Tag: Ericsson

  • Telekom face ISTORIE în România: Oferta ŞOC cu care vrea să ÎNGENUNCHEZE reţelele rivale şi să obţină un miracol

    Telekom şi Ericsson trebuie să „vadă” ce site-uri accesează clientul pentru ca traficul să nu fie contorizat. De asemenea, traficul de date realizat de clienţi pentru a efectua apeluri prin intermediul unor aplicaţii precum WhatsApp nu este inclus, astfel că el va fi consumat din cei 5GB de date de trafic de date naţional sau din creditul de pe cartelă.

     
    Telekom mizează însă pe faptul că absenţa unor oferte echivalente pe piaţă îi va face pe utilizatori să ignore aceste detalii.
     
    Este pentru a doua oară în istorie când operatorul lansează în luna martie o ofertă comercială şoc, de la care se aşteaptă să obţină miracole, inclusiv dislocarea de clienţi de la rivali.
     
    În martie 2006, Cosmote – brandul sub care funcţiona atunci compania – zguduia cu adevărat piaţa dominată autoritar de Orange şi Vodafone lansând o ofertă prin care le oferea clienţilor 2.000 de minute de apeluri în reţea pentru 3 euro. Oferta fără precedent, care i-a făcut pe clienţi să stea la coadă la cartele în faţa magazinelor Cosmote, venea la câteva luni după ce operatorul evitase falimentul şi îşi relansase operaţiunile sub noul nume, după abandonarea brandului Cosmorom.
     
  • 5G va acoperi peste 20% din populaţia de pe mapamond în următorii şase ani

    Primele reţele comerciale bazate pe 5G New Radio (NR) vor fi live în 2019, cu implementări majore aşteptate în 2020. Ericsson estimează că primele implementări 5G vor fi realizate pe pieţe precum SUA, Coreea de Sud, Japonia şi China.

    Traficul mobil de date este aşteptat să crească de opt ori până în 2023, ajungând până la 110 exabiţi pe lună până la finalul acestei perioade. Practic, această cantitate lunară este echivalentul a 5,5 milioane de ani de difuzări video HD.
    Traficul mobil va continua să crească în toate regiunile, SUA înregistrând cel mai mare consum mediu pe smartphone, de peste 7GB pe lună până la sfârşitul anului 2017.

    Consumul de conţinut video continuă să fie principala sursă generatoare de trafic de date mobil. Generaţia millenials – cei cu vârste cuprinse între 15 şi 24 – sunt cei mai avizi consumatori de conţinut video, vizionând video online de 2,5 ori mai mult decât cei cu vârste peste 45 de ani.

    Vizionarea online de conţinut video la rezoluţie înaltă, dar şi trend-ul din ce în ce mai pronunţat de streaming în formate cât mai imersive, precum formatul de 360 de grade, vor avea un impact semnificativ asupra traficului de date, în condiţiile în care un video 360° vizionat de pe YouTube foloseşte de 4 până la 5 ori mai multă lăţime de bandă decât un video obişnuit.

    Până la finalul acestui an, LTE va fi tehnologia de acces mobil dominantă. Se estimează că, până la finalul anului 2023, la nivel mondial vor exista 5,5 miliarde de abonamente LTE, acoperind peste 85% din populaţia lumii.

    Voice over LTE (VoLTE) a fost lansat în peste 125 de reţele din peste 60 de ţări din toată lumea. De asemenea, se preconizează ca numărul de abonamente VoLTE să ajungă la 5,5 miliarde până la final de 2023, ceea ce va reprezenta peste 80% din totalul de abonamente LTE şi 5G combinate.

    Smartwatch-urile sunt unele din cele mai recente dispozitive care folosesc VoLTE. Utilizatorii au posibilitatea să efectueze apeluri direct de pe smartwatch, chiar dacă nu au un smartphone aproape (multi-SIM). De asemenea, apelurile pot fi transferate între smartphone şi smartwatch.
     

