BusinessMagazin

Tag: energie electrica

  • Una dintre cele mai mari companii româneşti pregăteşte investiţii gigant de 12 miliarde de euro, ce vor transforma România într-o putere în domeniul unde toate ţările europene suferă

    2022 este anul care ne-a arătat mai mult ca niciodată că viitorul economic al unui stat depinde, în mare parte, de cel energetic şi de felul în care sunt folosite resursele sale. Miza pe securitate şi independenţă energetică reprezintă nu doar o cale de ieşire din criză, ci poate deveni o oportunitate ca România să se transforme într-un jucător important la nivel regional. O demonstrează proiectele de 12 miliarde de euro planificate de Nuclearelectrica pentru următorii ani. Care sunt obiectivele acestor proiecte?

    „Prin măsurile adoptate, criza preţului la energie va fi atenuată. În ceea ce priveşte securitatea energetică, în furnizare, protecţia consumatorului din acest punct de vedere, investiţiile în extinderea capacităţilor sunt necesare şi România face paşi importanţi în acest sens”, răspunde, în câteva linii, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, referindu-se la felul în care vede el evoluţia sectorului energetic – un domeniu a cărui importanţă a fost demonstrată poate mai mult ca niciodată în anul pe care urmează să îl încheiem.

    Dacă anterior, discuţiile despre „mixul energetic” ţineau mai degrabă de specialiştii din industrie, acum aproape că nu există consumator care să nu fie familiarizat cu expresia – ce poate avea un cuvânt atât asupra facturii de acasă, dar şi asupra evoluţiei crizei curente. Aşa cum orice criză naşte însă oportunităţi – şi potenţialul energetic al României este accentuat odată cu acest context – iar Nuclearelectrica (SNN) are un rol major în stabilirea câtorva dintre direcţiile posibile de dezvoltare, ce ar putea transforma piaţa locală într-un hub regional al producţiei de energie curată.

    În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 20% din consumul naţional de energie, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din energia curată a României. Compania deţine Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producţie de 700 MW) şi sucursala FCN Piteşti (o fabrică de combustibil nuclear), şi se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziţionarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiţii pe termen lung ale companiei. Ţintele pe termen lung ale companiei sunt ambiţioase. „Scopul este ca după anul 2031, cu încă două unităţi CANDU în operare, să atingem o cotă de piaţă de 36%. La aceasta se adaugă şi 462 MW, capacitate instalată in SMR. Astfel vom acoperi aproximativ 66% din producţia de energie curată a României”, explică Ghiţă.

    În acest sens, SN Nuclearelectrica SA are în derulare proiecte de investiţii strategice în valoare estimată de 12 miliarde de euro, printre care: Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, Proiectul Unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) în cooperare cu NuScale, dar şi proiecte suport pentru operarea curentă, cum ar fi o instalaţie de detritiere. „Proiectele de investiţii ale SNN vor contribui cu energie curată la stabilitatea enegetică a României, la dezvoltarea socio-economică, la dezvoltarea industriei nucleare şi la formarea unei noi generaţii de specialişti”, crede el. În ceea ce priveşte emisiile, realizarea proiectelor de investiţii ale SNN vor conduce, după anul 2031, la asigurarea a aproximativ 33% din necesarul de consum şi, estimativ, 66% din energia fără emisii de CO2 la nivel naţional, precum şi la evitarea eliberării în atmosferă a aproximativ 24 de milioane de tone de CO2 anual.

    În plus, proiectul  reactoarelor  modulare mici pe care România îl dezvoltă poate contribui la securitatea energetică a regiunii, prin exemplul de bune practici în dezvoltare şi operare pe care şi-l propun. „De peste 26 ani, România este recunoscută la nivel internaţional pentru standardele înalte de securitate nucleară şi operare la standarde de excelenţă şi performanţă, Unităţile 1 şi 3 fiind în top, pe locurile 1 şi 3 în peste 440 unităţi nucleare la nivel global”, argumentează Cosmin Ghiţă.

    De asemenea, adaugă el, România are un lanţ solid de furnizori în industria nucleară cu experienţă de peste 50 ani, o şcoală de ingineri apreciată la nivel internaţional, precum şi un reglementator (CNCAN) pe care îl descrie drept profesionist şi riguros. „Toate acestea sunt atuuri care permit României să ocupe o poziţie de lider în industria nucleară regională şi să devină un hub pentru dezvoltarea şi asamblarea de componente pentru reactoarele modulare mici, centru de pregătire pentru viitorii operatori şi susţinător al ţărilor care au intenţia să îşi dezvolte un program nuclear, înţelegând benefiicile pe termen lung ale acestuia, dar care nu au experienţa necesară în prezent.”

    Dincolo de obiectivele mari însă, investiţiile în proiecte de energie nucleară vor avea un efect direct şi asupra buzunarelor consumatorilor. Conform raportului cu privire la costurile energiei electrice, 2020, emis de Agenţia Internaţională pentru Energie (IAE) în colaborare cu Agenţia pentru Energie Nucleară (OECD-NEA) în 2020, retehnologizarea are cel mai scăzut cost al electricităţii dintre toate sursele de energie – în medie 32 de dolari/MWh (comparativ cu 50 de dolari/MWh pentru energia eoliana; 56 de dolari/MWh pentru panourile solare; 91 de dolari/MWh pentru centralele pe cărbune.). Costul energiei generate de capacităţi nucleare noi, de mari dimensiuni, este de 69 de dolari/MWh, în timp ce costul energiei generate de reactoarele modulare mici (SMR) NuScale este 64 de dolari/MWh, la costul forţei de munca din Statele Unite.

     

    Cum devine „small thinkingul” „big thinking” în industria energiei nucleare? Cosmin Ghiţă observă cum actualul context geopolitic global a subliniat mai mult ca niciodată importanţa unui sistem energetic rezistent, decarbonizat şi independent, având în vedere faptul că securitatea aprovizionării cu energie şi preţurile accesibile pentru cetăţeni şi întreprinderi sunt chestiuni urgente pentru factorii de decizie din întreaga lume. „În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice şi menţinând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, şcolile, spitalele şi furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existenta de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă şi rămâne opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie”, spune directorul general al SNN. Astfel, proiectele nucleare de construcţie nouă sunt, de asemenea, competitive din punctul de vedere al costurilor, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aflate în prezent în curs de dezvoltare vor aduce  avantajul suplimentar al unor costuri iniţiale mai mici şi al unor perioade de construcţie mai scurte. În plus, reactoarele mari, SMR şi reactoarele modulare avansate pot oferi o mare varietate de aplicaţii neelectrice, cum ar fi producţia de hidrogen curat, energia termică pentru încălzire urbană, desalinizare, căldură industrială, precum şi completarea naturii variabile a tehnologiilor regenerabile. „Angajamentul  global de a creşte producţia de energie din surse regenerabile va necesita capacităţi suplimentare dispecerizabile cu emisii reduse de carbon pentru a ne echilibra reţelele electrice. Expertiza şi inovarea la nivel mondial în domeniul nuclear ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a ne asigura nevoile energetice actuale şi viitoare. Tranziţia energetică nu este posibilă fără menţinerea şi extinderea rolului energiei nucleare.”

