Tag: DUPA 20 DE ANI

  • După 20 de ani, primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis

    Primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis oficial în urmă cu trei săptămâni. În portofoliul lui Horia Manda, CEO-ul Axxess Capital, rămân BAF şi EEAF, care mai au şi bani de investit, şi businessuri de crescut, şi exituri de planificat.

    Pe Horia Manda îl încearcă o oarecare nostalgie când povesteşte despre închiderea RAEF. Fondul de investiţii, primul care s-a dezvoltat în piaţa din România (în anii 90), adună în portofoliul său atât poveştile celor 24 de afaceri în care a investit, cât şi evoluţia unui domeniu neexistent pe piaţa locală până în acel moment.

    Povestea RAEF a început în 1995, când guvernul american a susţinut dezvoltarea, şi în România, a unui fond de investiţii care a fost capitalizat cu 50 de milioane de dolari şi care a avut ca principal scop investiţii în companii care să reprezinte exemple de succes pentru economie. „Mentalul colectiv are o memorie scurtă“, zâmbeşte Horia Manda: „În România şi în Albania, aceste Enterprise Funds au fost înfiinţate în 1995, în timp ce în celelalte ţări din regiune ele au înfiinţate mai devreme (în Polonia, Ungaria, Cehia şi Bulgaria în 1990, iar în Rusia şi în Ucraina în 1992). Această întârziere s-a datorat perioadei lungi de instabilitate care a caracterizat climatul socio-politic din aceste ţări la începutul anilor ’90 (când România era în „convalescenţă“ după „mineriade“, iar Albania după războiul civil) şi a avut drept consecinţă imediata reducere a alocărilor de capital către aceste ţări, sub alocările la care ar fi potenţial acces în raport cu dimensiunea populaţiei (de ex. Polonia a primit 250 milioane dolari, în timp ce Bulgaria a primit 50 milioane de dolari, ca şi România). Am fost aşadar ultimele două fonduri, cu alocări mai mici, dar, lucru foarte interesant, şi cu succes mai mare“.

    Investitor de meserie, Horia Manda măsoară succesul RAEF (în cadrul căruia a lucrat din 1997 şi a cărui conducere a preluat-o în 2001), prin IRR-ul său (internal rate of return), care a atins 25% pentru aceşti 20 de ani. Cei 25% reprezintă însă o medie, după cum povesteşte Horia Manda: „Au fost 24 de companii în portofoliul RAEF. Unele dintre ele au fost companii foarte mici, unele au fost greenfield-uri (pentru că am încercat diverse structuri), unele nu au avut succes, s-au mai pierdut şi bani. A fost practic un proces de învăţare. Din 1999, a început perioada comercială a fondului, în care am devenit mult mai selectivi cu investiţiile şi performanţele au devenit mult mai bune, permiţând IRR-ul acesta. Prima perioadă, până în 1999, a fost de încercare, s-au pierdut bani în mai multe deal-uri, a fost o perioadă de development, am încercat susţinerea unor companii fără a avea un scop comercial precis, am încercat revitalizarea pieţei. Chiar şi aşa, în această perioadă iniţială multiplul realizat la exit a fost de aproape de două ori banii investiţi, iar IRR-ul pentru intervalul 1995-1998 a fost de 9%.

