Tag: emisii

  • Efectele carantinei asupra mediului: Nivelul zilnic al emisiilor de dioxid de carbon a scăzut cu 60% în UE

    Nivelul zilnic al emisiilor de dioxid de carbon a scăzut cu aproape 60% în Uniunea Europeană, întrucât măsurile de carantină impuse pentru a limita răspândirea virusului au îngheţat activitatea economică – ceea ce a redus temporar impactul oamenilor asupra mediul.

    Măsurile impuse de cele 27 de state membre pentru a ţine populaţia în case în vederea limitării răspândirii virusului au afectat economiile lumii şi au generat o scădere cu 58% a emisiilor de dioxid de carbon, conform firmei franceze de consultanţă în domeniul energiei Sia Partners, citată de FT.

    Emisiile generate de maşini şi motociclete au scăzut cu 88%, de exemplu, în timp ce emisiile din sectorul energetic au scăzut cu 40% faţă de nivelul dinaintea crizei.

    Singurul sector în care emisiile au crescut de la începutul pandemiei este cel al gospodăriilor, unde s-a înregistrat o creştere de circa 30%, întrucât majoritatea europenilor stau în casă.

    „Odată ce restricţiile de mişcare sunt eliminate, anumite sectoare vor reporni imediat, iar altelte nu. Nu vom ajunge imediat la nivelul de dinaintea crizei”, a spus Charlotte de Lorgeril, partener în cadrul firmei de consultanţă.

  • Partea murdară a energiei curate

    În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.

    În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.

    Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei.  

    România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă.

    Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora.

    „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Blumenfield atrage atenţia asupra importanţei pe care o are analiza deşeurilor pentru a putea identifica oportunităţile economice care reies din această piaţă. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi, poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator, dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susţine că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate şi circa 1.100 de situri potenţial contaminate cu deşeuri ca rezultat al activităţii industriale.

    Potrivit specialiştilor citaţi, statul român poate realiza o hartă la nivel naţional a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autorităţile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deşeurilor din piaţa locală.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiştii din piaţa locală atrag atenţia că emisiile României sunt sub media europeană.

    „Nu se vorbeşte deloc despre acest lucru. România este o ţară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de faţă printre ţările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre ţările care nu şi-au încălcat până acum niciun angajament internaţional în ceea ce priveşte schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe ţintele pentru 2020.

    „România este printre ţările care îşi vor respecta ţintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreţi exemplu de o ţară care nu şi le va respecta avem Olanda – ţara morilor de vânt – care nu îşi poate respecta ţinta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realităţi, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care ne arată unde nea poziţionăm la nivel internaţional. Nu suntem noi cei mai prietenoşi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaţionale şi nu la creşterea ei”, a declarat Nicolescu.


    Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
    Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluţie industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă şi geotermală, iar energia solară şi eoliană contribuie cu 2,6%. 

  • Formula 1 doreşte implementarea unor motoare care nu emit carbon, până în 2030

    Pentru a realiza acest lucru, cei de la Formula 1 au anunţat că, până în anul 2030, vor fi utilizaţi biocarburanţi şi carburanţi sintetici, ce se află încă în faza de dezvoltare. Astfel, monoposturile vor avea emisii zero de carbon, informează motorsportmagazine.com.



    Echipele din Formula 1 vor fi nevoite să utilizeze surse de energie regenerabilă şi vor folosi mijloace de transport eficiente pentru reducerea emisiilor de carbon. În prezent, echipamentul folosit în competiţiile de Formula 1 este transportat, în jurul lumii, cu şapte avioane de mari dimensiuni.



    De asemenea, oficialii Formula 1 au mai menţionat faptul că, până în 2025, doresc înlocuirea elementelor din plastic, cu cele realizate dintr-un material reciclabil, pentru a putea fi reutilizat şi reciclat. În plus, fanii curselor de Formula 1 vor fi sfătuiţi să aleagă căi mai ecologice de a ajunge la circuitul unde se desfăşoară competiţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Străzile Europei devin tot mai verzi

    Piaţa auto europeană urmează să treacă prin cea mai mare transformare a sa din ultimii 100 de ani – fiecare constructor sau grup auto va trebui să se încadreze într-o limită de 95 de grame de dioxid de carbon emis per kilometru. Asta după ce la 1 septembrie a intrat în vigoare o nouă versiune a normei de poluare Euro 6, iar anul trecut au trecut la măsurătorile WLTP (Worldwide Harmonised Light Vehicle Test Procedure – un standard internaţional creat ca să determine nivelul de poluanţi, emisii de dioxid de carbon şi consumul autovehiculelor tradiţionale şi hibride, precum şi gama autovehiculelor electrice).

    Toate acestea au determinat investiţii majore din partea constructorilor şi tăieri de modele sau versiuni, pe măsură ce acestea nu se mai încadrau în noile standarde.