    Cosmin Ghiţă observă şi că interesul internaţional faţă de dezvoltarea reactoarelor modulare mici a crescut semnificativ în ultima perioadă. SMR devin din ce în ce mai mult o soluţie optimă, luând în considerare necesitatea de a răspunde nevoilor de securitate energetică şi politicilor de mediu. Marea Britanie, Franţa, Polonia, Cehia, Estonia, Suedia, Belgia, Bulgaria sunt interesate de dezvoltarea SMR. În acelaşi timp, NuScale a semnat deja memorandumuri de colaborare cu companii din diverse ţări europene, cum ar fi KGHM şi PBE, Polonia; Energoatom, Ucraina; Energy Holding, Bulgaria; CEZ, Cehia; etc. „«Small thinking» este în esenţă «big thinking» prin modularitate. SMR-urile permit fabricarea componentelor majore şi transportul acestora pe amplasament. SMR-urile au un proiect mai simplu, trăsături de securitate nucleare sporite şi, implicit, costuri mai reduse şi flexibilitate. SMR-urile pot fi utilizate în reţele mai mici, pieţe energetice mai mici, zone izolate, pot fi adaptate diferitelor zone industriale, aspecte dificile pentru reactoarele de mare capacitate şi, de asemenea pot funcţiona mai bine în mixuri energetice ce au un grad de penetrare a surselor regenerabile mai mare”, explică CEO-ul Nuclearelectrica.

    În prezent, energia nucleară reprezintă o componentă a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre ale UE, având o pondere de aproximativ 26% din energia electrică produsă la nivelul Uniunii, potrivit datelor oficiale. Legat de scepticisimul unora dintre reprezentanţii statelor lumii de a se orienta spre acest tip de energie, cum ar fi Germania, care a preferat să repornească centrale pe cărbune în contextul energetic actual, Cosmin Ghiţă răspunde: „Este dreptul fiecărui stat în a-şi stabili strategia energetică în baza resurselor de care dispune sau a politicilor energetice pe care le consideră sustenabile pe termen mediu şi lung. În ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor nucleare, fie că vorbim de reactoare cu o putere instalată mare sau de reactoare modulare mici, un singur lucru este cert: un accident de tipul celui de la Cernobîl nu mai este posibil astăzi, pe niciuna dintre tehnologiile nucleare în operare sau în dezvoltare.  Lecţiile învăţate atunci, la care se adaugă preocuparea constantă la nivel de industrie de a avea tehnologii robuste, cu sisteme redundante, pentru a preveni incidente sau accidente înseamnă o diferenţă majoră intre momentul 1986 şi 2022.”

    El spune şi că în prezent, industria nucleară este cea mai reglementată la nivel internaţional, beneficiind de îmbunătăţiri multiple pe o perioadă de 30 ani, indiferent de tipul de reactor/tehnologia utilizată. „Securitatea nucleară este prioritatea absolută, toate măsurile, standardele la nivel internaţional, misiunile de evaluare şi planurile de investiţii fiind direcţionate către asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleară.” În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina şi îngrijorările referitoare la centrala nucleară de la Zaporojie, aceasta este într-adevăr una sensibilă, crede Cosmin Ghiţă, însă el observă că implicarea  organismelor nucleare are o importanţă deosebită în atenuarea potenţialelor riscuri, aşa cum reiese şi din implicarea deosebită a IAEA (Agenţia Internaţională a Energiei Atomice).

     

    Potenţialul nuclear al României, magnet pentru investiţii? „La nivel global, există un interes crescut pentru investiţiile în  industria nucleară că răspuns la asigurarea simultană a securităţii energetice, independenţei, protecţiei consumatorului, ţintelor de decarbonare. La interesul strategic şi/sau economic, se adaugă includerea energiei nucleare în taxonomia Comisiei Europene pentru finanţare durabilă”, descrie CEO-ul SNN ceea ce ar putea fi una dintre marile oportunităţi ale României, prin industria pe care el o reprezintă. Astfel, mecanismele de cooperare industrială în principal în domenii complexe precum cel nuclear reprezintă o prioritate la nivel internaţional. „Investiţiile, bonitatea, importurile şi exporturile unor echipamente critice şi a know-how-ului sunt astăzi unele dintre cele mai frecvente dificultăţi. Proiectele energetice strategice (capacităţi noi) şi alimentarea cu energie au o dimensiune de securitate puternică. O alimentare sigură şi constantă necesită diversificarea furnizorilor şi resurselor, o creştere a capacităţii necesită o reţea industrială consolidată care la rândul său vă duce la implicarea şi dezvoltarea unor companii interne mai mici”, crede el.

    În calitate de reprezentant al industriei, Ghiţă spune că aceasta are un angajament ferm de a dezvolta atât reactoare de mari dimensiuni, cât şi reactoare modulare mici. Reactoarele la scară mare pot asigura o energie electrică în bandă curată şi la preţuri accesibile iar, în plus, SMR-urile pot asigura flexibilitatea reţelei, precum şi aplicaţii non-electrice, cum ar fi căldura şi hidrogenul. „Ambele sunt necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării şi decarbonizarea, iar România are nevoie de noi capacităţi nucleare, are nevoie de energie curată, stabilă şi la preţuri accesibile, ca soluţie pentru realizarea securităţii energetice şi protecţia consumatorilor. De asemenea, România, prin Nuclearelectrica, poate  să valorifice expertiza de peste 26 de ani în operarea nucleară la cele mai înalte standarde de siguranţă şi expertiză de peste 50 de ani a industriei nucleare româneşti şi să devină un lider regional în operare, un centru de producţie şi asamblare de componente şi un centru de pregătire a viitoarei generaţii de ingineri nucleari.”

