BusinessMagazin

Tag: emisii

  • 2021, anul în care energia a devenit adrenalină pură

    Ce a contat în energie în 2021?

     

    Asumarea planului european de zero emisii la nivelul anului 2050 a dat startul unei transformări fără precdent la nivelul sectorului energetic. Primul şi cel mai important impact? Scumpirile fără precedent.

    Datele pentru luna noiembrie de la bursa de energie OPCOM arată un preţ mediu al energiei tranzaţionate spot de 213 euro pe MWh, escaladare istorică, imposibil de anticipat în 2020. Astfel, preţul este cu circa 11% mai mare faţă de media din octombrie şi de peste patru ori mai mare faţă de noiembrie anul trecut.

    Pentru martie 2022, certificatele de emisii se tranzacţionează la 85 de euro pe tonă. Saltul este spectaculos dacă se ia în calcul media de anul trecut, de numai 24 de euro, în timp ce valorile din 2013, de 3 euro pe unitate, par acum ireale.

    De la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anului trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anului acesta. În prezent, tranzacţiile se stabilesc, pe Bursa de la Viena, CEGH, la aproape 100 de euro pe MWh.

     

    Tendinţe de urmărit în 2022

     

    1. Anul viitor se va da startul celui mai mare şantier al României, primele parcuri eoliene şi proiectele solare noi, de mari dimensiuni, urmând să fie lansate.

    2. Se va decide soarta gazului din Marea Neagră, anul 2022 fiind termenul limită pentru anunţarea deciziei finale e investiţii în perimetrul Neptun Deep, gestionat de OMV Petrom în parteneriat cu Romgaz.

    3. Banii din PNRR vin doar cu reforme. 4. Schimbarea legislaţiei din energie şi stabilirea unor cadre de reglementare complet noi, pentru soluţii cum sunt hidrogenul sau energia eoliană offshore, trebuie să înceapă.

    5. Se va calma preţul energiei şi al gazului natural? Experţii spun că nu mai sunt motive de inflamare suplimentară. Deocamdată pieţele îi contrazic.

     

    Personajul anului în energie

     

    Prosumatorul – consumatorul de energie transformat în producător este „vedeta” anului. Dacă la jumătatea anului erau peste 6.200 astfel de noi jucători, finalul lui 2021 are toate şansele să se încheie cu o „comunitate” de peste 10.000 de prosumatori.

     

    „Fără Neptun Deep (Marea Neagră) nu putem vorbi de independenţă energetică pentru România şi fără lege nu putem vorbi de Neptun Deep. Fără gazul din Marea Neagră, România va ajunge la importuri de 50% din consum până în 2030.“ Christina Verchere, CEO al OMV Petrom

     

    „Trebuie să punem ceva în locul centralelor pe cărbuni foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina. Aceasta este realitatea.” Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica

  • CSR 2021: Auchan Retail România: Zero Risipă

    Motivaţie: Potrivit studiilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de mâncare sunt aruncate, în timp ce în România o treime din alimente ajunge la gunoi. Studiile din domeniu arată că alimentele pierdute sau risipite contribuie direct şi la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră globale.

    De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor.  Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

     

    Descrierea proiectului: Implementat în luna iunie a anului 2020, programul „Zero Risipă” reprezintă una dintre acţiunile majore ale companiei Auchan Retail România cu scopul de a reduce risipa alimentară.

    Obiectivul programului este salvarea de la risipă a minimum 800 de tone de alimente din comerţ în fiecare an. De asemenea, retailerul şi-a propus ca, pe termen lung, în magazinele sale să nu se risipească niciun aliment, iar pubelele să fie goale. În plus, în 8 dintre hipermarketuri a fost implementat sistemul de inteligenţă artificială cu scopul de a contribui la diminuarea risipei fără intervenţie umană.

    Ţelul acestui program este sensibilizarea consumatorilor în ceea ce priveşte magnitudinea impactului risipei alimentare asupra mediului înconjurător, dar şi asupra economiei şi a costurilor de pe întreg lanţul de distribuţie: de la producător, până la clientul final. De asemenea, prin „Zero Risipă”, retailerul şi-a propus creşterea nivelului de conştientizare cu privire la un consum responsabil, cu scopul de a preveni şi de a combate risipa alimentară.

