BusinessMagazin

Tag: ecologic

  • Noua metodă de a fenta legislaţia din România. Cum au reuşit micii comercianţi să înlocuiască pungile din plastic ecologice cu mâner

    Micii comercianţii au gasit o nouă metodă prin care să plătească mai puţin pentru ambalaje, după interzicerea comercializării pungilor de plastic cu mâner de la 1 ianuarie 2019 ce presupunea înlocuirea acestora cu pungi din materiale ecologice.

    Conform informaţiilor oferite de un proprietar de cantină din centrul Bucureştiului, acesta a început să cumpere pungi din plastic fără mâner pentru a evita costul crescut al celor ecologice cu mâner.

    „Pungile cu mâner sunt de trei ori mai scumpe decât cele fără mâner, care au exact aceeaşi dimensiune. Acestea arată exact ca o pungă cu mâner…dar nu au mâner”, a spus proprietarul cantinei din centrul Bucureştiului, care a decis să ofere clienţilor acest tip de pungi pentru transportul alimentelor cumpărate.

    Un alt comerciant, care are un aprozar într-un cartier din Bucureşti, spune că nu mai oferă clienţilor pungi în care să îşi transporte legumele sau fructele cumpărate, ca urmare a creşterii recente a preţului pentru pungile de plastic: „Dacă eu pun un preţ de 40 de bani pe acele, nimeni nu va dori să o plătească”.

    Valoarea ecotaxei pentru pungi de plastic a crescut de la 0,1 lei la 0,15 lei pentru fiecare pungă, potrivit OUG 50/2019, publicată la începutul lunii iulie în Monitorul Oficial. Astfel, ecotaxa, în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă anumite cerinţe specifice; ecotaxa se încasează de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de ambalaje de desfacere şi se evidenţiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afişează la loc vizibil la punctul de vânzare, în vederea informării consumatorilor finali, conform documentului oficial citat de ZF.

    „Sunt vizate, în primul rând, acele pungi din plastic foarte subţire fără mâner, disponibile gratuit, de obicei, la raioanele de fructe şi legume, si pe care, ulterior, le reîntâlnim în natură. Nu putem asista pasivi la distrugerea ecosistemelor şi trebuie, deci, să acţionăm“, a declarat recent Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului.

    În afară de creşterea cuantumului eco-taxei, noile prevederi obligă taxarea oricărui tip de pungi din plastic, indiferent de grosimea sau forma lor. Sunt exceptate de la plată alternativele ecologice (biodegradabile şi compostabile), ca de exemplu produse din amidon sau celuloză. 

    În ceea ce priveşte pungile de plastic cu mâner, acestea au fost interzise de la începutul anului în România, potrivit unui act normativ care modifica Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Pungile de transport din plastic subţire şi foarte subţire fără mâner nu fac obiectul interzicerii comercializării sau introducerii pe piaţa naţională.

     

     

     

  • Subvenţiile stimulează agricultura ecologică. Agricultura ecologică a ajuns la o suprafaţă cultivată de peste 300.000 de hectare, pentru prima dată în istorie

     Trendul pentru această cultură este în creştere, iar subvenţiile de la APIA stimulează agricultura ecologică. Noi voiam să facem agricultură ecologică încă de la început, pentru că ni s-a părut o cale sănătoasă pentru cei care vor să ofere un produs sănătos“
     
    Agricultura ecologică prinde tot mai mult teren şi în România, fiind o nişă în creştere datorită orientării consumatorilor către produse mai sănătoase şi încurajată de subven­ţi­ile primite de fermieri de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Astfel, suprafaţa cultivată cu cereale, legume sau fructe ecologice a ajuns pentru prima dată în istorie la aproape 306.000 de hectare, adică puţin peste 2% din suprafaţa totală cultivată a României, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Capră antifoc

    Astfel, autorităţile din Nevada City, o localitate din statul american California, afectat periodic de astfel de incendii, s-au gândi să apeleze la capre care să mai „tundă” din vegetaţia care creşte între zonele de case şi chiar să cureţe complet fâşii de teren care să întârzie astfel propagarea incendiilor, scrie CNN. Cum obţinerea de bani de la guvern e dificilă, primăria localităţii a lansat o campanie de strângere de fonduri pe internet (crowdfunding) – Goat Fund Me — pentru a putea închiria capre de la o firmă specializată în astfel de servicii. 