    Cosmin Ghiţă oferă şi un argument care se bazează pe cifre în acest sens:  pe baza studiului ROMATOM privind capacitatea industriei nucleare româneşti de a participa la dezvoltarea programului nuclear românesc, se estimează că potenţialul de participare a industriei nucleare româneşti, cu referire la bunurile şi serviciile identificate în acest studiu, poate fi evaluat la aproximativ 1-1,6 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta între 25% şi 40% din valoarea totală a contractului de inginerie, procurare, construcţie şi punere în funcţiune. Studiul estimează, de asemenea, că industria locală poate asigura maximum 19.000 de locuri de muncă angajate în dezvoltarea programului nuclear românesc (11.000 de locuri de muncă existente plus 8.000 de locuri de muncă ce pot fi create în cazul în care se primesc comenzi).

     

    Paşii Nuclearelectrica pentru independenţa energetică a României. Valoarea totală a proiectelor de investiţii ale Nuclearelectrica se ridică la 12 miliarde de euro, potrivit lui Cosmin Ghiţă, principalele direcţii fiind atât retehnologizarea şi construcţia de noi reactoare la centrala de la Cernavodă, pregătirea personalului şi dezvoltarea de parteneriate cu universităţi, cât şi dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni în parteneriat cu americanii de la NuScale. Concret, România, prin Nuclearelectrica, are în plan dezvoltarea a trei proiecte majore de investiţii, complementare, primul în plin proces de derulare, Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, integral gestionat de SNN, proiectul unităţilor CANDU şi SMR, în cooperare cu parteneri americani.  „Primele două oferă energie curată, în bandă, implicit securitate în furnizare şi disponibilitate sistemului energetic, iar SMR-urile flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic şi social zonele cu centrale pe cărbuni scoase din uz, dezvoltare locală, locuri de muncă. Ceea ce un reactor de mare capacitate nu poate face, poate realiza un SMR, între ele realizându-se astfel un echilibru esenţial în producţie şi răspuns la decarbonare şi necesităţi de sistem energetic sau zonale”, detaliază Cosmin Ghiţă.

    Proiectul Unităţilor CANDU (Reactoarele 3 şi 4) este prevăzut în Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al îndeplinirii ţintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE. Proiectul urmează să fie implementat în trei etape; prima fiind etapa pregătitoare, demarată deja de Nuclearelectrica prin capitalizarea şi operaţionalizarea companiei de proiect, Energonuclear SA. Etapa a doua a proiectului va consta în realizarea de lucrări preliminare din Faza 1 a contractului de IPC (Inginerie, Procurare şi Construcţii) şi va avea o durata de 18-24 luni, iar etapa a treia a proiectului constă efectiv în realizarea lucrărilor în şantier de construcţie, montaj şi punere în funcţiune, etapă estimată la 69-78 de luni. Astfel, se previzionează că Unitatea 3 va fi pusă în funcţiune în 2030.

    Retehnologizarea Unităţii 1 a centralei de la Cernavodă presupune prelungirea duratei de viaţă a reactorului cu încă 30 de ani (acestea au o durată de viaţă iniţială de 30 de ani). Început în 2017, acest proces de retehnologizare are deja o primă etapă finalizată, iar faza a doua a continuat în iulie 2022 prin semnarea primului contract cu Candu Energy, membră a grupului SNC-Lavalin şi Autoritatea de Proiectare a Unităţii 1 şi OEM (producător de echipamente originale) pentru tehnologia CANDU, în faza a doua a proiectului.  Faza a treia  a proiectului începe odată cu oprirea Unităţii 1 şi constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a U1, în instalaţiile unităţii, precum şi repunerea acesteia în funcţiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcţionare de 30 de ani, după anul 2028.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni (SMR) în parteneriat cu americanii de la NuScale, acesta vizează dezvoltarea unei centrale NuScale cu 6 module, 462 MWh, cel mai devreme la nivelul anilor 2027/2028. „Tehnologia nucleară NuScale în bandă, sigură, accesibilă financiar, cu zero emisii de CO2, va fi în principal dezvoltată pe locaţiile fostelor centrale pe cărbune. De la momentul încheierii MOU cu NuScale, în anul 2019, Nuclearelectrica a lucrat constant pentru dezvoltarea acestui proiect”, spune Cosmin Ghiţă. La nivel internaţional, aproximativ 70 de concepte SMR sunt în curs de dezvoltare în diferite etape, având diferenţe tehnologice, diferite niveluri de implementare, precum şi diferite niveluri de licenţiere.

    Proiectul din România, de la Doiceşti, este încă în etapa  studiilor de amplasament. Recent, în octombrie 2022, Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare (USTDA) a acordat un grant de 14 milioane de dolari către RoPower, iar acesta va fi folosit pentru studiul preliminar de inginerie şi proiectare (FEED) pentru a avansa proiectul dezvoltării primei centrale nucleare SMR din România. Acest studiu preliminar va include elemente cheie de dezvoltare a proiectului, precum un plan de configurare a amplasamentului, o estimare bugetară şi un plan de execuţie a analizei de impact asupra mediului, detaliază Cosmin Ghiţă.

    Grantul de 14 miloane de dolari urmează finanţarii nerambursabile de 1,2 milioane de dolari tot din partea USTDA pentru finanţarea unei evaluări tehnice iniţiale de identificare şi ierarhizare a amplasamentelor potenţiale din România şi filierele ce pot fi utilizate pe acestea. „În urma selectării amplasamentului, România are potenţialul de a implementa primele reactoare modulare mici din Europa şi de a deveni un catalizator pentru implementarea SMR în regiune, în special în alte ţări din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări care doresc să îşi consolideze securitatea energetică cu o sursă de energie sigură, stabilă, accesibilă şi curată şi să îşi atingă în acelaşi timp obiectivele de decarbonizare. Fiind printre primele ţări care se alătură demersului de independenţă energetică cu una dintre cele mai avansate tehnologii de energie nucleară, tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, România va obţine o poziţie de lider şi multiple beneficii socio-economice: are potenţialul de a deveni o bază pentru susţinerea producţiei şi asamblarea componentelor SMR şi un centru de pregătire şi formare a viitorilor operatori şi specialişti”, descrie importanţa acestui proiect Cosmin Ghiţă.

    În acest sens, România va dezvolta primul simulator pentru camera de comandă a unui SMR NuScale din Europa, care va fi utilizat pentru formarea noii generaţii de ingineri. Comunitatea din Doiceşti are, de asemenea, potenţialul unor beneficii multiple, în timp ce NuScale şi Nuclearelectrica fac paşi spre implementarea în România, în acest deceniu, a primei centrale electrice NuScale cu 6 module, de 462 Mwe: „Se estimează că centrala electrică NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an”.