    Economia Germaniei suferă cea mai periculoasă încetinire în aproape şapte ani, pe măsură ce scăderea producţiei industriale se adânceşte şi creşte presiunea asupra guvernului pentru a impulsiona economia prin stimulente fiscale, scrie Blomberg. Germania este cel mai mare partener comercial al României, însumând aproape un sfert din totalul exporturilor de bunuri din România.

    Activitatea din fabricile nemţeşti s-a redus în septembrie în cel mai rapid ritm de un deceniu încoace şi creşterea serviciilor s-a temperat, potrivit unui raport lunar. Au existat, de asemenea, alte semne că piaţa forţei de muncă va fi lovită. Acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra cererii şi ar putea porni o spirală negativă pentru cea mai mare economie din Europa.Potrivit estimărilor managerilor din industria nemţească, aceasta va continua să scadă la un ritm de 2% în 2020, după o scădere similară în 2019.
    „Pe piaţa auto europeană vedem o scădere a vânzărilor de autoturisme noi şi o stagnare a pieţei pe care o vedem peste tot în lume. Şi în China vânzările de maşini scad, vedem un fenomen global în acest moment. La fel, şi în Europa am tot avut creşteri, însă există o limită până la care poţi creşte, a explicat Erik Jonnaert, care până luna aceasta a deţinut funcţia de secretar general al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile şi care de la 1 octombire este senior advisor în cadrul boardului ACEA.

    El a subliniat că încetinirea pieţei are legătură şi cu noul standard de poluare care a intrat în vigoare la 1 septembrie. „Acum maşinile noi trebuie să treacă prin teste mai lungi şi mai dure pentru a îndeplini normele. Anul trecut a fost WLTP, acum noul standard Euro 6, omologarea durează iar cine comandă acum o maşină nouă aşteaptă mai mult până o va primi. Acest lucru de asemenea determină o încetinire a pieţei.
    Din 2021 pragul de 95 de grame de CO2 per km va reprezenta o provocare pentru industria auto, având în vedere situaţia de astăzi, mai ales că în ultimii doi ani emisiile de dioxid de carbon au crescut în loc să scadă. „Creşterea ponderii motoarelor pe benzină a determinat şi creşterea emisiilor de dioxid de carbon. Nu cu mult, dar au crescut. Producătorii vor să atingă acest target, însă timpul devine unul tot mai scurt, a subliniat Erik Jonnaert.

    Din 2007 până în 2017 emisiile de CO2 au scăzut, însă din acel an valorile au revenit pe plus. Pentru a îndeplini ţinta din 2021, va trebui ca industria să treacă prin schimbări puternice pe piaţa auto europeană în 2020. Spre exemplu, în prezent motorizările pe benzină reprezintă mai bine de jumătate din piaţă, în timp ce dieselul a scăzut dramatic, la 35% din piaţă. „Europa vrea acum să dea un exemplu celorlalte pieţe mari. SUA şi China, ţările cu cele mai mari emisii, nu iau încă măsuri la fel mari pentru a reduce emisiile. Noi avem ambiţii mari, nu tocmai realiste şi care forţează pieţele. Industria auto investeşte acum în Europa pentru a respecta cerinţele.

    Dar piaţa o va accepta? Producătorii vor lansa noile modele, însă cumpărătorii le vor achiziţiona? Avem nevoie de suportul guvernelor pentru ca oamenii să le achiziţioneze şi să aibă posibilitatea de a le încărca, a subliniat Erik Jonnaert. România e cel mai bun exemplu în materie de subvenţii pentru maşini electrice. Are cea mai mare primă din UE pentru maşini electrice, dar în ceea ce priveşte infastructura, România este printre ţările cu cele mai puţine staţii.

    „Oamenii sunt încurajaţi să treacă pe electric, dar nu le sunt oferite şi puncte de încărcare, există o inconsistenţă în implementarea măsurilor. Este şi o discuţie despre ou şi găină. Pentru a avea piaţă ai nevoie de infrastructură şi bonus de la stat, a spus Erik Jonnaert. În ceea ce priveşte poluarea, în România, de când a fost eliminat timbrul de mediu, la 1 februarie 2017, pe piaţa locală au intrat aproape 1,5 milioane de maşini vechi şi poluante, 80% dintre acestea fiind mai vechi de 10-12 ani. „Vedem această problemă peste tot în Europa Centrală şi de Est când vine vorba de importul de maşini poluante.

    Dar aici este considerată a fi o problemă naţională şi nu este o problemă controlată de producători, a subliniat Erik Jonnaert. El este de părere că importurile de maşini rulate ar trebui controlate. În ţările din care acestea sunt exportate, aceste maşini ar trebui casate, iar în ţările importatoare, importul acestor maşini ar trebui îngreunat. „Mai există un prag – inspecţiile tehnice periodice. Dacă este posibil să conduci astfel de automobile, atunci problema va persista. Dacă veţi putea controla acest fenomen, maşinile vor fi controlate mult mai strict, iar maşinile poluante vor fi eliminate de pe străzi, atunci vor fi casate. Este vorba strict de aplicarea legii, a subliniat Erik Jonnaert.