     

    Rezultate: În primele şase luni de la începerea programului „Zero Risipă” (august 2020 – ianuarie 2021), retailerul, împreună cu clienţii săi, a economisit peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse şi peste 812.000 de mese complete, evitând producţia de 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.  Astfel, obiectivul companiei de a reduce risipa de alimente cu cel puţin 800 de tone anual este atins, ţinând cont că în primele 6 luni de activitate, obiectivul este pe jumătate atins.

    „Zero Risipă” a devenit acum parte din ritualul operaţional al angajatului ce are ca scop siguranţa şi securitatea alimentară, aspect care se perpetuează în fiecare dimineaţă de către fiecare angajat din fiecare perimetru al magazinelor. Numărul de angajaţi implicaţi în acest proiect este de peste 1.000, iar perioada efectivă de pregătire şi implementare a proiectului a fost de şapte luni.

  • CSR 2021: Oraşul Viitorului, EFdeN Sustainable City, primul prototip de oraş sustenabil din România

    Grupul Engie România

     

     

    Motivaţie: Efectele încălzirii globale au devenit tot mai vizibile, fiind necesar un efort colectiv pentru a le contracara şi a reduce emisiile de dioxid de carbon. În viitor, 70% din populaţie va trăi în aglomerări urbane, acestea fiind şi cele mai mari generatoare de emisii de CO2, estimate la aproximativ 70%. Astfel, spaţiile urbane, aşa cum le cunoaştem noi astăzi, trebuie să fie redefinite pentru a se adapta cerinţelor şi contextului de mâine. Amenajarea urbană a oraşului viitorului va fi cheie pentru tranziţia la o economie cu emisii reduse de CO2. Construcţia pe scară largă de locuinţe pasive energetic, utilizarea de energie regenerabilă produsă local şi cât mai aproape de locul de consum, iluminatul public solar, alături de soluţiile de mobilitate cu emisii reduse sunt tot atâtea răspunsuri care pot contribui la conturarea oraşelor de mâine. De aceea, împreună cu partenerul tradiţional al Grupului ENGIE România, EFdeN, au lansat „Oraşul Viitorului”, primul prototip de oraş sustenabil din România, cu scopul de a inspira proiectele şi iniţiativele inovatoare care fac viaţa urbană mai bună şi care încurajează oamenii către un comportament mai responsabil faţă de mediu.

     

    Descrierea proiectului: EFdeN Sustainable City reuneşte case independente energetic, device-uri inteligente conectate între ele, soluţii de producţie autonomă de energie verde şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. „Ne bucurăm să susţinem primul prototip de oraş sustenabil din România, ce regrupează soluţii sustenabile de locuire, de producere a energiei şi de mobilitate. Ne propunem, în acest fel, să facem cunoscute publicului larg, decidenţilor şi comunităţilor tehnologiile şi soluţiile pe care partenerii de la EFdeN le dezvoltă astfel încât, împreună, să începem să construim oraşul viitorului”, a declarat Eric Stab, preşedinte director general al ENGIE Romania, la evenimentul de lansare a proiectului.

    Echipa EFdeN care a lucrat la implementarea proiectului este formată din 40 de studenţi. Aceştia au lucrat din 2019, de la începutul proiectului, aproximativ 70.000 de ore. Proiectul s-a bucurat de atenţia media şi a autorităţilor, care au vizitat şi apreciat proiectul.

    Proiectul este realizat sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

    Rezultate: Proiectul este situat în campusul de 4.000 mp al Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor din Bucureşti. Peste 40 de puncte de interes vor fi proiectate şi executate în cele opt zone tematice ale EFdeN Sustainable City:

    1. Case sustenabile: include cele două case solare, EFdeN 4C şi EFdeN Signature, premiate naţional şi internaţional, finanţate şi cu sprijinul ENGIE, care au reprezentat România la ediţiile din 2014 şi 2018 ale prestigioasei competiţii mondiale Solar Decathlon;

    2. Energie: un spaţiu interactiv ce promovează atât consumul eficient de energie, cât şi producţia de energie curată, plecând de la panouri solare, fotovoltaice şi până la pompe geotermale şi stocare gravitaţională;