  • Coşmarul ecologic al Mării Aral s-ar putea repeta? O altă mare, în pericol de a dispărea de pe faţa pământului

    Activiştii de mediu din Azerbaidjan trag un semnal de alarmă privind marasmul ecologic al Mării Caspice, care se confruntă nu doar cu o criză la nivel hidrologic, ci şi în privinţa vieţii marine, relatează Europa Liberă.

    Scăderea fondului piscicol şi diminuarea nivelului de apă sunt doar două dintre probleme. Golful Baku era cândva populat intens cu foci. Însă habitatul este acum pe cale de dispariţie, spune Azer Garayev, directorul Societăţii pentru Protecţia Animalelor din Azerbaidjan.
     
    „În 2003, am descoperit 750 de carcase de foci moarte în doar o lună”, atrage atenţia Garayev.
     
    În procente, situaţia este şi mai neagră: cercetătorii în biodiversitate marină susţin că populaţia de foci de-a lungul ţărmului a scăzut la 10%.
     
    Regiunea Baku şi alte zone ale Azerbaidjanului sunt bogate în zăcăminte de pretol, care reprezintă o piesă vitală din economia ţării. Dar mediul înconjurător este cel care plăteşte „factura” acestui motor economic, al cărui impact distructiv se resimte în calitatea apei şi în fauna marină.
     
    Acestor factori negativi li se alătură şi schimbările climatice, precum şi deversările de reziduuri radioactive, care ajung în Marea Caspică prin râul Volga.
     
    Ploile şi-au redus recurenţa în Bazinul Volga, iar carenţa de apă este acoperită din rezervoare, subliniază Ilnur Safarov, expert în biologie marină. Prima consecinţă, potrivit cercetătorului: „Rezervele de apă au scăzut constant, în timp ce evaporarea a crescut. Asta cauzează scăderea accelerată a nivelului mării”.
     

  • Românul care construieşte case de lux pentru englezi – VIDEO

    Afacerea îşi are rădăcinile nu în România, ci în Marea Britanie, însă fondatorul acesteia nu a părăsit complet mediul românesc de afaceri, aşa că încearcă să aducă şi aici, pas cu pas, ideile aplicate pe pământ englezesc. Chiar şi Barack Obama a înnoptat în una din cabanele concepute de Ionuţ Sănducu, iar românii par să fi prins şi ei gustul caselor din lemn.

    În 2014 a realizat primul său proiect – zece case de lemn sub numele Hunter Lodges, care aparţin hotelului şi centrului de golf de cinci stele Celtic Manor din Ţara Galilor. Ce au special casele Honka? La bază, lemnul este elementul-cheie care le diferenţiază de casele obişnuite, din BCA ori cărămidă. Pereţii, uşile, podelele, toate gravitează în jurul acestui material – lemnul, despre care se spune că „poluează” mai puţin viaţa locatarilor decât cele clasice. 

  • Internaţionalizarea în agricultura ecologică

    „Există un segment de agricultură ecologică în plină dezvoltare în ultimii ani, există mult interes pentru tehnologii noi şi pentru optimizarea producţiei pe hectar, mai ales în contextul în care fermierii din Republica Moldova nu beneficiază de subvenţii din partea statului”, descrie Vlad Popescu, director general şi cofondator al Norofert Organics, piaţa pe care şi-au anunţat recent intrarea.

    Compania pe care o conduce, parte din grupul românesc Norofert, este primul producător de inputuri ecologice din România şi are în portofoliu o gamă completă de fitosanitare şi îngrăşăminte destinate agriculturii organice.

    Începând cu anul 2016, Norofert deţine prima fabrică de fungicide, insecticide şi îngrăşăminte ecologice din România, asigurând necesarul pentru fermierii din sistemul ecologic, la nivel naţional. Astfel, dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Compania a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei şi un profit net de 170.000 de lei. Pentru anul 2018 nu au încheiat calculele, dar Vlad Popescu estimează o cifră de afaceri de 8,5 milioane de lei; în ceea ce priveşte volumele de vânzări pentru anul 2019, spune că acestea sunt greu de anticipat. „Vorbim despre un an care a început foarte dificil pentru agricultura din România, dar, bazându-ne pe creşterile din anii anteriori, putem fi confortabili cu o creştere de cel puţin 35-40%”, descrie directorul general al Norofert Organics contextul de piaţă. În ceea ce priveşte exporturile, obiectivul fixat este ca acestea să genereze între 10 şi 15% din venituri. 