     

    Parteneri pentru un inovator global. Prin caracteristicile tehnologiei SMR dezvoltate de ei, compania americană NuScale a devenit inovatorul în ceea ce priveşte tehnologia nucleară, aceasta fiind, de altfel, prima şi singura companie care a primit o certificare, în anul 2020, din partea NRC, reglementatorul SUA. Prin Nuclearelectrica, România a devenit un partener strategic în Europa pentru NuScale,            „prin experienţa de peste 26 de ani de operare în siguranţă la standarde ale industriei, lanţul solid de furnizori în industria nucleară cu experienţă de peste 50 ani, şcoală de ingineri apreciată la nivel internaţional, precum şi reglementatorul (CNCAN) profesionist şi riguros. Toate acestea sunt atuuri care permit României să ocupe o poziţie de lider în industria nucleară regional”, subliniază atuurile pieţei locale în viitorul industriei nucleare CEO-ul Nuclearelectrica. Importanţa proiectului realizat prin acest parteneriat poate redefini poziţia pieţei locale în contextul energetic internaţional: „Cu un proiect sigur, autorizat, realizat în baza unei strategii şi calendar ferme, România poate deveni un  lider regional prin coagularea unui lanţ local de furnizori-hub producţie/ansamblare şi furnizor de module  de tip NuScale către statele din Europa Centrală şi de Est, Nuclearelectrica putând deveni operator regional de tehnologie NuScale; un centru regional de excelenţă în pregătire în operare prin implementarea unui simulator NuScale la Universitatea Politehnica Bucureşti şi lansarea unor programe regionale de pregătire”.

    Cum arată viitorul energetic al României şi, de ce nu, de la nivel global? „Viitorul energetic al oricărui stat depinde de valorificarea la timp a resurselor, a expertizei şi de realizarea proiectelor de investiţii. Situaţia actuală ne-a demonstrat că extinderea capacităţilor energetice este primordială. Acestui context i se adaugă obiectivele de decarbonare, aşadar varianta câştigătoare este una a unui mix de resurse care să atingă ambele obiective. În plus, dezvoltarea tehnologică este parte integranta a unui viitor energetic sigur”, conchide Cosmin Ghiţă. 

    Cosmin Ghiţă, CEO, Nuclearelectrica

    „În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice şi menţinând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, şcolile, spitalele şi furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existenta de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă şi rămâne opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie.”

     

     

    Mereu pe plus, şi pentru investitorii în energie

    În primele şase luni din 2022, Nuclearelectrica a raportat un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creştere cu 216% faţă de perioada similară a lui 2021, în timp ce veniturile s-au majorat cu 127%, la 3,1 miliarde de lei. Veniturile din vânzarea energiei electrice au fost de 3 miliarde de lei, în creştere cu 130% de la an la an. Profitul operaţional (EBITDA) a crescut cu 133%, la 1,7 miliarde de lei, evoluţie datorată în principal creşterii veniturilor din exploatare, notează raportul financiar semestrial al companiei. Pentru întreg anul 2022, Nuclearelectrica şi-a bugetat venituri de 7,1 miliarde de lei, cu peste 120% mai mari faţă de 2021, şi un profit net de 2,25 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de anul trecut. Din profitul net de 1 miliard de lei din 2021, compania a acordat anul acesta dividende de 596 de milioane de lei, nivel depăşit de doar patru alţi emitenţi – OMV Petrom, BRD, Fondul Proprietatea şi Banca Transilvania. La momentul primirii aprobării din partea acţionarilor, randamentul dividendului era de 4,5%. Valoarea investiţiilor în proiectele în derulare ale Nuclearelectrica a ajuns la peste 12 miliarde de euro,  potrivit reprezentanţilor companiei.

    Sursa: BM, ZF

     

    Standardele industriei, stabilite prin lecţiile trecutului

    Instituţional, ulterior situaţiei de la Fukushima, Comisia Europeană şi Grupul Reglementatorilor Europeni ai Societăţii Nucleare au decis că securitatea nucleară a centralelor nucleare din Europa să fie revizuită pe baza unor evaluări transparente şi extinse. Evaluările periodice realizate dovedesc faptul ca Unităţile 1 si 2 de la CNE Cernavodă îndeplinesc cerinţele de securitate nucleară stabilite prin proiect. Din punct de vedere tehnic, atât în faza de proiectare şi construcţie, cât şi în faza de exploatare au fost urmate cele mai înalte standarde internaţionale aplicabile în domeniu, ceea ce a condus în timp la performanţă internaţională. Implementarea programelor de mentenanţă şi a unui program continuu de îmbunătăţire a proiectului centralei a permis exploatarea centralei la un factor de capacitate peste 90%. În cel mai recent clasament modial al centralelor nucleare, realizat în funcţie de factorul de capacitate atins de fiecare centrală de la punerea ei în funcţiune, Unitatea 2 ocupă locul 1, la nivel global, cu un factor de capacitate de 93.3%, iar Unitatea 1 ocupa locul 3 cu un factor de capacitate de 89,7%, România ocupând primul loc la nivel global dintr-un total de 440 reactoare. SNN/CNE Cernavodă este afiliată la mai multe organizaţii internaţionale, prin aceste afilieri având acces la cele mai noi rezultate ale cercetărilor în domeniile specifice tehnologiei CANDU (prin Candu Owner’s Group-COG) şi la studii inginereşti aplicabile la nivelul industriei nucleare.

     

     

    De ce energie nucleară?

    În vederea argumentării strategice a industriei în viitorul energetic global, Cosmin Ghiţă, CEO-ul Nuclearelectrica aminteşte că, în cadrul COP27 (cea mai recentă conferinţă axată pe schimbările climatice a Naţiunilor Unite), reprezentanţii industriei nucleare, prin asociaţia NuclearEurope,  au prezentat  declaraţia comună în sprijinul rolului pe care energia nucleară trebuie să îl joace în remodelarea paradigmei şi a politicilor energetice în viitor. Printre aspectele pe care reprezentanţii industriei nucleare europene le au în vedere, susţinute şi de Nuclearelectrica, se află:

    1. Energia nucleară este o sursă de energie sigură, accesibilă şi curată, disponibilă 24/7, cu o experienţă operaţională vastă, care contribuie la decarbonizarea economiilor lumii de mai bine de jumătate de deceniu şi care furnizează în prezent peste 10 % din energia electrică consumată la nivel mondial;

    2. Energia nucleară are cele mai mici emisii de CO2 pe ciclu de viaţă per kWh dintre toate sursele de energie (6g/kWh), iar uraniul este abundent şi bine distribuit în întreaga lume. Costul combustibilului reprezintă doar o mică parte din costul energiei electrice generate, astfel încât energia nucleară poate permite un cost stabil al energiei electrice pentru cetăţeni, administraţia publică, industrie, agricultură şi toate celelalte activităţi umane care depind de electricitate;