    După anul 1998, când am început investiţiile care ne-au făcut şi renumiţi, mai ales cele din sectorul financiar – Banca Agricolă, Banca Românească, cele trei firme vândute la GE Money –, am realizat câştiguri până la de patru ori banii investiţi şi un IRR de 55% pe portofoliu“. Horia Manda se uită cu atenţie pe hârtiile unde sunt trecute performanţele RAEF (total sumă investită: 88,1 milioane de dolari şi total sumă realizată: 275,2 milioane de dolari) şi ţine să precizeze că, deşi fondul s-a închis, moştenirea lăsată înseamnă mai mult decât cifrele de pe masa lui: „La terminarea activităţii investiţionale a Fondului RAEF, suma de 25 milioane de dolari – jumătate din suma capitalizării iniţiale – a fost restituită Guvernului American, iar restul câştigurilor realizate de către RAEF au fost donate de către Guvernul American unei Fundaţii – Romanian–American Foundation („RAF“) -, care a pornit astfel la drum în anul 2009 cu o finanţare alocată de aproximativ 150 de milioane de dolari, fiind cea mai mare fundaţie din România. Aşadar, RAEF a lăsat în urmă o moştenire importantă, dat fiind că această fundaţie este activă şi susţine interesele românilor în educaţie, antreprenoriat şi dezvoltare comunitară. În plus faţă de banii lăsaţi Fundaţiei, RAEF a lăsat în spate şi echipa de la Axxess Capital, expertă în activităţi investiţionale“.

    Echipa de la Axxess Capital se concentrează acum pe celelalte două fonduri, BAF şi EEAF. „Mai avem încă bani de investit din ultimul fond, EEAF, cu o perioadă de investiţie care se prelungeşte până în noiembrie 2016. Practic urmează să mai investim şi să mai facem 2-3 tranzacţii care vor însuma 25-30 milioane de euro“, spune Horia Manda, cea mai aproape de finalizare fiind o potenţială intrare a EEAF în acţionariatul unei companii din Serbia, o piaţă nouă pentru Axxess.

    Închiderea RAEF a avut loc odată cu vânzarea completă a ultimei companii deţinută de fond, Patria Credit. Tranzacţia prin care Patria Credit (deţinută de RAEF şi BAF) a fost preluată de Nextebank (o investiţie a EEAF, cel mai nou fond al carui consultant investiţional este Axxess Capital) a fost prima tranzacţie realizată în acest an de compania de investiţii: „S-a făcut un transfer de business, care s-a finalizat în luna mai 2015, iar în octombrie s-a finalizat procesul de preluare a Patria Credit de către Nextebank, care a devenit 100% acţionarul Patria Credit“.

    Horia Manda povesteşte că, încă de când EEAF a achiziţionat Nextebank (bancă fondată în 1993 şi preluatăintegral de EEAF în mai 2014), a dorit să consolideze experienţa acumulată în cei peste şapte ani de dezvoltare în grup a Patria Credit, care a devenit între timp liderul companiilor de microfinanţare din estul Europei: „Strategia a fost de a prelua şi de a dezvolta într-un setup bancar – prin reţea, ofertă de produse de economisire, dar şi alte servicii şi tranzacţii bancare – clienţii avuţi până atunci, firme mici şi foarte mici, din zona rurală (menţionez că zona rurală înseamnă pentru noi si oraşele mici, nu neapărat numai satele unde serviciile bancare nu sunt bine sau deloc reprezentate). Am învăţat în aceşti 7 ani cum să gestionăm riscul pentru asemenea finanţări şi, cu toată această experienţă acumulată, am decis să preluăm toată expertiza şi activitatea Patria în cadrul Nextebank. Banca nu va face exclusiv servicii pentru acest tip de client, dar va fi un pilon foarte important în strategia băncii, pe care dorim să o diversificăm: vom aborda segmentul persoanelor fizice, ceea ce nu am făcut în Patria, dar vom merge şi către companiile mici şi medii – practic vom intra şi pe zona IMM“. Chiar dacă activitatea Patria va deveni o parte a băncii, Horia Manda spune că doreşte să menţină avantajul obţinut de Patria pe anumite segmente, cum ar fi serviciile de creditare pentru agricultură – „nu neapărat spre fermele mari, ci tot în zona unde suntem acum foarte puternici, în afacerile mici si medii din agricultură, cum este zona legumicolă, unde avem o poziţie bună. Pe zona de microfinanţare, Patria Credit are o cotă de piaţă de 14%. Este o bază de plecare bună pentru a construi. Asta a fost şi gândirea, pentru că atunci când am cumpărat Nextebank, banca avea un număr mic de clienţi şi o expunere redusă de retail, iar noi am preluat practic platforma pe care să putem construi“. 