    3. Educaţie: un spaţiu de studiu şi de experimente şi ateliere de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică;

    4. Mobilitate: include o staţie multifuncţională pentru biciclete şi trotinete electrice, staţii de încărcat maşini electrice, o staţie
    smart-bus;

    5. Agricultură urbană: include o producţie locală de legume în seră interioară şi seră hidroponică exterioară;

    6. Sănătate: zone de şah, basket, tenis, badminton, dar şi de yoga;

    7. Resurse: spaţii informative şi interactive de reducere, reutilizare şi reciclare;

    8. Artă: un spaţiu expoziţional, instalaţii senzoriale, sustainable fashion şi o scenă pentru piese de teatru. În acest moment, EFdeN Sustainable City reuneşte 11 dintre cele 40 de puncte de interes care vor fi executate: Casele EFdeN 4C şi Signature, Copaci fotovoltaici, Staţii încărcat maşini electrice, Staţie biciclete şi trotinete, Eoliene urbane, Zone studiu, Sistem hidroponic Agricultură urbană, Fresh bar şi zone în care se poate juca şah, basket sau tenis de masă. Cei interesaţi pot vizita Oraşul Viitorului în fiecare duminică, între orele 12:00 şi 16:00.

  • PwC: Emisiile de carbon s-au redus anul trecut cu 2,5% la nivel global, pe fondul reducerii cererii de energie din cauza pandemiei, dar rata de decarbonare ar trebui să ajungă la 12,9% anual

    Rata de reducere a emisiilor de carbon la nivel global a ajuns la 2,5% în 2020, în creştere uşoară comparativ cu nivelul din 2019, de 2,4%, pe fondul reducerii cererii de energie din primul an marcat de pandemie, arată cel mai recent raport PwC Net Zero Economy Index.

    Cu toate acestea, statele sunt încă departe de progresul necesar pentru limitarea creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5°C, aşa cum a fost convenit prin Acordul de la Paris.

    Indicele PwC arată că rata de decarbonare ar trebui să ajungă la 12,9% anual, de peste cinci ori mai mare decât în 2020, astfel încât emisiile să scadă la jumătate până în 2030 şi să ajungă la zero până în 2050.

    ”Cele mai mari 30 de economii la nivel mondial au alocat 4,8 trilioane de dolari, însemnând aproape o treime din totalul sumelor pe care le-au lăsat în economie prin stimuli fiscali, anul trecut, pentru a sprijini  politicile de mediu, în principal prin măsuri de eficienţă energetică, cum ar fi soluţii de încălzire cu energie verde a locuinţelor sau achiziţia de vehicule electrice. Astfel de investiţii pot oferi un impuls pe termen scurt economiei, oferind în acelaşi timp noi locuri de muncă, un acces mai larg la energie, creştere economică, dar contribuie şi la reducerea emisiilor pe termen lung”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

    Doar două state la nivel mondial, Mexic şi Indonezia, au înregistrat rate de decarbonare de două cifre anul trecut, de 12,4% şi, respectiv, 10,6%, ca urmare a restricţiilor economice impuse de pandemie. Aceste rezultate sunt o situaţie izolată, mai degrabă decât o dovadă a unei tendinţe pe termen mai lung, având în vedere că ambele ţări au anunţat în 2021 planuri de investiţii în producţia de combustibili fosili.

    Cererea globală de energie a scăzut cu 4,3% în 2020, ducând la o scădere a emisiilor globale totale, însă estimările arată o creştere cu 4,6% în 2021, condusă de pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare.

    În timp ce impactul COVID-19 continuă să fie resimţit în întreaga lume, multe ţări au ridicat restricţiile ceea ce a dus la o revigorare atât de necesară a activităţii economice, dar şi o revenire a emisiilor.

  • Edit Târcolea, director general Toyota România: În următorii patru ani ne propunem să lansăm 40 de autovehicule electrificate noi la nivel global

    Edit Târcolea, directorul general al Toyota România, importatorul mărcilor Toyota şi Lexus pe piaţa locală, estimează că până în 2025, compania va lansa la nivel global 40 de autovehicule electrificate noi, într-un demers care promovează dezvoltarea vehiculelor de generaţie următoare cu emisii reduse sau zero de dioxid de carbon.