  • Numărul de utilizatori de internet mobil va creşte cu peste un milion zilnic până în 2022

    În prezent se înregistrează cea mai mare creştere anuală a traficului mobil de date din 2013 şi până în prezent, creştere influenţată de dezvoltarea masivă a pieţei telecom din India şi care scoate în evidenţă nevoia extraordinară de date mobile. Traficul de date înregistrat în reţele mobile a crescut cu 70% între primul trimestru din 2016 şi sfârşitul primului trimestru din 2017

    LTE (cunoscută şi ca 4G) va fi tehnologia de acces dominantă în 2018, lucru care o face să fie tehnologia mobilă cu cea mai rapidă dezvoltare din istorie

    O mare parte din traficul generat se datorează utilizării tot mai frecvente a smartphone-urilor şi accesului crescut la servicii de internet mobile. Până la finalul anului 2022, traficul mobil de date generat de smartphone-uri va creşte de nouă ori, ajungând la 66 de ExaBiţi pe lună.
    „Pentru realizarea Ericsson Mobility Report am efectuat măsurători în sute de reţele mobile, măsurători ce au arătat foarte clar creşterea extraordinară din industrie.Numărul de abonamente 4G creşte mai rapid ca niciodată, ritmul de adopţie al standardului  Voice over LTE este din ce în ce mai rapid, în timp ce  traficul mobil creşte cu o viteză nemaivăzută din 2013 încoace. ”, a spus Niklas Heuveldop, Chief Strategy Officer and Head of Technology and Emerging Business, Ericsson.
    ”Potrivit estimărilor noastre, credem că, până în 2022, numărul total de abonamente 5G va ajunge la peste o jumătate de miliard, acoperind 15% din populaţia lumii.”
    În 2018, LTE (4G) va detrona GSM pentru a deveni tehnologia de acces cu cel mai mare  număr de abonaţi. A durat doar cinci ani pentru ca LTE să ajungă la 2,5 miliarde de utilizatori , comparativ cu opt ani pentru WCDMA/HSPA sau 3G. Mai mult, doar în primul trimestru al acestui an, au apărut 250 de milioane de  abonamente LTE noi.

  • Ericsson anunţă noul Head of Market pentru Regiunea Europa şi America Latină

    În trecut, Bansal a fost Head of Business Unit Network Products (iulie 2016 – martie 2017) şi Head of Business Unit Radio (mai 2014 – iunie 2016). S-a alăturat echipei Ericsson în 1995 şi a deţinut diferite poziţii de management în companie, inclusiv Head of Region South East Asia şi Oceania şi Country Manager în Indonesia şi Bangladesh.

    „Aştept cu nerăbdare să aduc experienţa mea clienţilor din Europa şi America Latină”, a spus Arun Bansal, Head of Market Area Europe and Latin America. „Noua noastră strategie şi structură organizaţională ne va permite să continuăm să oferim clienţilor tehnologii şi soluţii de înaltă performanţă în regiune.”

    Cele cinci noi delimitări în regiuni şi trei zone de business ale Ericsson vor contribui la creşterea eficienţei operaţiunilor, micşorarea timpului de lansare pe piaţă a produselor şi serviciilor, în beneficiul tuturor clienţilor.

    Regiunea Europa şi America Latină include Europa Centrală şi de Vest, Zona mediteraneană (inclusiv Magreb, Libia şi Israel), Europa de Est şi Asia Centrală (inclusiv Rusia) şi America Latină (inclusiv Caraibe).
    Ca parte a noii sale poziţii, Arun va rămâne membru al echipei executive Ericsson.
     

  • Cum pot studenţii să câştige până la 25.000 de euro

    Se estimează că, până în 2050, populaţia globală va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar această creştere rapidă şi cerere din ce în ce mai mare pentru resursele planetei vor avea loc într-o perioadă cu impedimente economice, sociale şi de mediu. Tocmai de aceea, va fi necesară asigurarea producţiei de hrană, astfel încât acesta să fie suficientă şi sustenabilă, iar acest lucru prezintă atât o provocare majoră, cât şi o oportunitate de a îmbunătăţi viaţă şi sănătatea întregii planete.
     
    În acest sens, cu ajutorul temei de anul acesta, Ericsson încurajează participanţii să se gândească la dezvoltarea unor soluţii pentru a crea o viaţă mai bună pentru miliarde de oameni, utilizând tehnologii pentru a transforma calitatea vieţii, alimentelor şi consumului acestora.
     
