă să primească acces la un număr mare de servicii la cerere, în timp real.
    2. Servicii personalizare – oamenii îşi doresc din ce în ce mai mult servicii personalizate care să se potrivească stilului lor de viaţă.
    3. Deconectare – consumatorii folosesc de multe ori tehnologia pentru a-şi face timp să se deconecteze şi să se relaxeze.
    4. Eficienţă asistată – oamenii sunt interesaţi de servicii care le gestionează şi eficientizează agenda zilnică.
    5. Apropiere digitală – din cauza unui program zilnic foarte încărcat, prietenii şi familiile se vor baza din ce în ce mai mult pe tehnologie pentru a păstra legătura, indiferent de locul în care se află.
    6. Mai mult control – consumatorii doresc să-şi urmărească îndeaproape cheltuielile, consumul de date şi actualizările de informaţii, în special pentru a putea să-şi dedice mai mult timp lucrurilor importante din viaţă.
    7. Notificări bazate pe localizare – utilizatorii îşi exprimă dorinţa de a primi informaţii relevante pentru locul în care se află.

    În timp ce utilizatorii din toate cele trei pieţe studiate folosesc în mod activ internetul mai mult de trei ore pe zi, gradul de conectivitate, nevoile acestora şi disponibilitatea de a plăti pentru diferite servicii variază considerabil în funcţie de ţară.
    „69% dintre persoanele intervievate şi-au arătat interesul pentru planuri de date comune”, a declarat Sofia Jorman, Senior Advisor, Ericsson ConsumerLab. „În plus, abonamentele care oferă o vedere de ansamblu asupra conturilor şi traficul de date sau voce într-un singur loc sunt apreciate de 59% dintre utilizatori. 54% dintre aceştia au considerat utile serviciile care le permit să-şi monitorizeze sau să-şi modifice tranzacţiile financiare. 52% dintre consumatori au fost de părere că recomandările şi informaţiile oferite în funcţie de localizare le pot oferi control asupra cheltuielilor şi consumului de date. Nu în ultimul rând, aplicaţiile care oferă utilizatorilor control asupra serviciilor media şi preferinţelor în materie de conţinut online au fost considerate interesante de 48% dintre respondenţi”, a mai adăugat Jorman.

     

  • Care sunt tendinţele de consum în IT&C pentru anul 2014

    Iată care sunt principalele tendinţe pentru anul 2014:

    1. Aplicaţiile vor schimba societatea
    Rata de folosire din ce în ce mai mare a smartphone-urilor a schimbat complet modul în care comunicăm sau folosim internetul. Ca urmare, oamenii au început să caute aplicaţii pentru orice. Mai mult decât atât, aplicaţiile devin mai importante decât modelul de telefon folosit.

    2. Amprentele vor debloca orice dispozitiv personal
    Website-urile au început să necesite parole din ce în ce mai lungi, formate dintr-o multitudine de numere, cifre şi simboluri, pe care, de cele mai multe ori, utilizatorii le uită. Acesta este principalul motiv pentru creşterea interesului pentru alternative biometrice.

    3. Smartphone-urile vor putea efectua din ce în ce mai multe măsurători ale corpului uman
    Tensiunea arterială şi pulsul  sunt doar câteva exemple din ce  îşi doresc utilizatorii să poată măsura cu ajutorul dispozitivelor mobile.

    4. Internet oriunde şi oricând
    La momentul actual, calitatea conexiunii la internet este încă sub nivelul calităţii serviciilor de voce. Utilizatorii de smartphone-uri au început să realizeze că semnalul telefonului nu mai este relevant, deoarece acesta asigură o conexiune de voce de calitate, dar nu neapărat şi acces suficient de bun pentru transferul de date.

    5. Smartphone-urile vor reduce inegalitatea digitală
    Accesul la internet la nivel global este încă inegal şi nepotrivit distribuit, lăsând loc la ceea ce se numeşte „digital divide”. Apariţia smartphone-urilor din ce în ce mai ieftine ilustrează faptul că utilizatorii nu vor mai avea nevoie de dispozitive scumpe care să le permită accesul la internet.
     