    “De la Toyota Prius, prima maşină hibrid produsă în serie în lume, până la autovehiculele hibrid cu încărcare la priză sau cele electrice, planurile noastre continuă la fel de ambiţioase. Până în 2025, ne propunem să lansăm la nivel global nu mai puţin 40 de autovehicule electrificate noi şi să oferim cea mai mare gamă de vehicule electrificate”, spune Edit Târcolea.             

    Compania a marcat recent lansarea oficială a proiectului “Beyond Zero” în România. Elementele proiectului sunt concepute pentru a oferi mobilitate fără restricţii, cu zero emisii, care să ajute la îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi a societăţii.

    “Platforma Toyota Beyond Zero reprezintă angajamentul nostru faţă de societate, prin care promovăm dezvoltarea vehiculelor de generaţie următoare cu emisii CO2 scăzute sau zero, incluzând hibride, hibride plug-in, vehicule electrice şi cu hidrogen”, adaugă Edit Târcolea.

    Strategia Toyota pe termen lung este de a utiliza toate tehnologiile disponibile pentru atingerea neutralităţii din punct de vedere a dioxidului de carbon în mobilitatea globală, într-un mod sustenabil.

    Istoria Toyota în domeniul electrificării se concretizează în cele peste 18 milioane de modele hibrid Toyota şi Lexus livrate clienţilor la nivel mondial, ce au redus amprenta de CO2 cu 120 de milioane de tone raportat la motorizările convenţionale corespondente din gamă, echivalentul emisiilor absorbite într-un an de aproximativ  9 miliarde de copaci.

    Oficialii companiei estimează că anul viitor Toyota va lansa în România automobile hibrid cu încărcare la priză – Toyota RAV4 Plug-in hybrid şi Lexus NX Plug-in hybrid şi automobile electrice – Toyota bZ4X şi Lexus UX 300e.

  • OMV Petrom a finalizat prima livrare de gaz natural lichefiat din România. Volumul a alimentat prima navă cu motoare pe bază de GNL construită în România

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a efectuat prima livrare de GNL către Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare şantier maritim din sud-estul Europei. Produsul a fost utilizat pentru alimentarea unei nave cu motoare care utilizează GNL. Este prima navă de acest tip construită în România, la Şantierul Naval Damen, din Mangalia.

    Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil: „Sectorul transporturilor, care are un rol esenţial pentru mobilitatea bunurilor şi a oamenilor, este şi unul dintre sectoarele în care sunt necesare măsuri eficiente şi cuprinzătoare de reducere a emisiilor. OMV Petrom este şi va continua să fie parte din soluţie, cu un portofoliu mixt de produse care sa răspundă nevoilor de mobilitate din ţara noastră. Prima livrare de GNL din Romania este încă un pas pe care îl facem in extinderea ofertei de produse pentru transport cu emisii scăzute.”

    Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Gas: „În contextul tranziţiei energetice, utilizarea GNL-ului în transport şi industrie poate duce la o reducere semnificativă a emisiilor de carbon şi a celor poluante. România are un potenţial semnificativ de gaze naturale, iar valorificarea acestuia, inclusiv prin lichefiere, deschide noi orizonturi pentru economia româneasca şi contribuie la obiectivele agendei climatice.”

    Florin Spătaru, membru al Directoratului societăţii Damen Shipyards Mangalia: „Ne bucură colaborarea dintre doi lideri ai industriei din România şi nu numai, care au făcut posibilă o premieră: este pentru prima dată când o astfel de navă este construită în România, iar acest lucru demonstrează că industria navală românească este capabilă să implementeze proiecte foarte complexe şi inovatoare cu un înalt nivel tehnologic.”

    Prima livrare de GNL din România, efectuată de OMV Petrom, a presupus coordonarea şi gestionarea în premieră a unui proces complex în care au fost implicate mai multe companii partenere, in condiţiile respectării tuturor măsurilor de siguranţă. Acesta s-a concretizat în două transporturi separate a câte două autocisterne, care au alimentat rezervorul primei nave din România care funcţionează pe bază de GNL.