    „Fiind vorba de o piaţă nouă, vrem să începem prudent, având în minte un plan pe termen lung. Datorită tehnologiei şi produselor dezvoltate de noi, Norofert a devenit un business scalabil la nivel internaţional, iar în acest sens avem convingerea că mutarea concentrării noastre pe pieţele externe este un pariu câştigător”, descrie directorul general al Norofert Organics strategia pentru perioada următoare. Prin extinderea în Republica Moldova, compania lor a devenit prima de pe piaţa moldovenească care oferă un portofoliu complet de produse pentru agricultura ecologică.

    Pentru a intra pe această piaţă, au început o colaborare cu WeTrade, cel mai mare distribuitor de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe din Republica Moldova. „La fel ca noi, sunt o echipă tânără care a înţeles procesul de dezvoltare accelerată a agriculturii ecologice în Republica Moldova. Întrucât şi la ei există un interes mare referitor la extinderea portofoliului în agricultura ecologică, parteneriatul cu Norofert a apărut ca un lucru firesc”, descrie Vlad Popescu această colaborare.

    După Republica Moldova, şi-au propus să se extindă în Bulgaria, în prezent fiind în curs de omologare şi aliniere la particularităţile legislative specifice ale acestei ţări, şi apreciază că în septembrie vor putea anunţa noul parteneriat cu distribuitorul bulgar. O altă piaţă în care vor să ajungă anul acesta este Croaţia: „Discuţiile sunt în fază incipientă, dar sperăm ca spre finalul anului să facem un prim pas spre deschiderea acestei pieţe (…). Evident, cu cât ne apropiem de vestul Europei, cu atât concurenţa este mai mare şi mai bine dezvoltată. Suntem convinşi că putem găsi pieţe interesante în Italia, Spania sau Polonia”.
    Cele mai recente investiţii ale Norofert Organics au fost direcţionate înspre dezvoltarea capacităţii de producţie a fabricii din Filiaşi, iar următoarea mare investiţie va fi în deschiderea celei de a doua facilităţi de producţie, din judeţul Constanţa, obiectiv pe care şi l-au fixat până la finalul anului 2019.

    „Acolo ne vom concentra pe dezvoltarea liniei de producţie de îngrăşăminte de mare tonaj alături de secţiile de pesticide lichide şi tablete efervescente. O parte importantă din planul de investiţii de anul acesta este extinderea şi utilarea laboratorului nostru, pentru a putea dezvolta propriile culturi de microorganisme folosite în producţia de fertilizanţi şi pesticide”, spune directorul general al Norofert Organics. 

    În prezent, în cadrul companiei Norofert Organics lucrează 24 de angajaţi, însă şi-au propus să extindă echipa de vânzare cu încă 5 persoane. Acestora li se vor adăuga alţi 20 de angajaţi în viitoare fabrică din Constanţa.

    În afară de extinderea la nivel internaţional şi de deschiderea celei de a doua fabrici, din planurile fondatorilor Norofert Organics nu lipseşte dezvoltarea de produse noi în continuare. „Pregătim un produs cel puţin la fel de revoluţionar ca tabletele efervescente, însă de data aceasta este vorba despre o soluţie hardware cu inteligenţă artificială integrată, care va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor”, spune Popescu, fără să ofere mai multe detalii despre acest produs. „Lansarea de produse şi soluţii inovative face parte din planul de dezvoltare.” 

    CONTEXT:
    Suprafeţele din agricultura ecologică, de aproximativ 150.000 de hectare de culturi de cereale şi oleaginoase, cărora le sunt destinate produsele Norofert Organics, reprezintă un procent foarte mic din totalul de 12 milioane de hectare de teren arabil din România, potrivit informaţiilor companiei Norofert Organics. 

    DECIZIE:
    Extinderea pe pieţele internaţionale, un prim pas făcut în această direcţie fiind exporturile în Republica Moldova.