    Acum în Comisia Europeană se vorbeşte despre un nou Green Deal, de un plan şi mai ambiţios pentru reducerea emisiilor în general, de ideea de a deveni neutri din punctul de vedere al CO2 până în 2050. „Cumva nu este corect că Europa vrea să conducă pe acest domeniu în timp ce alţii nu urmează exemplul. Europa nu e singurul loc din lume cu emisii şi dacă în 2050 noi devenim neutri, dar restul lumii nu schimbă nimic, nu vom ajuta cu mare lucru. Toţi trebuie să urmeze exemplul, altfel va exista un dezavantaj competitiv pentru companiile din Europa, a concluzionat Erik Jonnaert. 

  • Aproape 90 de mari companii mari se angajează să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră

    Aproape 90 de mari companii mari se angajează să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră, într-o nouă campanie de orientare a multinaţionalelor către un viitor cu emisii reduse de carbon, anunţă Reuters.

    We Mean Business, o coaliţie de grupuri de advocacy, a declarat că zecile de companii s-au alăturat iniţiativei în ultimele două luni. „Acum avem nevoie de mai multe companii care să se alăture mişcării, trimiţând un semnal clar că pieţele se schimbă”, a declarat secretarul general al Naiunilor Unite, Antonio Guterres, într-o declaraţie.

    Coaliţia a fost lansată în iunie, la iniţiativa unor lideri ai Naţiunilor Unite, de afaceri şi ai societăţii civile, iar în prezent 87 de companii, cu o capitalizare totală a bursieră de peste 2.300 de miliarde de dolari, sunt implicate.

    Unele companii din coaliţie au convenit să-şi reducă emisiile de carbon până la zero până în 2050, inclusiv compania elveţiană Nestle, compania franceză de materiale de construcţie Saint-Gobain şi producătorul francez de produse cosmetice L’Oreal.

    Altele spun că îşi vor alinia operaţiunile pentru a limita creşterea temperaturilor medii globale la 1,5 grade Celsius, conform Acordului de la Paris din 2015.

    Acest grup include compania finlandeză de telecomunicaţii Nokia, grupul alimentar francez Danone şi producătorul britanic de medicamente AstraZeneca.

     Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din „mineritul” web rezultă anual 800 de tone de emisii de CO2

    În 2018, aplicaţiile care rulează în browser-ul unui utilizator şi urmăresc să obţină criptomonede – aşa-numitul minerit web – au consumat până la 18,8 gigawaţi de energie electrică, potrivit unei cercetări Kaspersky, de unde rezultă aproape 800 de tone de emisii de CO2.

    Valorile sunt comparabile cu rata de consum energetic a Poloniei. Mineritul web sau cryptojacking-ul de browser este o ameninţare căreia este posibil ca mulţi utilizatori să îi fie victimă cu regularitate, fără să ştie. Ei pot afla numai dacă verifică un cod sursă al paginii web sau dacă observă că anumite resurse web le supraîncărcă dispozitivele atunci când sunt deschise. Mineritul web este o metodă alternativă de a obţine criptomonede, care foloseşte vizitatorii site-urilor pentru a-şi atinge obiectivul. Proprietarii de site-uri convertesc capacitatea dispozitivelor utilizatorilor lor în criptomonede în timp ce browser-ul utilizatorului este activ sau rulează în fundal. Cu toate acestea, în anumite cazuri, paginile web notifică utilizatorii despre expunerea lor la această practică şi le solicită consimţământul, explicând că mineritul web se realizează pentru a monetiza pagina web fără a afişa reclame enervante sau abonamente plătite.

    Mineritul web este, de obicei, considerat o activitate nevinovată care nu duce la o pierdere semnificativă de bani şi consumă doar o cantitate mică de energie. Pentru a elimina aceste mituri, cercetătorii au analizat statisticile din rapoartele soluţiilor de securitate Kaspersky care au împiedicat activitatea de minerit web în 2018. Astfel, au ajuns la concluzia că, deşi pierderile individuale ar putea fi considerate nesemnificative, impactul global este surprinzător de sumbru.

    Conform acestor calcule, cantitatea de energie consumată prin mineritul web ar putea fi de până la 1.670 de MWh, cu excepţia cazului în care pagina web blochează codul responsabil pentru iniţierea mineritului. Convertit în emisii de dioxid de carbon raportat la nivelurile globale ale Agenţiei Energetice Internaţionale (IEA), nivelul este echivalent cu aproximativ 800 de tone de gaze cu efect de seră (CO2) emise în atmosferă în 2018.