    Prin răcirea gazelor naturale la o temperatură de -160°C şi prin lichefiere, acestea îşi reduc volumul de aproximativ 600 de ori comparativ cu volumul în stare gazoasă.

    Astfel, pot fi stocate şi transportate în siguranţă pe distanţe foarte lungi, cu un grad crescut de eficienţă economică şi energetică. Gazele naturale lichefiate reprezintă o alternativă de tranziţie pentru un transport mai curat, în special pentru segmentele de transport ce pot fi mai greu decarbonate, precum transportul rutier greu de marfă şi transportul naval.

    Prin utilizarea de GNL în transporturi, emisiile de CO2 scad cu 15%, cele de oxid de azot scad cu 50%, iar emisiile de particule grele scad cu 99%.

    De asemenea, GNL nu generează emisii de sulf, respectând astfel cerinţele stricte privind emisiile de sulf ale Organizaţiei Maritime Internaţionale.

    OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 53 milioane bep în 2020. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone annual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui iunie 2021, sub două branduri, OMV şi Petrom.

    OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de aproximativ 32 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005-2020.

    OMV Petrom are 26,6 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.

    Acţiunile SNP înregistrează de la începutul anului o creştere de 28,3%, pe fondul unor tranzacţii de 752,7 mil. lei, arată datele BVB.

  • OMV Petrom a finalizat prima livrare de gaz natural lichefiat din România. Volumul a alimentat prima navă cu motoare pe bază de GNL construită în România

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a efectuat prima livrare de GNL către Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare şantier maritim din sud-estul Europei. Produsul a fost utilizat pentru alimentarea unei nave cu motoare care utilizează GNL. Este prima navă de acest tip construită în România, la Şantierul Naval Damen, din Mangalia.

    Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil: „Sectorul transporturilor, care are un rol esenţial pentru mobilitatea bunurilor şi a oamenilor, este şi unul dintre sectoarele în care sunt necesare măsuri eficiente şi cuprinzătoare de reducere a emisiilor. OMV Petrom este şi va continua să fie parte din soluţie, cu un portofoliu mixt de produse care sa răspundă nevoilor de mobilitate din ţara noastră. Prima livrare de GNL din Romania este încă un pas pe care îl facem in extinderea ofertei de produse pentru transport cu emisii scăzute.”

    Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Gas: „În contextul tranziţiei energetice, utilizarea GNL-ului în transport şi industrie poate duce la o reducere semnificativă a emisiilor de carbon şi a celor poluante. România are un potenţial semnificativ de gaze naturale, iar valorificarea acestuia, inclusiv prin lichefiere, deschide noi orizonturi pentru economia româneasca şi contribuie la obiectivele agendei climatice.”

    Florin Spătaru, membru al Directoratului societăţii Damen Shipyards Mangalia: „Ne bucură colaborarea dintre doi lideri ai industriei din România şi nu numai, care au făcut posibilă o premieră: este pentru prima dată când o astfel de navă este construită în România, iar acest lucru demonstrează că industria navală românească este capabilă să implementeze proiecte foarte complexe şi inovatoare cu un înalt nivel tehnologic.”

    Prima livrare de GNL din România, efectuată de OMV Petrom, a presupus coordonarea şi gestionarea în premieră a unui proces complex în care au fost implicate mai multe companii partenere, in condiţiile respectării tuturor măsurilor de siguranţă. Acesta s-a concretizat în două transporturi separate a câte două autocisterne, care au alimentat rezervorul primei nave din România care funcţionează pe bază de GNL.

    Prin răcirea gazelor naturale la o temperatură de -160°C şi prin lichefiere, acestea îşi reduc volumul de aproximativ 600 de ori comparativ cu volumul în stare gazoasă.

    Astfel, pot fi stocate şi transportate în siguranţă pe distanţe foarte lungi, cu un grad crescut de eficienţă economică şi energetică. Gazele naturale lichefiate reprezintă o alternativă de tranziţie pentru un transport mai curat, în special pentru segmentele de transport ce pot fi mai greu decarbonate, precum transportul rutier greu de marfă şi transportul naval.