  • Povestea suedezului care a clădit în urmă cu un secol o afacere ajunsă azi la 35 de miliarde de dolari

    Planurile sale erau însă mai ambiţioase şi, după ce a strâns suficienţi bani pentru a părăsi oraşul, s-a mutat în Stockholm. La 21 de ani s-a angajat în cadrul companiei producătoare de echipamente Öllers & Co., prima din industria electromecanică din Suedia, axată mai ales pe producţia de echipamente telegrafice. A lucrat vreme de şase ani la Öllers & Co., studiind în   timpul liber designul şi limbile străine, necesare pentru a-şi continua educaţia în afara ţării. Guvernul suedez a fost printre primele din lume care au oferit tinerilor muncitori şi studenţi burse pentru studiile în alte ţări, iar Ericsson a fost unul dintre beneficiarii acestora.

    La recomandarea lui Otter, şeful Öllers & Co., a primit două astfel de burse, prima în 1873 şi cea de-a doua în 1875, în fabrici elveţiene şi germane. Una dintre companiile în care a lucrat a fost Siemens & Halse. La întoarcerea în Suedia, în 1876, a fondat un atelier împreună cu prietenul lui, Carl Johan Andersson, cu care lucrase la Öllers & Co. Atelierul era de fapt o bucătărie de 13 mp, aflată într-o zonă centrală a Stockholmului. Investiţia iniţială a fost de 1.000 de coroane suedeze (aproximativ 150 de dolari) pe care i-a împrumutat de la Maria Stromberg din Nyagard, unul dintre cei mai activi investitori ai secolului.

    Singurul lor angajat era un asistent de 12 ani. La început, Ericsson repara instrumentele telegrafice şi alte dispozitive electrice, dar apoi a început, după propriul design, producţia unor aparate precum telegraful cu taste folosit în sistemele feroviare de atunci. Reputaţia pe care a dobândit-o l-a ajutat să obţină comenzi de la o serie de instituţii private şi publice în domenii precum telegrafia, protecţia împotriva incendiilor şi transportul feroviar. În 1878, la 32 de ani, s-a căsătorit cu Hilda Simonsson, care a devenit şi partenera lui de afaceri. În acelaşi an, a livrat primul telefon fabricat în atelierul propriu, inspirat din telefoanele americane create de Edison şi care ajunseseră să fie reparate în cadrul firmei lui.

    Momentul care a revoluţionat industria telefoniei suedeze a fost 1880, odată ce compania American Bell a construit cu echipament american prima reţea de telefonie în Stockholm. Ericsson era pe punctul de a-şi pierde piaţa, dar a evitat acest lucru după ce a câştigat un contract în defavoarea americanilor. Telefoanele lui erau considerate „mai simple, mai puternice şi mai atrăgătoare„. La începutul anului 1880, Ericsson avea zece angajaţi, iar patru ani mai târziu numărul lor ajunsese la 100.

    Compania ajunsese să producă atât pentru piaţa internă, cât şi pentru cea externă – în ţările scandinave, Rusia şi Anglia. În 1896, a transformat businessul L.M. Ericsson & Co. în Aktiebolaget L.M. Ericsson & Co., după o capitalizare de un milion de euro. A fost managing director şi preşedinte al consiliului director al noii companii până în 1903, când s-a pensionat.

  • ZF Digital ’13: focus pe piaţa de echipamente telecom

    Timp de două zile, în 22-23 octombrie, Ziarul Financiar va analiza alături de unii dintre cei mai importanţi actori din piaţa IT&C – de la giganţii pieţei locale de comunicaţii până la start-up-uri din online şi jucători din piaţa de software – evoluţiile şi perspectivele economiei digitale.

    Cum va afecta scăderea prognozată cu 71% a tarifelor de interconectare din telefonia mobilă de la 1 ianuarie 2014 businessul acestor companii în condiţiile în care veniturile operatorilor ar urma să scadă cu peste 200 de milioane de euro? Ce bugete şi-au calculat pentru anul viitor producătorii de echipamente pentru comunicaţii? Cum s-ar schimba ofertele de servicii ale companiilor de telecom locale dacă acestea ar achiziţiona cele mai recente tehnologii ale Alcatel- Lucent, Ericsson sau Huawei?