    Competiţia EIA 2017 este deschisă pentru toţi studenţii din lume, termenul limită pentru înscrierea proiectelor fiind 14 martie 2017. După încheierea perioadei de înscriere, 10 semi-finalişti vor fi anunţaţi pe 31 martie 2017. Cele 10 echipe vor lucra împreună cu experţi Ericsson pentru a elabora produse minim viabile (MVP), cât şi planuri de business sustenabile.
     
    Echipa câştigătoare va primi un premiu în valoare de 25.000 de euro, locul doi va primi un premiu de 10.000 de euro, iar locul trei va primi un premiu de 1.000 de euro. Pe lângă aceste premii, toţi participanţii vor fi invitaţi să aplice pentru oportunităţi de carieră în cadrul Ericsson, iar semi-finaliştii vor fi intervievaţi pentru internship-uri sau posturi full-time.
  • Cum pot studenţii să câştige până la 25.000 de euro

    Se estimează că, până în 2050, populaţia globală va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar această creştere rapidă şi cerere din ce în ce mai mare pentru resursele planetei vor avea loc într-o perioadă cu impedimente economice, sociale şi de mediu. Tocmai de aceea, va fi necesară asigurarea producţiei de hrană, astfel încât acesta să fie suficientă şi sustenabilă, iar acest lucru prezintă atât o provocare majoră, cât şi o oportunitate de a îmbunătăţi viaţă şi sănătatea întregii planete.
     
    În acest sens, cu ajutorul temei de anul acesta, Ericsson încurajează participanţii să se gândească la dezvoltarea unor soluţii pentru a crea o viaţă mai bună pentru miliarde de oameni, utilizând tehnologii pentru a transforma calitatea vieţii, alimentelor şi consumului acestora.
     
    Competiţia EIA 2017 este deschisă pentru toţi studenţii din lume, termenul limită pentru înscrierea proiectelor fiind 14 martie 2017. După încheierea perioadei de înscriere, 10 semi-finalişti vor fi anunţaţi pe 31 martie 2017. Cele 10 echipe vor lucra împreună cu experţi Ericsson pentru a elabora produse minim viabile (MVP), cât şi planuri de business sustenabile.
     
    Echipa câştigătoare va primi un premiu în valoare de 25.000 de euro, locul doi va primi un premiu de 10.000 de euro, iar locul trei va primi un premiu de 1.000 de euro. Pe lângă aceste premii, toţi participanţii vor fi invitaţi să aplice pentru oportunităţi de carieră în cadrul Ericsson, iar semi-finaliştii vor fi intervievaţi pentru internship-uri sau posturi full-time.
  • Elementele definitorii ale anului: automatizarea şi îmbinarea realităţilor

    De la un an la altul tehnologia evoluează, gadgeturile se schimbă, dar şi metodele de lucru sau de consum. Este  imperativ pentru companii să cunoască şi să se adapteze la cerinţele publicului.

    Creşterea rolului inteligenţei artificiale atât în societate, cât şi la locul de muncă este principala tendinţă pe care a identificat-o Ericsson ConsumerLab pentru 2017; compania realizează un raport anual de tendinţe de consum pentru următorul an. Această tendinţă se va manifesta, în primul rând, prin faptul că 35% dintre utilizatorii avansaţi de internet vor un asistent virtual la birou, iar unul din patru utilizatori şi-ar dori şi un manager virtual.

    Totuşi, utilizatorii sunt îngrijoraţi şi în privinţa faptului că roboţii inteligenţi i-ar putea înlocui la locul de muncă. Motivele nu par a fi nefondate având în vedere faptul că un studiu realizat de EY arată că mai mult de jumătate din locurile de muncă actuale ar putea dispărea în următorii 3-5 ani, fiind înlocuite de sisteme automatizate şi roboţi.