    3. În ultimii 50 de ani, energia nucleară a evitat aproximativ 74Gt de emisii de CO2, ceea ce reprezintă aproape doi ani din totalul emisiilor globale legate de energie;

    4. În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice şi menţînând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, şcolile, spitalele şi furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existentă de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă şi rămâne opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie.Proiectele nucleare de construcţie nouă sunt, de asemenea, competitive din punct de vedere al costurilor, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aflate în prezent în curs de dezvoltare, vor aduce avantajul suplimentar al unor costuri iniţiale mai mici şi al unor perioade de construcţie mai scurte. În plus, reactoarele mari, SMR şi reactoarele modulare avansate pot oferi o mare varietate de aplicaţii neelectrice, cum ar fi producţia de hidrogen curat, energia termică pentru încălzire urbană, desalinizare, căldură industrială, precum şi completarea naturii variabile a tehnologiilor regenerabile;

    5. Angajamentul  global de a creşte producţia de energie din surse regenerabile va necesita capacităţi suplimentare dispecerizabile cu emisii reduse de carbon pentru a ne echilibra reţelele electrice. Expertiza şi inovarea la nivel mondial în domeniul nuclear ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a ne asigura nevoile energetice actuale şi viitoare. Tranziţia energetică nu este posibilă fără menţinerea şi extinderea rolului energiei nucleare.

     

    Un parteneriat prolific

    România îşi va dezvolta capacităţile nucleare în cadrul acordului interguvernamental de cooperare România-SUA. Proiectele vizate de acest acord sunt în diferite stadii de dezvoltare. Pentru dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă de pildă, Exim US a emis două scrisori de interes pentru susţinerea  financiară a proiectului. Pe baza informaţiilor preliminare prezentate, EXIM va putea lua în considerare finanţarea până la 50 de milioane de dolari din contractul de export al SUA pentru servicii tehnice de preproiect ca parte a programului Engineering Multiplier Program (EMP) şi până la 3 miliarde de dolari din contractul de export al SUA pentru servicii de inginerie şi de management de proiect pentru contractul de finalizare a Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Iar pentru proiectul reactoarelor modulare mici, USTDA a alocat un grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România de către NuScale – Etapa Preliminară a Studiilor de inginerie şi proiectare pentru proiectul SMR din România. Acest grant este ulterior grantului de 1,2 milioane de dolari aferent studiilor iniţiale privind selectarea amplasamentului.

    Cum a atras România atenţia investitorilor americani? Rezultatele prezentului sunt rezultatul unor colaborări istorice, după cum explică Cosmin Ghiţă. „România şi SUA au o cooperare de lungă durată în industria nucleară, începută în anii ‚80. Nuclearelectrica este afiliată la centrul WANO din Atlanta, am lucrat de-a lungul timpului cu furnizori de echipamente şi servicii, iar scopul nostru este să lucrăm cu cei mai buni în domeniu pentru a dezvolta proiecte nucleare robuste şi la timp.”

     

    Beneficiile extinderii capacităţilor nucleare, potrivit Nuclearelectrica:

    1. Evitarea emisiilor de CO2;

    2. Dezvoltare economică naţională şi locală;

    3. Dezvoltarea lanţului de furnizare la nivel naţional, implicit dezvoltare economică extinsă ca rezultat direct;

    4. Crearea de slujbe. Cu patru unităţi CANDU în operare şi SMR, după 2031, am putea ajunge la aproximativ 23.000 de locuri munca, directe şi indirecte;

    5. Dezvoltarea comunităţilor;

    6. Din perspectiva consumatorului, un preţ sustenabil, securitate energetică şi independenţă energetică, cu atât mai mult cu cât vedem implicaţiile contextului actual.

  • Ministrul Energiei anunţă că se pot depune proiecte pentru obţinerea finanţării pentru investiţii în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice în baterii. Bugetul total al schemei de finanţare trece de 100 mil. euro

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a semnat ordinul pentru aprobarea schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice (baterii).

    “Bugetul total aferent prezentei scheme este echivalentul în lei a sumei de 103,4 mil.euro, compus din 79,6 mil. euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul PNRR şi 23,8 mil. euro fonduri naţionale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%”, precizează Virgil Popescu pe contul de FB.

    Solicitanţii eligibili sunt microîntreprinderile, întreprinderile mici sau mijlocii (inclusiv întreprinderi nou înfiinţate), cât şi întreprinderile mari constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau constituite în conformitate cu legislaţia specifică din statul membru a cărei naţionalitate o deţin, ale căror proiecte au fost selectate drept câştigătoare în baza procedurii de ofertare concurenţială, care au înscrise în actul constitutiv activităţi privind producerea şi comercializarea de energie electrică, corespunzătoare diviziunii 35: “Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat” din clasificarea codurilor CAEN rev. 2.

    Ajutorul se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi nu poate depăşi 167.000 euro per MWh de stocare şi 15.000.000 euro pe întreprindere, pe proiect de investiţii.

    Ofertele se pot depune prin platforma electronică dedicată PNRR până în data de 28 decembrie, ora 18.00, iar durata de implementare a proiectului nu trebuie să depăşească data de 31 decembrie 2025.

     

     

     


     

     

  • România revine la piaţa reglementată de energie. Niciun consumator, indiferent de dimensiune, nu va plăti mai mult de 1,3 lei/kWh până în 2025. Cine plăteşte totuşi mai puţin?

    ♦ Toate companiile din industria alimentară, identificate prin cod CAEN 10, precum şi cele din domeniul agriculturii şi pescuitului, identificate prin cod CAEN 01 şi 03, vor putea primi energia la un preţ de 1 leu/kWh, cu TVA inclusă, pentru 85% din consumul lunar de energie realizat în anul 2021.

    După aproape doi de ani de scumpiri accelerate la energie, războiul din Ucraina intensificând tendinţa de creştere a preţurilor vizibilă încă din 2021, România revine la un model de piaţă reglementat în care nimeni nu va plăti mai mult de 1,3 lei/kWh, indiferent dacă este vorba de un consumator casnic dintr-un sat sau de cel mai puternic consumator industrial de energie. Această revenire în zona reglementată a energiei are loc după ce de circa un an  marii consumatori cer la unison acest lucru, plata facturilor devenind problematică pentru multe industrii locale. Măsurile au fost luate prin Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, document trimis acum spre promulgare.

    „Măsurile prin care vă protejăm se aplică până la data de 31 martie 2025! Niciun cetăţean nu va plăti mai mult de 1,3 lei/kwh pentru energie electrică!“, a anunţat Virgil Popescu, ministrul energiei, pe pagina personală de Facebook.