    Taxele de energie electrică pentru un nivel atât de ridicat de energie pot varia de la câteva sute de mii de dolari până la jumătate de milion de dolari, în funcţie de ţara de origine. Cantitatea de energie necesară pentru acest lucru ar fi de peste trei ori mai mare decât producţia centralei nucleare de la Cernobîl, cu un an înainte de tragicul incident.

    Citişi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia energetică ce ar putea genera o creştere a producţiei industriale de 1 – 3 mld. euro în România, contribuind la crearea unui număr de 30.000 până la 52.000 de noi locuri de muncă

    Tranziţia energetică ar putea genera în România o valoare suplimentară de 1-3 miliarde de euro a producţiei industriale, contribuind la crearea unui număr de 30.000 până la 52.000 de noi locuri de muncă în perioada 2017-2030, arată studiul “Just E-Volution 2030.v

    Studiul a fost elaborat de think-tank-ul The European House – Ambrosetti împreună cu Fundaţia Enel şi include contribuţii şi sugestii din partea Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), a mediului de afaceri internaţional şi românesc (Alcoa, Dacia, UNTRR, AFEER), a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), BNEF şi alţii.

    Rezultatele modelului au evidenţiat faptul că tranziţia energetică, posibilă în urma procesului de electrificare generată prin intermediul surselor de energie regenerabilă (RES) şi al digitalizării, reprezintă o oportunitate, iar rezultatele sale sunt deosebit de pozitive pentru stimularea producţiei industriale şi a ocupării forţei de muncă în ţările UE-28, precum şi în Italia, Spania şi România.

    Studiul ia în calcul estimările rezultate în urma aplicării a trei scenarii diferite (Scenariul de Referinţă al UE, Scenariul EUCO3232.5 şi Scenariul Eurelectric), bazate pe evoluţia cererii finale de energie, care ia în calcul metode alternative de trecere la noi surse de producere a energiei electrice.

    România are o cotă de energie din surse regenerabile peste nivelul Uniunii Europene, dar cu un PIB pe cap de locuitor de 9.600 de euro, care se situează sub media Uniunii Europene.

    În 2030, se preconizează că România va înregistra o reducere cu 43,9% a producţiei de energie generată de sectoarele incluse în schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) şi de 2% a energiei provenită din sursele care nu sunt incluse în schema ETS, care raportează emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) faţă de nivelurile din 2005. În aceste condiţii, România va reuşi să atingă o pondere de 27,9% a energiei regenerabile din consumul final şi sa îşi îmbunătăţească eficienţa energetică cu 37,5% (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Mai multe autovehicule Opel sunt retrase în service după ce au depăşit nivelul emisiilor de azot

    Modelele Adam şi Corsa depăşesc în mod ”serios” nivelurile de oxid de azot permise când sunt în circulaţie. Ordinul afectează 210.000 de vehicule, dintre care 54.000 se află în Germania, potrivit Bild.

    Evaluarea calităţii Opel a constatat că sistemul de control Lambda nu este suficient de ”robust” atunci când autovehiculele ating viteze mari. Acest lucru a fost înregistrat în cazul anumitor modele Adam şi Corsa lansate pe piaţă în 2018 şi 2019, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, citat de Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră la nivel mondial: Finlanda promite să elimine total emisiile de carbon din ţară până în 2035

    Noul guvern finlandez a promis că va elimina total emisiile de carbon din Finlanda până în 2035, una dintre cele mai mari ambiţii asumate la nivel internaţional, potrivit The Independent.

    Într-un acord semnat de coaliţie săptămâna aceasta, care mai are prevederi precum cheltuieli mai mari pentru armament, noul guvern din Finlanda a anunţat că este pregătit să revormeze atât politicile ţării cât şi ale Uniunii Europene cu privire la încălzirea globală şi combaterea acestui fenomen.

    Antii Rinne, social-democratul care a devenit recent primul premier de stânga din istoria Finlandei din ultimii 20 de ani, a anunţat în faţa reporterilor că este momentul să „investească în viitor”.

    Ţinta este un compromis între cele cinci partide care fac parte din noul guvern, printre care social-democraţii, verzii şi un partid centrist – iar această ţintă va fi revăzută în 2025.

    Într-un gest simbolic, membrii noului cabinet guvernamental au luat tramvaiul spre conferinţa de presă.

     

     

     

  • SCANDALUL emisiilor de dioxid de carbon: Amendă exorbitantă pentru compania Porsche

    Procurorii din Stuttgard au spus că departamentul de dezvoltare al companiei şi-a neglijat obligaţiile legale, ceea ce a condus, în cele din urmă, la vânzarea de automobile diesel în Europa, precum şi în alte regiuni, care nu respectau regulile privind nivlurile de poluare admise.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro