BusinessMagazin

Tag: ecologic

  • O noua metodă de a construi o casă ieftină si ecologică inventată de o româncă

    Este vorba despre case ecologice din piatra, lemn si pereti din puzderie de canepa cu var. Leontina Prodan spune ca va construi, in scop demonstrativ, prima casuta ecologica de canepa, la Galgau Almasului, langa Gradina Zmeilor, pe un teren pe care il are mostenire de la parinti, scrie graiulsălajului.ro
     
    “Am inceput anul trecut cu primele zidarii demonstrative din lemn, piatra si puzderie de canepa cu apa sau cu lut. Casuta canepii de la Galgaul Almasului va fi un proiect pilot, proiectata pentru zone protejate. Va fi ca si o casuta de vacanta, de 15 – 20 de metri patrati, cu acoperis verde (se decoperteaza de vegetatie terenul de sub casa, iar stratul respectiv se pune pe acoperis – n.r.) si zidarie de puzderie de canepa. Casuta va fi langa un izvor si va avea toate utilitatile necesare pentru locuit”, declară Leontina Prodan pentru sursa citată mai sus.
    “Mergem pe ideea de traditional. Dintr-o cultura de canepa de un hectar rezulta 10 – 15 tone de planta, suficienta pentru o casa. Casa se poate construi intr-o claca, la fel cum faceau bunicii nostri. Ne mai trebuie piatra, lemn si var sau lut”,  explica Prodan.
     
    Legat de costuri, initiatoarea proiectului spune ca vor fi aproape de zero. Proiectul este realizat de Ileana Mavrodin, arhitect roman reintors in tara din Canada, care si-a construit propria casa verde, din cob (amestec de lut, paie, nisip, apa). 
     
    Pe langa programul clasic Casa Verde, prin care se acorda cetatenilor finantare nerambursabila pentru instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, Ministerul Mediului acorda finantare pentru constructia sau izolarea termica de locuinte utilizand materiale naturale, prin programul Casa Verde Plus. 
     
    Programul a fost lansat in 2016 si este multianual. Persoanele fizice care construiesc sau renoveaza ecologic pot beneficia de rambursari din totalul sumei cheltuite cu materialele si lucrarile de constructie pana la valoarea maxima de 40.000 de lei, dupa finalizarea lucrarilor si obtinerea certificatului de performanta energetica. 
     
    Se pot folosi pentru constructia sau izolarea caselor materiale ecologice precum canepa, lana, bumbac – denim reciclat, vata minerala bazaltica, pluta, perlitul, celuloza sau zidaria din canepa si var. Mai multe detalii despre program puteti gasi pe site-ul www.afm.ro.
     
    La Timisoara, Leontina Prodan a infiintat Scoala Tehnica de Arte Romanesti Traditionale (START), unde tinerii invata diferite meserii si mestesuguri traditionale, precum constructia de case din materiale naturale, confectionare de papusi din materiale ecologice sau coaserea costumelor populare romanesti. 
     

  • CASA DIN CÂNEPĂ sau cum vrea o româncă să revoluţioneze construcţia de locuinţe

    Este vorba despre case ecologice din piatra, lemn si pereti din puzderie de canepa cu var. Leontina Prodan spune ca va construi, in scop demonstrativ, prima casuta ecologica de canepa, la Galgau Almasului, langa Gradina Zmeilor, pe un teren pe care il are mostenire de la parinti, scrie graiulsălajului.ro
     
    “Am inceput anul trecut cu primele zidarii demonstrative din lemn, piatra si puzderie de canepa cu apa sau cu lut. Casuta canepii de la Galgaul Almasului va fi un proiect pilot, proiectata pentru zone protejate. Va fi ca si o casuta de vacanta, de 15 – 20 de metri patrati, cu acoperis verde (se decoperteaza de vegetatie terenul de sub casa, iar stratul respectiv se pune pe acoperis – n.r.) si zidarie de puzderie de canepa. Casuta va fi langa un izvor si va avea toate utilitatile necesare pentru locuit”, declară Leontina Prodan pentru sursa citată mai sus.
     
    “Mergem pe ideea de traditional. Dintr-o cultura de canepa de un hectar rezulta 10 – 15 tone de planta, suficienta pentru o casa. Casa se poate construi intr-o claca, la fel cum faceau bunicii nostri. Ne mai trebuie piatra, lemn si var sau lut”,  explica Prodan.
     
    Legat de costuri, initiatoarea proiectului spune ca vor fi aproape de zero. Proiectul este realizat de Ileana Mavrodin, arhitect roman reintors in tara din Canada, care si-a construit propria casa verde, din cob (amestec de lut, paie, nisip, apa). 
     
    Pe langa programul clasic Casa Verde, prin care se acorda cetatenilor finantare nerambursabila pentru instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, Ministerul Mediului acorda finantare pentru constructia sau izolarea termica de locuinte utilizand materiale naturale, prin programul Casa Verde Plus. 
     