    Prin utilizarea de GNL în transporturi, emisiile de CO2 scad cu 15%, cele de oxid de azot scad cu 50%, iar emisiile de particule grele scad cu 99%.

    De asemenea, GNL nu generează emisii de sulf, respectând astfel cerinţele stricte privind emisiile de sulf ale Organizaţiei Maritime Internaţionale.

    OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 53 milioane bep în 2020. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone annual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui iunie 2021, sub două branduri, OMV şi Petrom.

    OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de aproximativ 32 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005-2020.

    OMV Petrom are 26,6 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.

    Acţiunile SNP înregistrează de la începutul anului o creştere de 28,3%, pe fondul unor tranzacţii de 752,7 mil. lei, arată datele BVB.

  • Evenimentele care contează

    Recent am aflat că premierul Florin Cîţu nu ştie cât costă o pâine. Mai departe, faptul că premierul încurcă certificatele verzi cu cele de emisii nu poate fi catalogat ca o greşeală foarte mare, dar că abia în august îşi cheamă echipa pentru a vedea de ce se scumpeşte energia este o reacţie destul de întârziată.

    Mai departe, noul ministru de finanţe nu ştie cât e inflaţia şi trăieşte o uluială ghiduşă atunci când află care este de fapt nivelul salariului minim din România. Ce să vezi? Suntem săraci.  În Bucureşti, în ultimul an, s-a modernizat doar 0,9% din totalul conductelor din reţeaua termică a capitalei. Deşi Termoenergetica este firma care gestionează această infrastructură, vina este a Primăriei, nu a companiei deţinută de Consiliul General. Termoenergetica este o creaţie din vremea Gabrielei Firea, dar este ocrotită acum şi de primarul Nicuşor Dan. Cine să-şi mai amintească?

    Problema pentru toţi cei care conduc este că din această amnezie naţională, unii se mai şi trezesc, cei care ştiu cât costă o pâine. Mai mult, duşurile reci care vor veni în această iarnă, şi vor veni, îi vor mai ajuta pe câţiva să-şi revină din euforia schimbării adusă de alegerile de anul trecut. Dar asta ştiţi şi dumnevoastră, sigur, că un sfert de mandat s-a consumat. Pe nimic.

     

     

     


     

  • După o prăbuşire istorică în pandemie, emisiile de dioxid de carbon revin la cote periculoase

     

    Andrei Şerbănescu
     

    Restricţiile pandemice din 2020 au provocat cea mai mare scădere a poluării cu dioxid de carbon de la cel de-al Doilea Război Mondial până în prezent. Dar restricţiile s-au ridicat în cele din urmă şi, odată cu creşterea activităţii economice, emisiile s-au reluat foarte repede până la sfârşitul anului. În decembrie, emisiile la nivel mondial au fost cu 2% mai mari decât în aceeaşi lună din 2019, potrivit noilor date de la Agenţia Internaţională pentru Energie, relatează Bloomberg.

    Emisiile de energie au scăzut cu aproximativ 2 miliarde de tone metrice, sau 5,8% în 2020, faţă de anul precedent. O astfel de scufundare „este fără precedent în istoria omenirii – în linii mari, aceasta este echivalentul eliminării tuturor emisiilor Uniunii Europene din totalul global”, au scris autorii.

    Atât SUA, cât şi UE au înregistrat scăderea emisiilor cu 10%, cele mai puternice reduceri concentrându-se în martie, aprilie şi mai. China a fost singura economie mare care a văzut creşterea emisiilor cu 0,8% anual. O mare parte din această creştere a venit spre sfârşitul anului. Emisiile Chinei au fost cu 7% mai mari în decembrie 2020 decât în decembrie 2019.

    Categoria cu cea mai mare scădere a emisiilor de consum de energie a fost transportul, deoarece muncitorii au fost în carantină, iar afacerile au încetinit sau au încetat. Scăderea consumului de petrol a contribuit cu mai mult de jumătate din cifra totală, jumătate din aceasta provenind din traficul rutier şi alte 35% din avioanele de la sol.

    Unele dintre marile avantaje se numără în rândul spaţiului regenerabil. Electricitatea generată din soare şi vânt a atins pentru prima dată un record de 20% din mixul de surse globale de energie, iar vehiculele electrice s-au vândut în număr record.