    Dincolo de vânzarea de echipamente de comunicaţii către operatori, o temă de interes este şi cea a evoluţiei înregistrate de centrele de servicii şi de cercetare şi dezvoltare deţinute de cele trei companii în România. Alcatel-Lucent, Ericsson şi Huawei au împreu­nă în România circa 4.000 de angajaţi – mai mult decât cel mai mare operator de telefonie mobilă -, în condiţiile în care fiecare dintre companii are pe plan local şi centre cu sute de angajaţi care furnizează servicii sau sunt implicate în activităţi de cercetare.

    Pe segmentul serviciilor de comunicaţii, directorii executivi ai Cosmote şi Romtelecom, Orange şi UPC, cărora li se alătură directorul financiar al Vodafone vor discuta – pentru prima oară într-o asemenea formulă – despre evoluţiile din industrie şi despre planurile pentru anul 2014. Acordul de network sharing dintre Orange şi Vodafone, impactul scăderii brutale a tarifelor de interconectare asupra investiţiilor, dar şi cât de probabilă ar fi o consolidare a pieţei se vor număra printre temele abordate în cadrul panelului.

  • Huawei face angajări în Europa, în timp ce companiile concurente reduc forţa de muncă

     Compania chineză anticipează că cererea din Europa va fi susţinută de nevoia de servicii de telecomunicaţii mai rapide şi de aparate mai ieftine, economia din regiune dând unele semne de îmbunătăţire, a declarat la Paris directorul general Ken Hu, transmite Bloomberg.

    “În ultimii 10 ani am ajuns la o înţelegere profundă a Europei. Avem parteneri locali, unităţi de cercetare şi dezvoltare. Vom continua investiţiile pe această piaţă”, a spus Ken Hu.

    În timp ce Huawei se extinde, companiile concurente îşi restrâng efectivele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare producător mondial de telefoane mobile, dat în judecată de Ericsson

    În plângere se arată că Samsung se foloseşte în mod ilegal de tehnologia Ericsson pentru telefoanele mobile, după expirarea unui acord anterior între cele două companii. “Negocierile nu au avut succes pentru simplul motiv că Samsung refuză să plătească tariful aplicat şi altor companii concurente, pentru utilizarea patentelor Ericsson”, se arată într-un comunicat al companiei suedeze. Samsung se mai află implicată şi în alte procese, la nivel mondial, cu Apple, cele două companii concurând pentru o poziţie dominantă pe piaţa smartphone-urilor şi a tabletelor.

    Mai multe pe zf.ro

  • Reportaj: Acasă la Nobel, Ikea, Ericsson, Saab, Scania şi Electrolux

    În 1864, când a explodat întreaga fabrică în care producea dinamită, pe una din cele mai sărace insule ale oraşului, iar fratele său Emil a pierit în accident, lui Alfred Nobel nici nu-i trecea prin minte câtă lume va tânji la unul dintre premiile ce-i poartă numele. Insula săracă, altădată zonă industrială, s-a transformat acum într-un cartier de locuinţe, iar fosta fabrică este unul dintre cele 80 de muzee găzduite în oraşul atestat documentar de opt secole.

    Câteva ore de plimbare, de preferat pe jos, sunt suficiente pentru a simţi pulsul oraşului, chiar dacă “poţi sta o lună întreagă în capitala Suediei, să faci în fiecare zi altceva şi să nu vezi tot”, dă asigurări Gabriela, ghidul de 42 de ani, care vorbeşte şase limbi. În numai trei luni, din iunie până în august, în Stockholm s-au înregistrat nu mai puţin de 1,4 milioane de înnoptări; spre comparaţie, în Bucureşti hotelierii au avut în tot anul trecut 1,8 milioane de înnoptări.