    Programul a fost lansat in 2016 si este multianual. Persoanele fizice care construiesc sau renoveaza ecologic pot beneficia de rambursari din totalul sumei cheltuite cu materialele si lucrarile de constructie pana la valoarea maxima de 40.000 de lei, dupa finalizarea lucrarilor si obtinerea certificatului de performanta energetica. 
     
    Se pot folosi pentru constructia sau izolarea caselor materiale ecologice precum canepa, lana, bumbac – denim reciclat, vata minerala bazaltica, pluta, perlitul, celuloza sau zidaria din canepa si var. Mai multe detalii despre program puteti gasi pe site-ul www.afm.ro.
     
    La Timisoara, Leontina Prodan a infiintat Scoala Tehnica de Arte Romanesti Traditionale (START), unde tinerii invata diferite meserii si mestesuguri traditionale, precum constructia de case din materiale naturale, confectionare de papusi din materiale ecologice sau coaserea costumelor populare romanesti. 
     

  • Bio, modă sau afacere?

    Se vede cu ochiul liber nu numai pe rafturile magazinelor şi în activitatea fermierilor, ci şi în puzderia de firme care importă, produc, distribuie sau promovează produsele „curate”, fără insecticide, pesticide, antibiotice, potenţiatori sau coloranţi chimici. În 2016 vânzările de produse bio pe piaţa locală au marcat un plus de 30%, iar previziunile pentru acest an sunt la fel de optimiste.

    „În primii ani, până când am înţeles ce înseamnă producţia organică, am pierdut mult din recoltă, în unii ani chiar şi 50%”, spune antreprenorul George Neacşu, care a mizat, împreună cu fratele său, Mircea Neacşu, pe viticultură, investind într-o cramă şi două podgorii, una certificată pentru vinuri bio, cea mai mare de acest fel la nivel european. George Neacşu explica într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN că a fost foarte important să realizeze un echilibru: de exemplu pentru dăunători, cum sunt moliile, în mod obişnuit sunt folosite substanţe chimice, dar în culturile organice sunt interzise, fiind folosite alte tipuri de tehnici. „De pildă sunt anumite capcane care atrag moliile şi acolo mor singure. În alte situaţii sunt folosite gâşte – nu în România. Sunt anumite «tertipuri», să le zicem aşa, pentru a crea echilibrul biologic.” Iar în anii în care recolta a fost compromisă, antreprenorii au fost nevoiţi să suporte, după cum spune vrânceanul, „pur şi simplu, pierderile respective”.

    Pentru a se diferenţia de alţi producători, au decis, în 2005, să facă demersurile necesare pentru a transforma una dintre vii, cea de la Însurăţei, în judeţul Brăila (246 hectare), într-una organică. Au pornit procesul de reconversie, iar pentru a obţine certificatul de producător agricol organic este nevoie de cel puţin trei ani, vreme în care producătorul trebuie să respecte regulile agriculturii bio, dar nu are certificatul. După trei ani se consideră că solul şi plantele sunt curăţate de substanţele chimice folosite anterior în producţia de masă.

    Diferenţele de producţie sunt mari, povesteşte Neacşu, nu foarte mulţi aleg această cale, pentru că, este foarte riscantă şi pot pierde toată recolta rapid. „Marele avantaj al prodgoriei de la Însurăţei este că acolo terenul e nisipos, motiv pentru care, după fiecare ploaie, care în principiu aduce diverse boli în vie, trebuie să avem o reacţie rapidă, să stropim cu diverse substanţe.” Şi, povesteşte antreprenorul, sunt mai multe tipuri de substanţe, dintre care unele sistemice, rezistente la ploaie, însă cele organice trebuie folosite după fiecare serie de averse. Iar la Însurăţei solul nisipos permite ca la scurt timp după ploaie, numai 2-3 ore, să se poată intra cu tractorul în vie, pentru a face lucrări. Conform celor mai recente date disponibile, Senator Wine a raportat în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 15,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2014.

    Piaţa de produse bio din România are o valoare estimată la circa 40 milioane euro în 2016, în creştere cu 30% faţă de acum doi ani, potrivit unui raport realizat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), publicat la jumătatea lunii februarie şi citat de Ziarul Financiar.

    Această creştere se datorează expansiunii retailerilor, reducerii TVA la alimente, creşterii salariului minim, precum şi interesului crescut al românilor de a consuma produse sănătoase, o tendinţă care se observă în special în rândul familiilor cu copii, potrivit raportului USDA. Consumatorul de român de produse bio are între 25 şi 45 de ani, un nivel ridicat de educaţie, venituri peste medie şi este interesat de un stil de viaţă sănătos; potrivit aceleiaşi surse, cei mai mari cumpărători de produse bio sunt femeile. La nivel mondial, vânzările de alimente organice au crescut de peste cinci ori în ultimii 15 ani, atingând 70 de miliarde de euro în 2014. Cea mai importantă piaţă este SUA, cu o pondere de 44%, urmată de Germania (11%), Franţa (7%), China (5%), Canada, Italia şi Marea Britanie (4% fiecare), Elveţia (3%), Suedia (2%) şi Japonia (2%), potrivit unei analize realizate de Agence BIO. Piaţa europeană era estimată în 2014 la o valoare de 27,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 41% din piaţa bio mondială, din care 25,5 miliarde de euro reprezintă contribuţia UE (circa 38% din piaţă bio mondială).