    În timp ce lumea se luptă simultan să revină la normal şi să reducă permanent emisiile, AIE (Agenţia Internaţională pentru Energie) este îngrijorată pentru o explozie post-pandemică de CO2. Viteza cu care cererea de energie a revenit odată cu ridicarea restricţiilor „subliniază riscul ca emisiile de CO2 să crească semnificativ în acest an”, a scris AIE, potrivit sursei citate.

     

     

  • Oţelul verde, investiţie sau cost? Ce înseamnă decarbonizarea uneia dintre cele mai poluante industrii ale lumii

    Industria oţelului începe să resimtă presiunea decarbonizării, după ce a stat mai în umbră, reflectoarele fiind mai ales pe sectorul energetic, pe zona de lignit. Cu toate acestea, industria siderurgică aduce un sfert din poluarea din industrie, iar Comisia Europeană vrea ca până în 2050 Europa să devină un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Ce este, până la urmă, decarbonizarea acestei megaindustrii, un cost sau o investiţie? Şi, mai ales, cine plăteşte factura?

    Costul dezastrelor naturale acoperit de companiile de asigurări în prima jumătate din 2021 din cauza ritmului schimbărilor climatice a fost de aproximativ 42 mld. euro. S-a calculat a fi cea mai mare cifră din ultimii 10 ani. În următorii 30-40 de ani, oamenii de ştiinţă au calculat că, din cauza dezastrelor naturale, provocate de schimbările climatice, costul va fi 3,6% din PIB-ul global”, spune Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român de Energie (CRE), organizatie neguvernamentală care reprezintă intereselor marilor jucători din segmentul energetic. Totodată, Corneliu Bodea, alături de fratele său Adrian sunt antreprenorii din spatele grupului Adrem, entitate activă pe zona de soluţii energetice şi automatizări industriale, având 1.500 de angajaţi şi un business de circa 45 de milioane de euro.

    Aşadar, continuă el, reducerea poluării trebuie privită şi în această cheie, a investiţiilor, inclusiv din acest punct de vedere al asigurărilor în caz de dezastre naturale: „Deci, nu numai pentru că vrem să lăsăm planeta mai sigură, mai bună pentru copiii noştri. Dar şi pentru că trebuie să cheltuim atât de mulţi bani şi să acoperim costurile dezastrelor naturale.

    „Declaraţiile nu au fost întâmplătoare, ci au fost făcute în cadrul unui eveniment-premieră pentru piaţa locală. Astfel, Centrul Român pentru Energie (CRE), Liberty Steel, din care face parte şi Liberty Galaţi, fostul Sidex, MTAG Elveţia, ICSI (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice) Râmnicu Vâlcea şi Adrem au semnat luna aceasta un memorandum de înţelegere privind dezvoltarea unui proiect de cercetare-dezvoltare-inovare de integrare a hidrogenului şi înlocuire a combustibililor fosili în procesul de fabricaţie industrială.

    Sanjeev Gupta, proprietarul Liberty Steel, de care aparţine şi Liberty Galaţi, fostul Sidex: ”Nu există niciun substitut care să aibă cu adevărat proprietăţile oţelului.”

    Memorandumul a fost semnat în contextul în care planul pe termen lung al Liberty Galaţi, al doilea cel mai mare consumator de energie din România, vizează utilarea platformei industriale cu mai multe forme de producere a energiei. Platforma are o capacitate de producţie actuală de aproximativ 2 milioane de tone de oţel pe an pentru clienţi din domeniul construcţiilor, naval, petrolier şi gaze, precum şi cel al producţiei de energie regenerabilă, ţinta fiind de a o dubla până în 2030, concomitent cu realizarea mai multor investiţii pe zona de decarbonizare. De la utilizarea hidrogenului, până la energie solară sau eoliană, totul este pe masă pentru ca oţelul produs la Galaţi şi folosit în aproape orice, de la maşini la frigidere, să devină mai verde.