    CONSECINŢE:
    Între 10% şi 15% din veniturile Norofert Organics vor fi generate de exporturi anul acesta, potrivit estimărilor antreprenorilor. Creşterea estimată a veniturilor este cuprinsă între 35 şi 40%. 

    Cine sunt fondatorii Norofert Organics:

    Absolvent de Ştiinţe Politice la SNSPA, Vlad Popescu a intrat în afacerea familiei la 20 de ani. Tradiţia în domeniul fertilizatoarelor în familia Popescu este una îndepărtată şi vine de la bunicul tânărului antreprenor, care a lucrat ca director al combinatului chimic Doljchim înainte de 1989. Tatăl său, Florin Popescu, a început să „fie prezent şi el în lumea îngrăşămintelor încă din 1979”. Firma-mamă, Norofert Eco, a fost înfiinţată de tatăl lui Vlad Popescu în 2000. Până în 2009, activităţile acesteia erau concentrate pe importul şi distribuţia de îngrăşăminte, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizanţii specializaţi şi pe tehnologiile agricole performante. A treia generaţie din familia Popescu a sesizat potenţialul dezvoltării unei nişe care să fie motorul afacerii pentru anii ce urmează: fertilizanţii şi pesticidele ecologice.

    Absolvent de Psihologie la USH Bucureşti, Mugur Gabriel Ionel este în prezent executive manager & new products manager în cadrul Norofert, după ce anterior a lucrat în cadrul companiei româneşti de profil Rodbun. Dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Potrivit lor, prima formă a fabricii a fost una rudimentară şi au fost nevoiţi să facă eforturi pentru găsirea unor specialişti în agrochimie care să elaboreze reţetele produselor. După ce au testat şi îmbunătăţit produsele în mare parte a anului 2016, la finalul acestei perioade au lansat pe piaţă prima gamă de astfel de produse. Clienţii Norofert sunt mai ales ferme mari, de peste 1.000 de hectare, dar au şi câţiva clienţi cu suprafeţe mai mici.

  • Cel mai modern şi economic tramvai din lume este produs in România. Ce dotări are şi unde este fabricat

    Aradenii produc cel mai modern si economic tramvai din lume. Acesta este dotat inclusiv cu rampe de acces pentru persoanele cu dizabilitati, are podeaua coborata si aduce calatorilor un plus de confort. Din punct de vedere energetic, este cel mai economic tramvai din lume. Astfel, Aradul, orasul care a produs avioane, vagoane de calatori, marfa si metrou, intra din nou in istorie: se inscrie pe harta mondiala a fabricantilor de tramvaie.

    „Imperio”, cel mai economic tramvai din lume
    Industria aradeana are un nou viitor. In halele unde altadata erau fabricate strunguri, mandria economiei comuniste, acum oamenii produc tramvaie ultramoderne. La fosta Uzina de strunguri „Aris” acum functioneaza Fabrica de Tramvaie. Modelul „Imperio” este produs de Astra Vagoane Calatori SA si Siemens. „Acest tramvai este construit in colaborare cu Astra Vagoane Calatori, aici, in Arad. Suntem foarte bucurosi ca am reusit sa realizam aceasta colaborare care a devenit una de succes”, a declarat Arnulf Wolfram, presedinte Mobility Division CEE – Simens.
     
    „Imperio” va fi produs in varianta de ecartament metric si normal. Tramvaiul are podeaua complet coborata, este dotat cu rampe de acces pentru persoane cu dizabilitati, carucioare pentru copii si zona de acces fara bare. In functie de numarul de module, „Imperio” poate transporta 168 sau 240 calatori. Din punct de vedere energetic, constructorii sai spun ca acest tramvai este cel mai economic din lume, conform unui calcul facut in functie de tariful la energie consumata/numarul de calatori/kilometri. Pretul este bun, spun specialistii: 1,7 milioane de euro, cu 30 la suta mai ieftin decat tramvaiele fabricate pe piata mondiala. Primele tramvaie „made in Arad” ar putea intra in circulatie in cateva luni. „Imperio” a fost prezentat in premiera la Arad si in luna august, cu ocazia Zilelor Aradului, aradenii vor putea sa-l admire.
     