    Numai cele 80 de muzee şi parcurile, care sunt pentru locuitorii oraşului aproape sacre, oferă suficiente lucruri noi de făcut în fiecare zi. “Avem o problemă cu traficul pentru că nu putem construi autostrăzi pe zonele verzi, care sunt protejate prin lege”, explică ghidul. Un alt exemplu este chiar Biblioteca Regală, care păstrează câte un exemplar din fiecare carte tipărită, a fost înfiinţată cu mai bine de un secol şi jumătate în urmă, iar la un moment dat a ajuns neîncăpătoare. Nu putea fi extinsă în lateral, pentru că este aşezată într-un parc, aşa că singura soluţie a fost să fie construite cinci etaje suplimentare, dar sub pământ. Pentru un locuitor al meleagurilor dâmboviţene, unde magazinele stau îngrămădite în inima oraşului, un astfel de respect pentru spaţiile verzi pare oarecum nefiresc.

    O altă surpriză, din rândul celor pe care oraşul le are ascunse la tot pasul, este lipsa magazinelor, fie ele super sau hipermarketuri, de electroretail sau de mobilier din oraşul propriu-zis, locuit de peste 800.000 de oameni. În ţara natală a celui mai mare retailer de mobilier din lume, Ikea, n-am văzut în trei zile niciun magazin. Poate şi pentru că siglele luminoase, fosforescente, mari cât jumătate din clădire, nu-şi au deloc locul la Stockholm. Poţi căuta cu privirea ore în şir, de pildă, o farmacie, fără niciun succes. “Avem farmacii”, dă asigurări un locuitor, nefamiliarizat cu colţurile de stradă populate cu 3-4 spaţii de vânzare a doctoriilor. În rândul surprizelor, la loc de seamă stă sentimentul de relaxare, mai mult decât în alte ţări, pe care-l au deopotrivă toţi oamenii din oraş. Poate pentru că nu-i apasă grija zilei de mâine, ţara fiind ferită, până acum, de problemele economiei mondiale.

    Salariul mediu brut este de 28.000 de coroane suedeze, echivalentul a circa 3.300 de de euro, iar impozitele, stabilite de municipalităţi, variază între 28% şi 34%. În capitală, de pildă, impozitul este de 31%, iar locuitorii sunt foarte conştienţi de povara dărilor, în sensul că-şi trag la răspundere edilii. Ţara în care consumul de presă e mai mare decât oriunde în lume este şi locul unde opinia publică are o forţă veritabilă, având puterea de a schimba miniştrii. Social democraţi de peste 50 de ani, cu doar trei scurte întreruperi, când puterea a intrat pe mâinile opoziţiei, suedezii sunt de părere că guvernul are o răspundere cât se poate de reală.

    “Nu e treaba noastră, ci a Guvernului să se ocupe de programe sociale; noi plătim taxe prea mari ca să ne mai gândim şi la caritate”, spune Elaine Weidman, vicepreşedinte în cadrul Ericsson. Compania este acum implicată într-un proiect prin care edilii oraşului doresc să dezvolte un cartier nou (în care municipalitatea investeşte un miliard de euro pentru infrastructură) în care să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 30% până în 2020 şi până la zero până în 2030. Aceasta este un alt tip de surpriză pe care îl oferă capitala Scandinaviei: în sensul cel mai concret, suedezii sunt preocupaţi, chiar la nivel de individ, de reducerea emisiilor de gaze toxice.

    Câteva exemple: suedezii sunt cei mai harnici la capitolul reciclare; în trei ani traficul din oraş a fost redus cu 70%. Fireşte, există o strategie clară şi ajutătoare. În cazul reciclării – oamenii duc toate sticlele şi borcanele înapoi la magazine, iar în cazul în care aruncă diferenţiat gunoaiele primesc scutiri la taxe şi impozite. În noul cartier, toate locuinţele vor fi vândute complet echipate cu electronice şi electrocasnice cu cel mai mic consum de energie electrică; 30% din energie va fi asigurată de surse regenerabile; deşeurile organice vor fi colectate în echipamente instalate sub chiuvetă, vor fi colectate şi folosite ca îngrăşăminte în agricultură.