    „Nu există niciun substitut care să aibă cu adevărat proprietăţile oţelului”, spune Sanjeev Gupta, proprietarul Liberty Steel, de care aparţine şi Liberty Galaţi, fostul Sidex, cel mai mare combinat siderurgic din România. „Aşadar, m-aş concentra asupra creşterii la nivel global. Vom vedea că consumul de oţel se va dubla în următorii 30-35 de ani”, mai spune Gupta.

    Ca element cheie pentru inginerie şi construcţii, oţelul este metalul cel mai frecvent utilizat la nivel mondial, punând practic bazele economiei industriale moderne. Dar la fel cum sectoarele petrolului şi cărbunelui s-au confruntat cu o presiune intensă în ultimii ani, rolul oţelului în criza climatică este acum sub un ochi mult mai atent. Modul dominant de topire a fierului pompează în atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon, principalul factor care contribuie la încălzirea globală provocată de om, iar acest lucru trebuie să se schimbe.

    În afara producţiei de energie electrică, sectorul siderurgic este cel mai mare producător industrial de gaze. Dacă oţelul verde va avea cu adevărat un impact în lupta împotriva schimbărilor climatice, industria nu îl poate trata ca pe o nişă, produs premium. Într-o afacere cu mărfuri în care costurile sunt reale, este probabil ca sprijinul contribuabililor să fie necesar în timpul tranziţiei.

    ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din Europa, a estimat că decarbonizarea instalaţiilor sale de pe continent în conformitate cu efortul UE de a elimina emisiile nete de gaze cu efect de seră până în 2050 va costa între 15 mld. euro şi 40 mld. euro. „Executivul european a permis ca impozitul să fie perceput astfel încât să poată sprijini creşterea energiei regenerabile”, spune, pentru FT, Lakshmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal, care a deţinut şi Sidex. „Spunem că în mod similar ar trebui să existe un fel de mecanism politic sau cadru de sprijin pentru industria siderurgică, astfel încât să investim în dezvoltarea proiectelor în proiecte comerciale depline”, adaugă el.

    Fiecare tonă de oţel produsă în 2018, cele mai recente date pe care le-a analizat compania Mckinsey, a emis în medie 1,85 tone de dioxid de carbon, echivalând cu aproximativ 8% din emisiile globale de dioxid de carbon. Pe lângă presiunea Comisiei Europene de a decarboniza industria, producătorii de oţel se văd şi faţă în faţă cu presiunile clienţilor şi ale angajaţilor, care îşi doresc din ce în ce mai mult ca firma pentru care lucrează sau de la care cumpără produse să fie cât mai preocupată de aceste politici de mediu.

    Investitorii se uită de asemenea la aceste aspecte: „Firma globală de investiţii BlackRock (cel mai mare fond de investiţii din lume – n. red.) şi-a confirmat angajamentul faţă de dezvoltarea afacerilor responsabile de mediu şi investiţii durabile”, scriu cei de la Mckinsey.

    Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român de Energie (CRE):„Costul dezastrelor naturale acoperit de companiile de asigurări în prima jumătate din 2021 din cauza ritmului schimbărilor climatice a fost de aproximativ 42 mld. euro. S-a calculat a fi cea mai mare cifră din ultimii 10 ani. În următorii 30-40 de ani, oamenii de ştiinţă au calculat că, din cauza dezastrelor naturale, care vin din cauza schimbărilor climatice, costul va fi 3,6% din PIB-ul global.”

    Încă se fac însă calcule în industria metalurgică despre cât de mare este costul cu decarbonizarea pentru a se ajunge producţia de oţel verde. Unele companii şi-au luat angajamente, cum a fost cazul Liberty Galaţi şi au căutat soluţii.

    În opinia analiştilor de la Mckinsey, hidrogenul este parte a soluţiei când vine vorba de decarbonizarea sectorului industrial: „14% din valoarea potenţială a companiilor siderurgice este expusă riscului dacă nu sunt în măsură să-şi reducă impactul asupra mediului. Ca răspuns, măsurile de decarbonizare, cum ar fi stabilirea sau trecerea la producţia de oţel pe bază de hidrogen, pot fi puse în aplicare fie în siturile viitoare (greenfield), fie în instalaţiile existente (brownfield)”.

    Un prim pas spre oţelul verde a fost făcut şi în România.