    Printre operaţiunile cele mai puternic influenţate de robotizare se numără managementul relaţiei cu clienţii (automatizare în proporţie de 34% din posturi), departamentele de resurse umane (39%), departamentele financiar-contabilitate (40%), relaţia cu furnizorii (40%) şi serviciile de front-office (55%). „Roboţii vor scuti angajaţii de procesele repetitive, consumatoare de timp, şi – în acelaşi timp – vor contribui la reducerea cheltuielilor operaţionale”, arată rezultatele studiului. De asemenea, firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar în 2015 companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. „Roboţii învaţă nu numai din limbajul nostru, dar şi de la noi, ajungând  în cele din urmă să fie antrenori inteligenţi pe baza a ceea ce au înţeles din comportamentul nostru”, se arată într-un raport despre tendinţele tehnologice din 2017 realizat de Samsung Design Europe şi Foresight Factory.

    O altă tendinţă pentru anul acesta semnalată de Ericsson, care se leagă şi de punctul de mai sus, este implementarea maşinilor autonome. Aşadar posibilitatea să nu mai fie nevoie de şoferi în viitor va creşte considerabil. Unu din patru pietoni s-ar simţi mai în siguranţă când trec strada dacă ar şti că toate maşinile sunt autonome, iar aproape două treimi dintre ei (65%) ar prefera să şi deţină o astfel de maşină. Tesla are implementat un sistem de şofer autonom în maşinile sale aflate pe drumuri, automobilul Google a realizat mii de kilometri, iar Uber are în teste o flotă de taxiuri autonome. Un efect, poate mai puţin aşteptat, în urma implementării acestor automobile îl reprezintă amplificarea senzaţiei de rău de maşină. Astfel, trei din zece persoane cred că vor avea mai mare nevoie de pastile pentru a nu li se face rău şi una din trei persoane îşi doreşte pastile pentru a contracara răul de mişcare atunci când utilizează realitatea virtuală sau augmentată.

    Internet of Things va accelera anul acesta datorită faptului că oamenii folosesc din ce în ce mai des aplicaţii automate, iar acest lucru încurajează adopţia IoT. Mai mult, doi din cinci utilizatori cred că smartphone-urile le vor învăţa obiceiurile şi vor efectua activităţi pentru ei în mod automat. 

    Realitatea virtuală va fi şi mai aproape de utilizatori; aproape patru din cinci utilizatori de realitate virtuală consideră că, în doar trei ani, VR nu va mai putea fi diferenţiată de realitate. Jumătate din respondenţi sunt deja interesaţi de mănuşi sau încălţăminte care să le permită să interacţioneze cu obiecte virtuale. Mai mulţi producători au lansat deja produse hardware (căşti, în principal) pentru această nouă tehnologie. Însă, cel mai probabil, 2017 nu va reprezenta anul în care această tehnologie să intre în consumul zilnic, cel mai recent termen vehiculat de experţi fiind 2018. „Sunt de părere că ceea ce noi numim realitate devine o noţiune din ce în ce mai personală şi subiectivă”, spune Michael Bjorn, head of research, Ericsson ConsumerLab, reflectând asupra creşterii popularităţii realităţii virtuale. „Consumatorii nu doar că se înconjoară cu oameni asemănători lor pe reţelele de socializare, dar au început să personalizeze modul în care experimentează lumea, cu ajutorul realităţii augmentate şi virtuale.”

    Şi realitatea augumentată este prevăzută să avanseze în acest an; mai bine de jumătate din oameni doresc să folosească ochelari pentru realitate augmentată pentru a ilumina spaţii întunecate sau pentru a se feri de pericole. Mai mult de una din trei persoane ar vrea să editeze elemente care le displac din mediul înconjurător. „Experienţele de «mixed reality», ce îmbină realitatea virtuală şi pe cea augmentată, ne vor ajuta să percepem mai intens divertismentul, călătoriile sau sportul”, se punctează în raportul Samsung.

    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente, şi pericolul ca acestea să fie exploatate creşte. Obiecte, precum frigiderul, care până acum nu erau smart sunt predispuse la a fi exploatate de oameni rău-voitori deoarece nu au sisteme de apărare prea complexe. În plus, oamenii de azi nu mai văd un loc sigur pentru datele lor intime, mai ales în urma atacurilor cibernetice recente, cel mai recent fiind cel de la finalul lui 2016, când peste un miliard de mailuri Yahoo au fost compromise. Aşadar, potrivit raportului Ericsson, doi din cinci utilizatori avansaţi de internet vor să folosească doar servicii criptate, dar părerile sunt împărţite. Aproape jumătate dintre aceştia ar vrea să aibă parte de un nivel rezonabil de siguranţă în toate serviciile pe care le folosesc, iar mai mult de una din trei persoane consideră că nu mai există siguranţa intimităţii în mediul digital.