    Vânzările totale de produse bio în SUA (alimentare şi nonalimentare) au atins 43,3 miliarde de dolari în 2015 (cca 36 mld. euro), din care produsele alimentare reprezintă 90%. Fructele şi legumele bio sunt produsele cel mai vândute în SUA (peste o treime din piaţă), cu o creştere de 10,6% în 2015 faţă de 2014, atingându-se o valoare de 14,4 miliarde de dolari. Fructele şi legumele bio au acoperit în 2015 circa 13 % din vânzările naţionale de fructe şi legume.

     

  • Căsuţa din poveşti: Doi fraţi din Bistriţa au construit o locuinţă ecologică unică in lume

    În căsura construită de Paul şi Cristian Axinte oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

    Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

    Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

    Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

    Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

    L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Căsuţa din poveşti: Doi fraţi din Bistriţa au construit o locuinţă ecologică unică in lume

    În căsura construită de Paul şi Cristian Axinte oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

    Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

    Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

    Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

    Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

    L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum să faci 1 milion de euro pe hectar dintr-o afacere agrosilvică?

    Răspunsul ar putea fi: plantaţie de nuc forestier ecologic.
     
    Piaţa de desfacere pentru cheresteaua ecologică de nuc se învârte astăzi între 1700 şi 2500 euro/m3 cu o clientelă orientată pe cumpărarea de case ecologice.
     
    Piaţa europeană a caselor ecologice active sau pasive se situează la 1300-2000 euro/m2 de construcţie cu o tendinţă de creştere anuală a pieţei de 15-20% în ultimii 10 ani, informează site-ul romanianoastra.ro
     
    La ora actuală, oferta mondială de cherestea de nuc acoperă circa 25 % din nevoile de consum. Ţinând cont de timpul necesar pentru recoltare (30 de ani) oferta mondială nu va putea satisface nevoile în următorii o sută de ani.
     
    Din punct de vedere tehnic o astfel de afacere presupune o schemă de plantare de 3,5 m/3,5 m cu un număr de 800 de plante/ha. Cu un randament mediu de 0,75 m3 pe arbore, la un preţ mediu de 1700 euro/m3 de cherestea ecologică, vorbim de un venit de 1 milion de euro/ha peste 30 de ani.
     
    Ca întreţinere anuală, plantaţia nu este pretenţioasă. Are nevoie de trei elemente principale şi anume fertilizare, întreţinere covor ierbos respectiv toaletarea arborilor. Fertilizarea şi întreţinerea covorului ierbos se pot realiza simultan prin introducerea a 7 oi/ha în plantaţia de nuc. Într-o astfel de variantă, arborii trebuie protejaţi de iepuri şi căprioare cu un manşon de sârmă. Toaletarea este o operaţie simplă realizată de către ţăran/investitor, timp de 2 săptămâni pe an cu un secator mecanic.
     
    Investiţia în această afacere se duce la cca 7000 euro/ha, din care 3000 euro puieţii, 1000 euro operaţia de plantare, 1000 euro protecţia împotriva animalelor, cca. 1000 euro fertilizarea de bază respectiv cca. 1000 euro împrejmuirea.
     
    Pentru Transilvania soiul cel mai adaptabil este Geoagiu 65 pe rădăcină proprie din nuci selecţionaţi. Datorită habitusului mare al plantei este obligatorie plantarea de nuci pe rădăcini proprii.
     
    Plantarea de nuci altoiţi este exclusă datorita profunzimii mai reduse a sistemului radicular ceea ce la un vânt mediu de 50 km/oră,  ţinând cont de înălţimea acestora, duce la căderea arborilor ca la un joc de domino.
     
    Pentru românii care nu au răbdare 30 de ani, există formulă un pic mai rapidă. Este vorba de aceeaşi plantaţie de nuc forestier dar pe o schemă de plantare de 4/4m cu un număr de 625 de arbori/ha.
     
    Într-o astfel de plantaţie, după primii 10 ani se pot recolta cca. 1000 de kg/nuci/fructe pe ha. La un randament de sâmbure de 50 % rezultă 500 de kg/ha, cu un preţ de vânzare directă de 6 euro/kg rezultând un venit anual de 3000 de euro şi unul multianual de 60 000 euro/20 de ani.
     
    Din punct de vedere financiar o astfel de soluţie este mai puţin interesantă decât varianta de bază, datorită reducerii numărului de plante de la 800 la 625.
     
    Plantaţia fiind ecologică beneficiază anual de la APIA de o subvenţie de conversie de 619 euro/ha în primii 3 ani  şi de 400 de euro/ha după cei trei ani. Costul certificării ecologice anuale a unei ferme de 3 ha este de cca. 1000 lei.