    Astfel, preţul final facturat plafonat de  furnizorii de energie electrică este de  maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclusă, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 de următoarele categorii de clienţi: casnicii al căror consum lunar este cuprins între 0 şi 100 kWh inclusiv; clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor; clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ; clienţii casnici familii monoparentale care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere. Mai departe, consumatorii casnici vor plăti maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclusă, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025 dacă acest consum este cuprins între 100,01 şi 255 kWh. Peste nivelul de 255 kWh/lună, întreg consumul se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh.

     

    Pe zona de industrie intervin anumite clarificări

    Astfel, IMM-urile vor plăti maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclusă, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul de maximum 1,3 lei kWh, cu TVA inclusă, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal pentru următoarele categorii de consumatori.

    Tot la preţul de 1 leu/kWh pentru 85% din consum se înscriu acum operatorii economici din domeniul industriei alimentare, identificaţi prin cod CAEN 10, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, identificaţi prin cod CAEN 01 şi 03. Aceasta este o clarificare utilă, în contextul în care vechiul text al OUG 119/2022 nu preciza în mod clar ce companii din industria alimentară puteau beneficia de energia redusă. Totodată, preţul va fi plafonat la maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclusă, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private, al unităţilor de învăţământ publice şi private, al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale. Plafonarea se aplică şi pentru situaţiile în care una dintre entităţile menţionate anterior este beneficiarul final al consumului de energie electrică şi/sau pentru toate clădirile care au fost construite şi autorizate cu destinaţia de spitale.

  • Iohannis: Evident că ajutăm R. Moldova cu energie electrică, dar interconectările sunt insuficiente

    „Evident că noi ajutăm Republica Moldova. Până în momentul de faţă am livrat tot ce a trebuit, tot ce ni s-a cerut. Aceste sincope în alimentarea cu electricitate apar dintr-un motiv foarte clar. Interconectările directe sunt total insuficiente. Acest aspect a fost neglijat ani de zile. O parte semnificativă merge prin Ucraina şi e expusă atacurilor. Există o singură soluţie – trebuie mai multe interconectări mai multe cu Republica Moldova”, spune Klaus Iohannis.

    El a evitat să spună motivul pentru care aceste interconectări nu au fost realizate.

    „Nu vreau să încerc să explic de ce nu s-au realizat. Noi suntem dispuşi să ajutăm Republica Moldova, însă lipsa interconectărilor este o problemă reală în acest moment. Am speranţa ca în scurt timp aceste chestiuni să fie net îmbunătăţite. În perspectivă, putem ajuta Republica Moldova doar în măsura în care se realizează aceste interconectări directe”, încheie şeful statului.

    Ca urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean de miercuri, Republica Moldova s-a confruntat cu întreruperi masive de energie electrică în toată ţara.

    „Dragi cetăţeni, azi avem repetarea situaţie din 15 Noiembrie. Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, avem întreruperi masive de energie electrică în toată ţara. Moldelectrica lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică. Voi reveni cu informaţii suplimentare în cel mai scurt timp”, a scris miercuri pe Telegram viceprim-ministrul Andrei Spînu.

    Pe 15 noiembrie, una dintre liniile de alimentare cu electricitate s-a deconectat automat în urma bombardamentelor armatei ruse în mai multe zone din Ucraina.

    Rusia a intensificat, în ultimele săptămâni, bombardamentele asupra infrastructurii esenţiale din Ucraina. Ministerul Apărării de la Moscova susţine că atacurile vizează doar infrastructura utilizată de industria militară ucraineană.

  • România a închis în ultimul an centrale termo de 1.300 MW, cât Cernavodă, şi a pus 0 MW în loc

    Producţia de energie a României a scăzut în primele nouă luni ale anului cu 7% faţă de perioada similară din 2021, timp în care puterea instalată în centralele pe surse termo a scăzut cu aproximativ 18%, de la 7.016 MW instalaţi la 5.708 MW.

    În această perioadă, cu excepţia investiţiilor în proiectelor solare, cele mai multe de dimensiuni foarte mici, nu s-a pus în funcţiune absolut nicio unitate nouă de producţie a energiei, statul român mergând pe acelaşi scenariu: închideri de unităţi fără a pune ceva în loc. România s-a angajat să oprească producţia de energie pe bază de cărbuni până în 2032, în baza OUG 108/2022, ordonanţă dată pe vârf de criză energetică.

    „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se interzice construirea unor capacităţi energetice noi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă. Se aprobă încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit şi huilă, retragerea din exploatare şi închiderea capacităţii energetice totale instalate pe bază de lignit şi huilă de 4.920 MW, încetarea producţiei de lignit şi huilă, executarea lucrărilor de punere în siguranţă şi a lucrărilor de închidere şi ecologizare pentru cariere şi mine până la data de 31 decembrie 2032“, se arată în textul ordonanţei publicate în iulie 2022. Pe de altă parte, ţinând cont de actualul context, ministrul energiei, Virgil Popescu, spunea săptămâna trecută că nu se va închide nicio termocentrală, planurile fiind de a moderniza şi conserva.

  • Ce spune Ciucă, despre preţurile la energie

    „Concluziile au fost stabilite nu neapărat ieri. Ieri a fost decizie pe care am luat-o pe marginea unor formate şi date de lucru pe care le-am avut împreună cu instituţiile care lucrează în domeniu şi au responsabilitatea pentru tot ceea ce înseamnă sectorul energetic din ţara noastră. Am convenit că vom continua să asigurăm preţurile de 0.68 de bani pentru cetăţenii care consumă până în 100 de kw, 0,80 lei pentru cei care consumă până în 255 de kw, acelaşi preţ va fi şi pentru cei care consumă peste 255 de kw, până la acest plafon dar ceea ce depăşeşte va avea un alt nivel de plată şi este luată în calcul acea sumă pe care aţi vehiculat-o, de 1,3 lei”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    El precizează că pentru IMM-uri s-a stablit menţinerea sumei sumă de un leu/kw, iar pentru marii consumatori, 1,3 lei, urmând ca aceste elemente tehnice să fie cuprinse într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă.

    „Producătorii sunt cei care beneficiază în acest moment de anumite venituri suplimentare iar la producători, peste anumite niveluri de preţ, se va impozita astfel încât banii obţinuţi din impozitul la producători să putem acoperi sumele pe care le folosim la compensare”, adaugă premierul.

    Întrebat dacă măsurile vor fi valabile pânăîn 2025, el a spus: „Este foarte dificil să stabilim un ecart de timp atât de mare, numai anul acesta am venit cu a treia Ordonanţă, e nevoie să avem flexibilitatea necesară să putem să ne adaptăm la toată această dinamică. Este important să ne protejăm cetăţenii vulnerabili, este important să ne protejăm IMM-urile şi este important să ne protejăm inclusiv consumatorii mari. În acest moment, probabil vom merge pe încă un an de zile, începând cu 1 ianuarie”.

    Liderii partidelor din coaliţia de guvernare s-au reunit, miercuri, pentru a stabili modul în care va fi reglementată piaţa energiei electrice.

  • Miliardarul Adani vizează piaţa din Europa cu un proiect uriaş de energie verde în Maroc

    Gautam Adani, cea mai bogată persoană din Asia, se află în discuţii pentru un proiect gigantic de energie regenerabilă în Maroc, care ar urma să furnizeze Europei energie electrică şi combustibil fără emisii, conform Bloomberg.

    Acesta ia în considerare construirea de centrale eoliene şi solare în această naţiune nord-africană şi de instalaţii pentru producerea de hidrogen verde pentru export, potrivit unor persoane familiare cu propunerile şi care au solicitat anonimatul pentru a discuta detalii private.

    Proiectul, care ar fi cel mai mare proiect de dezvoltare de energie curată al Adani în afara Indiei, ar putea fi de până la 10 gigawaţi, potrivit uneia dintre persoanele menţionate. Acest lucru ar fi aproape egal cu capacitatea de producţie de energie existentă a Marocului, care include un total de aproximativ 2,8 gigawaţi de energie eoliană şi solară, potrivit datelor BloombergNEF.

    Dezvoltarea ar urma să fie livrată în două etape de 5 gigawaţi şi include planuri de furnizare de energie la nivel local şi de export direct în Europa, a declarat una dintre persoanele menţionate. Conform propunerilor, Adani se află, de asemenea, în discuţii cu OCP Group, companie de stat din Maroc, pentru vânzarea de hidrogen, pe care producătorul de îngrăşăminte l-ar putea folosi ca materie primă pentru a produce amoniac fără emisii de carbon, potrivit unei alte persoane.

    Adani nu a răspuns la un e-mail. Nici Ministerul Marocan al Energiei, producătorul său de îngrăşăminte OCP, precum şi agenţia de stat pentru energie regenerabilă Masen nu au răspuns la solicitările de comentarii trimise prin e-mail.

    Acţiunile Adani Green au crescut cu 3,6% în această săptămână, cea mai mare creştere din ultimele două luni şi a depăşit indicele de referinţă de 2,4%.

    Ar putea trece ani buni până când vom vedea exporturi de hidrogen verde în Europa, având în vedere progresele înregistrate în această tehnologie. Un proiect de 4 GW de hidrogen verde în Arabia Saudită ar trebui să dureze patru ani până la finalizare.

    Ţările din Africa de Nord şi unele părţi ale Orientului Mijlociu sunt identificate din ce în ce mai mult ca potenţiale centre majore de hidrogen verde, datorită soarelui şi vântului abundent şi a proximităţii faţă de pieţele de export cheie, inclusiv Europa. În iulie, compania ReNew Energy Global, cu sediul în India, a semnat un acord iniţial pentru construirea unui proiect de hidrogen verde în valoare de 8 miliarde de dolari în Egipt.

    Adani îşi propune să facă din imperiul său cel mai mare producător de energie curată din lume până la sfârşitul deceniului, deşi continuă să facă investiţii majore în combustibili fosili. El se concentrează foarte mult pe dezvoltarea unui sector al hidrogenului verde şi consideră că acest combustibil cu emisii zero este esenţial pentru a permite decarbonizarea industriei grele din India şi de peste hotare.

    Concurenţii, inclusiv Reliance Industries Ltd. a miliardarului Mukesh Ambani şi giganţii energetici de stat din India, cum ar fi NTPC Ltd. şi Indian Oil Corp. încearcă, de asemenea, să se numere printre jucătorii principali ai combustibilului curat.

     

  • Consumul de energie electrică din economie s-a redus în primele opt luni cu 4,5%, iar cel al populaţiei cu 7,7%. Producţia din hidrocentrale s-a diminuat cu 26%, iar cea din eoliene a crescut cu 18%

    Consumul final de energie electrică în primele opt luni ale anului a fost cu 5,3% mai mic decât în perioada similară din 2021, în condiţiile în care consumul din economie s-a redus cu 4,5%, cel al populaţiei cu 7,7%, iar iluminatul public a crescut cu 3,8%, arată datele INS.

    Valoric, consumul final de energie electrică a fost de 35151,9 milioane kWh.

    În acelaşi interval, exportul de energie electrică a crescut cu 2%, la 4391,9 milioane kWh, iar importul s-a majorat cu 18%, la 5770 milioane kWh.

    Producţia totală de energie electrică a României a fost de 37279 milioane kWh, în scădere cu 7%, cea mai mare scădere fiind pe segmentul de hidrocentrale, cu 26%.

    În schimb, producţia din centrale eoliene a crescut cu 18%, iar cea din fotovoltaice cu 5,5%.

    Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3506,4 milioane kWh, în scădere cu 224,7 milioane kWh.

    Resursele de energie primară au scăzut în ianuriae-august cu 2,3%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 4,6%.

    Potrivit INS, principalele resurse de energie primară au totalizat 22035,2 mii tone echivalent petrol(tep), din care producţia internă a însumat 11697,6 mii tep, în scădere 4,8%, iar importul a fost de 10337,6 mii tep, în creştere 0,7%.

    Producţia de cărbune s-a majorat cu 1,7%, iar importul de cărbune cu 13,5%. Producţia internă de petrol s-a redus cu 6,4%, iar importurile au crescut cu 16,5%. La gaze naturale, producţia a fost cu 4,6% mai mică, iar importurile cu 20%.

     

     

  • Giganţii energetici se întorc la combustibili fosili precum cărbunele, în timp ce Europa se pregăteşte de iarnă

    Compania energetică Orsted va continua sau va reporni operaţiunile la trei instalaţii de combustibili fosili, după ce autorităţile daneze i-au ordonat să facă acest lucru, în timp ce guvernele din Europa se pregătesc pentru iarnă, pe fondul crizei energetice, conform CNBC.

    Într-o declaraţie făcută la sfârşitul săptămânii, Orsted, al cărei acţionar principal este statul danez, a declarat că această decizie a fost luată “pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică în Danemarca”.

    Orsted a precizat că ordinul se aplică “unităţii 3 de la centrala electrică Esbjerg. unităţii 4 de la centrala electrică Studstrup, care utilizează cărbune ca sursă primară de combustibil şi unităţii 21 de la centrala de vârf Kyndby, care utilizează petrol ca şi combustibil”.