    Însă aici nu este vorba doar de siguranţa digitală, ci şi de cea fizică, astfel că acum se discută de paradoxul dispozitivelor de siguranţă inteligente. Mai mult de jumătate din utilizatori folosesc deja alarme de urgenţă, localizare sau alerte pe telefoane inteligente. Dintre cei care susţin că smartphone-ul îi face să se simtă mai în siguranţă, trei din cinci afirmă că îşi asumă mai multe riscuri deoarece se bazează pe telefonul lor.

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions. Este de aşteptat ca oamenii să îşi transforme reţelele de socializare în „silozuri”, unde pot avea acces la informaţii, entertainment, fără a fi nevoiţi să mai viziteze alte surse. „Vom vedea creşterea familiilor conectate la reţea, folosind tehnologia pentru  învingerea  provocărilor emoţionale, financiare, chiar şi fizice”, conform Samsung.

    Una din trei persoane afirmă că reţelele de socializare sunt principalele surse de ştiri, iar una din patru susţine că pune mai multă valoare pe opiniile contactelor lor decât pe opiniile politicienilor. Aici intervine şi pericolul „bulei”, după cum este denumit în media acest fenomen, în care un individ este expus doar la informaţiile cu care rezonează şi nu vede dincolo de bariera impusă. Un exemplu edificator este legat de ştirile false ce s-au răspândit în social media anti-Hillary Clinton şi pro-Trump, în perioada alegerilor din SUA. Cei care au răspândit informaţia erau atât de setaţi împotriva candidatului democrat şi înconjuraţi doar de informaţii anti-Clinton, încât nici măcar nu şi-au pus problema ca acele ştiri să fie false.

    Este evident că toate aceste tendinţe prezentate în acest articol vor influenţa felul în care vom trăi anul acesta, dar care pot avea impact şi dincolo de 2017.

  • Stockholm, pe primul loc în topul oraşelor din punct de vedere IT&C

    Stockholm se află pe primul loc în topul Ericsson City Index, top ce măsoară performanţa a 41 de oraşe din întreaga lume din două perspective: dezvoltarea sustenabilităţii urbane şi maturitatea IT&C.

    Stockholm este oraşul care se află pe primul loc în ceea ce priveşte dezvoltarea sustenabilităţii urbane, urmat îndeaproape de Copenhaga, Helsinki şi Paris. În acelaşi timp, Londra este pe primul loc din punct de vedere al maturităţii IT&C, înaintea oraşului Stockholm, care se află pe locul doi.

    Oraşele care au avansat semnificativ în topul Ericsson comparativ cu cel din 2014 sunt Barcelona, Istanbul şi Jakarta, iar Hong Kong, Moscova şi Dubai au căzut în clasament. În general, oraşele cu o maturitate scăzută în IT&C au tendinţa să se maturizeze mai rapid decât oraşele cu o maturitate crescută în IT&C, lucru care indică prezenţa unui efect de recuperare.


    Alte aspecte importante semnalate de acest raport sunt:

    • Există o corelare pozitivă între dezvoltarea socială şi economică şi creşterea maturităţii IT&C.
    • IT&C nu este important doar pentru progresul socioeconomic, ci poate contribui la o  dezvoltare mult mai sustenabilă.
    • Planificarea dezvoltării oraşelor inteligente va fi esenţială pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale Naţiunilor Unite. Spre exemplu, unele oraşe vor fi instrumentale pentru implementarea acţiunilor climatice, reducerea sărăciei, îmbunătăţirea nivelului de trai şi al educaţiei, cât şi creşterea gradului de incluziune socială şi financiară.

    „UN-Habitat estimează că 70% din populaţia planetei va avea domiciliul în zone urbane până în 2050”, a spus Erik Kruse, Head of Ericsson Network Society Lab. „Multe iniţiative de tip smart city până la această dată au folosit IT&C să optimizeze existenţa sistemelor şi comportamentelor, spre exemplu transportul inteligent.”

    „În acest sens, oraşele trebuie să-şi regândească structurile deja existente pentru a profita de întregul potenţial IT&C şi a se asigura că „inteligent” este, de fapt, şi sustenabil. Viitorul oraşpermanent conectat este caracterizat de colaborare, participare şi mobilitate”, a adăugat Kruse.

    Bucureştiul nu a fost inclus în acestă cercetare.

  • Ericsson Mobility Report, ediţia MWC 2016: Pauzele în redarea conţinutului video, la fel de stresante ca urmărirea unui film horror

    Ericsson lansează cu ocazia Mobile World Congress 2016, unul dintre cele mai mari târguri de tehnologie la nivel global, o versiune actualizată a studiului Ericsson Mobillity Report. Acesta analizează impactul pe care îl au diferite niveluri de performanţă a reţelelor asupra utilizatorilor de smartphone-uri şi percepţia lor legată de operatorii mobili şi furnizorii de conţinut digital.

    Studiul s-a bazat pe tehnologii din domeniul neuroştiinţelor* pentru a măsura obiectiv răspunsurile emoţionale ale utilizatorilor la diverse experienţe ce implicau telefonul mobil. Astfel,  au fost măsurate pulsul, activitatea cerebrală şi mişcările ochilor persoanelor care se uitau la videoclipuri pe telefon. 

    Încărcări grele ale paginilor web sau a conţinutului video au provocat creşterea pulsului utilizatorilor cu 38%. Pauzele de şase secunde în redarea conţinutului video au dus la creşterea nivelului de stres cu o treime. Astfel, stresul provocat de aceste întârzieri a fost asemănător cu cel produs de vizionarea unui film horror, sau de rezolvarea unei probleme de matematică şi chiar mai mare decât cel resimţit la o coadă la casă într-un supermarket. Odată ce un clip video începe să ruleze din nou, o pauză adiţională poate creşte dramatic nivelul de stres.

    • Numărul total de abonamente mobile a ajuns în ultimul trimestru din 2015 la aproximativ 7,3 miliarde, ceea ce înseamnă o rată de penetrare de 100% şi echivalentul numărul total de oameni care trăiesc pe glob.

    • Traficul de date mobile la nivel global a crescut cu 65% între ultimul trimestru din 2014 şi aceeaşi perioadă a anului 2015.

    • Există un miliard de abonamente LTE în întreaga lume, cu aproximativ 160 de milioane de abonamente noi în ultimul trimestru din 2015.
     

  • Huawei şi Ericsson continuă Acordul global reciproc de utilizare a brevetelor de invenţii

    Contractul include o licenţă reciprocă de utilizare, ce acoperă brevetele wireless standard esenţiale ale ambelor companii (inclusiv standardele de telefonie mobilă GSM, UMTS şi LTE). În cadrul acordului, ambele companii au posibilitatea de a accesa şi implementa, la nivel global, brevetele şi tehnologiile standard esenţiale ale companiei-partenere.

    Drept parte din acordul reînnoit, Huawei va continua plăţile datorate în urma utilizării drepturilor de proprietate intelectuală către Ericsson, pe baza vânzărilor effective, începând cu 2016. Alte detalii ale acordului sunt confidenţiale.

    Compania chineză Huawei Techno­logies Co. a livrat în 2015 peste 100 de milioane de smartphone-uri după ce a reuşit să-şi extindă prezenţa pe seg­men­tul premium al pieţei, ajungând astfel al treilea mare jucător de pe această piaţă, du­­pă Samsung şi Apple, scrie Blooomberg.

    Huawei, care a lansat primul său telefon cu sistem de operare Google Android în 2009 pentru a-şi completa businessul de echipamente şi servicii pentru operatorii de telecom, a înregistrat în acest an o creştere cu 33% a livrărilor, pe fondul eforturilor susţinute de a-şi mări cota pe pieţele din SUA şi Europa, pe lân­gă China. Expansiunea pe pieţele externe este crucială pentru Huawei în con­di­ţiile în care piaţa de „acasă“ a încetinit.