    Administratia aradeana vrea tramvaie
    „Prin realizarea acestui tramvai, Aradul, prin intermediul Astra Vagoane Calatori, se inscrie pe harta mondiala a fabricantilor de tramvaie. Evident ca pentru Arad este o mandrie pentru ca reprezinta un segment unic, pentru ca suntem singurii care producem astfel de tramvaie, dar, mai mult de atat, eu sunt sigur ca ce se produce astazi la Astra Vagoane Calatori va intra si pe piata europeana, pentru ca si pretul, si calitatea pe care le au aceste tramvaie sunt foarte competitive”, a declarat Gheorghe Falca, primarul Aradului. Acesta a manevrat un vagon „Imperio” si s-a aratat extrem de incantat. Primaria Aradului intentioneaza sa fie printre primii clienti ai noului tramvai. Daca reuseste sa obtina o finantare de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Aradul va avea zece vagoane „Imperio”, scrie bzi.ro

  • Premieră agricolă: Îngrăşăminte şi erbicide din saci sau bidoane, înlocuite cu tablete efervescente

    În prima fază, produsul este destinat pieţelor din România, Spania şi Croaţia. Pentru realizarea tabletei efervescente, producătorii români au colaborat cu cercetători din Marea Britanie, Croaţia, Ungaria şi Lituania.

    „Noul produs utilizează tehnologia BioChain, care permite prezenţa a 4-6 substanţe active într-o tabletă, se dizolvă complet în maximum 60 de secunde, fără depuneri sau reziduuri şi nu prezintă risc de fermentare şi degradare la căldură, cum se întâmplă în cazul majorităţii inputurilor ecologice. Un alt avantaj major al tabletei efervescente constă în eficientizarea transportului în câmp şi reducerea semnificativă a spaţiului de depozitare – un flacon de 1,2 kilograme devine o tabletă efervescentă de 250 de grame. În plus, termenul de valabilitate al produselor poate creşte de la 3-6 luni la 5-7 ani”, se arată în comunicat.

    „Gama noastră completă de produse conţine tratament de sămânţă, tratamente fitosanitare, îngrăşământ de sol şi îngrăşăminte foliare şi poate acoperi toate nevoile unei culturi ecologice. Fiecare agricultor care va folosi aceste produse va beneficia de consiliere de la momentul însămânţării şi până la recoltat”, a precizat Vlad Popescu, director general Norofert Organics.

  • Produsul alimentar unic în lume creat de o orădeancă

    O româncă din Oradea a prezentat, în premieră mondială, la un târg de alimente naturale, organizat la Londra, un produs alimentar unic în lume, de concepţie proprie, numit fructonată, obţinut fără zahăr, fără fierbere şi fără aditivi, din culturi ecologice.
     
    De profesie inginer în industria alimentară, Simona Bişboacă, a declarat că a lucrat şapte ani, alături de soţul său, pentru a obţine acest produs, care seamănă cu o pastă de fructe ajunse la maturitate, bine coapte, din culturi ecologice certificate, fără adaos de zahăr, conservanţi sau aditivi alimentari. Fructonata poate fi consumată în mixuri cu iaurt sau cereale la micul dejun sau gustări, în deserturi crude chiar şi pentru bebeluşi.
     

  • ANUNŢUL făcut de două din cele mai mari hypermarketuri prezente pe piaţa românească. Sunt vizate produsele folosite de MILIOANE de consumatori

    Potrivit Kaufland, retailerul va reduce consumul de plastic în toate ţările cu cel puţin 20%, până în anul 2025, şi va asigura reciclabilitatea în proporţie de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii, iar până la finele anului 2019 va delista anumite articole din plastic.

    „Printre articolele ce urmează a fi delistate din Kaufland până la sfârşitul lui 2019 intră, spre exemplu, beţişoarele pentru urechi din plastic, paiele de plastic marcă proprie şi vesela de unică folosinţă din plastic marcă proprie, care urmează să fie înlocuite în toate ţările cu alternative ecologice”, precizează reprezentanţii reţelei. Aceştia adaugă că, pe lângă evitarea deşeurilor de plastic, compania s-a angajat încă din 2013 să renunţe la particulele solide de microplastic în cazul produselor cosmetice şi de îngrijire corporală, precum şi în cazul detergenţilor şi al produselor de curăţenie.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info