    Centrala electrică Esbjerg a fost programată pentru scoaterea din funcţiune la 31 martie 2023, a adăugat acesta, în timp ce celelalte două unităţi au fost deja scoase din uz.

    “Pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică, autorităţile daneze ne-au ordonat astăzi să continuăm şi să reluăm operaţiunile la unele dintre centralele noastre electrice pe bază de petrol şi cărbune”, a declarat Mads Nipper, directorul general al Orsted.

    “Ne vom conforma, bineînţeles, ordinului autorităţilor daneze şi vom începe acum să pregătim şi să întreţinem unităţile, precum şi să asigurăm personalul necesar pentru a le opera”, a adăugat Nipper.

    Orsted a precizat că toate unităţile în cauză vor avea nevoie de întreţinere pentru a fi pregătite pentru funcţionare, în timp ce “muncitori foarte specializaţi” vor trebui, de asemenea, să fie instruiţi pentru a opera amplasamentele.

    Compania a precizat că i s-a ordonat să menţină cele trei unităţi în funcţiune până la 30 iunie 2024. Orsted, care este un jucător important în domeniul energiei eoliene, şi-a stabilit obiectivul de a fi neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2025.

    Vestea îi va consterna pe cei care se opun utilizării continue a combustibililor fosili. Cărbunele are un efect substanţial asupra mediului, Greenpeace descriindu-l ca fiind “cel mai murdar şi mai poluant mod de a produce energie”.

    “Credem în continuare că noi, ca societate, trebuie să eliminăm treptat utilizarea gazelor, petrolului şi cărbunelui cât mai curând posibil, dar ne aflăm în mijlocul unei crize energetice europene şi desigur vom contribui la asigurarea aprovizionării cu energie electrică în măsura în care putem”, a declarat Nipper de la Orsted.

    Cu câteva zile înainte de anunţul Orsted, o altă mare companie energetică europeană, RWE din Germania, a declarat că trei dintre unităţile sale de lignit, sau cărbune brun, vor “reveni temporar pe piaţa de electricitate pentru a consolida securitatea aprovizionării şi pentru a economisi gazul în producţia de energie”.

    RWE a precizat că fiecare dintre aceste unităţi are o capacitate de 300 de megawaţi.

    Veştile despre RWE şi Orsted vin într-un moment în care Europa se străduieşte să consolideze aprovizionarea cu energie, în contextul în care războiul din Ucraina continuă. Rusia a fost anul trecut cel mai mare furnizor de petrol şi gaze naturale pentru UE, potrivit Eurostat.

    Aceasta a redus semnificativ fluxurile de gaze naturale către Europa după ce naţiunile occidentale au impus sancţiuni Kremlinului ca urmare a invaziei neprovocate a acestuia în Ucraina.

    Săptămâna trecută, scurgeri inexplicabile au afectat atât gazoductele Nord Stream 1, cât şi 2, elemente majore de infrastructură construite pentru a canaliza gazele naturale din Rusia către Europa prin Marea Baltică.

     

  • Germania strânge cureaua: Prima economia a Europei ar putea reduce exporturile de energie electrică în această iarnă pentru a putea supravieţui

    Germania ar putea fi nevoită să reducă exporturile de energie electrică către Franţa şi alte ţări în această iarnă pentru a preveni o defecţiune a reţelei sale electrice, a avertizat un director executiv al celui mai mare operator de reţea din ţară, scrie Financial Times.

    Hendrik Neumann, directorul tehnic al Amprion, cel mai mare dintre cei patru operatori de reţea electrică din Germania, a declarat că o oprire temporară ar putea deveni chiar necesară pentru a evita penuria de energie electrică şi blocajele în reţea. Cu toate acestea, el a spus că un astfel de scenariu ar putea fi mai degrabă aplicat pentru câteva ore decât pentru mai multe zile.

    Avertismentul vine într-un moment de tensiuni sporite cu privire la răspunsul Berlinului la criza energetică, unele state UE spunând că „scutul de protecţie” de 200 de miliarde de euro pentru întreprinderile şi consumatorii germani anunţat săptămâna trecută riscă să submineze unitatea europeană.

    Orice întrerupere sau reducere a exporturilor germane de energie electrică poate agrava deficitul de aprovizionare în Franţa, unde aproape jumătate din cele 56 de centrale nucleare ale ţării sunt în prezent în afara reţelei.

    Guvernul francez presează grupul de utilităţi de stat EDF să onoreze repornirea programată în această iarnă a tuturor celor 32 de reactoare nucleare care au fost deconectate în vară pentru întreţinere.

    Franţa a importat 6.000 de gigawaţi pe oră de electricitate din Germania în perioada ianuarie-martie – egal cu 5% din producţia totală de energie a ţării în trimestrul respectiv, potrivit think-tank-ului Fraunhofer ISE, o creştere de cinci ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Prevedem o situaţie extrem de stresată în timpul iernii viitoare”, a declarat Neumann pentru Financial Times.

    Amprion, cu sediul la Dortmund, a generat anul trecut venituri de 2,6 miliarde EUR şi profit operaţional de 216 milioane EUR. 

    Neumann a spus că nu împărtăşeşte punctul de vedere al ministrului german al economiei Robert Habeck, care în iulie a susţinut că ţara nu se confruntă cu o problemă a electricităţii.

    „Dacă ar fi fost cazul, nu ni s-ar fi cerut [de către guvern] să efectuăm o analiză specială [pe piaţa de energie electrică în timpul iernii]”, a spus el.

    Ca urmare a acestei revizuiri, guvernul german a decis luna aceasta să amâne dezafectarea programată în cursul anului a două dintre cele trei centrale nucleare rămase în ţară.

    Germania suferă, de asemenea, de o nepotrivire regională a producţiei şi consumului de energie. Multe parcuri eoliene sunt situate în partea de nord-est a ţării, în timp ce o mare parte a industriei înfometate de energie se află în sud-vest, unde există un deficit tot mai mare de capacitate de generare.

    Acest lucru poate declanşa diferenţe geografice între cerere şi ofertă, deoarece operatorul de reţea se poate lupta pentru a obţine energie dintr-o regiune în alta.

    Un astfel de dezechilibru este rezolvat în mod normal prin exploatarea mai multor centrale electrice pe cărbune şi gaz în sudul Germaniei, dar este posibil să nu fie suficientă capacitate disponibilă în această iarnă. Într-o astfel de situaţie, Germania ar putea fi nevoită să-şi reducă exporturile, a spus Neumann.