     

  • Un nou album Pink Floyd în octombrie, după 20 de ani

    Un nou album Pink Floyd nu poate fi decât o mare surpriză într-o lume a muzicii din ce în ce mai populată de pastişe şi marketing nesusţinut de talent, creativitate, temeinicie sau măcar plăcerea de a cânta. The Division Bell sau ceea ce a fost până mai alaltăieri albumul „final” al celor de la Pink Floyd a fost lansat în 1994, în formula David Gilmour, Nick Mason şi Richard Wright, fără Roger Waters.

    Site-ul oficial al formaţiei a confirmat ştirea, iar vocalista Durga  McBroom, care a cântat cu formaţia o bună bucată de vreme, a adăugat noi informaţii: sunt înregistrări din perioada conceperii albumului The Division Bell, este vorba de proiectul cunoscut drept The Big Spliff, proiect pomenit în cartea lui Nick Mason Inside Out, iar cântecele, cele mai multe instrumentale, nu au mai fost lansate până acum. Rick Wright, membru fondator al formaţiei şi principalul compozitor al noului album, a murit de cancer în 2008, la 65 de ani. Conform informaţiilor de până acum, David Gilmour a introdus partituri vocale la câteva cântece,pentru a depăşi, poate, eticheta iniţială de „muzică instrumentală/ambientală”.

    Mai trebuie spus că se pare că nu există posibilitatea reparării rupturii dintre echipa David Gilmour/Nick Mason şi Roger Waters, basistul plecat pe drumul său după apariţia albumului The Final Cut din 1983. Waters este arhitectul multor construcţii muzicale ale formaţiei, cu o contribuţie covârşitoare la succesul comercial al albumului The Wall, de exemplu.

    Mai trebuie spus că Pink Floyd este una dintre cele mai influente şiputernice nume din rock. Cei de la Rock & Roll Hall of Fame cred că Pink Floyd a făcut în muzică ceea ce au făcut George Orwell sau Ray Bradbury în literatură, translatând rockul într-o zonă mult mai cerebrală, mai conceptuală decât a fost vreodată. Asta nu a speriat oamenii, care le-au cumpărat albumele cu îndârjire: au vândut peste 250 de milioane de albume, în lumea întreagă.

     

    Albumele de studio ale Pink Floyd


    The Piper at the Gates of Dawn (1967)
    A Saucerful of Secrets (1968)
    More (1969)
    Ummagumma (1969)
    Atom Heart Mother (1970)
    Meddle (1971)
    Obscured by Clouds (1972)
    The Dark Side of the Moon (1973)
    Wish You Were Here (1975)
    Animals (1977)
    The Wall (1979)
    The Final Cut (1983)
    A Momentary Lapse of Reason (1987)
    The Division Bell (1994)

  • Rovana Plumb, la emisiunea “După 20 de ani”: Până în 2016, vrem o creştere reală de cel puţin 400.000 a numărului de salariaţi

    “Aşa ne-am angajat”, a adăugat demnitarul, cu referire la faptul că atingerea acestor obiective este parte a programului de guvernare.

    Rovana Plumb a precizat, pe de altă parte, că în 2013 au fost “consolidate” 78.000 de locuri de muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Noul guvern va continua cu programul de guvernare al USL

    “Domnul Traian Băsescu, prin declaraţiile făcute, nu face decât să îşi confirme iresponsabilitatea. Îi reamintesc lui Traian Băsescu ca în Constituţia României se definesc clar, la articolul 110, condiţiile în care Guvernul îşi pierde mandatul. De asemenea, îi reamintesc faptul că am anunţat deja că noul guvern va continua cu programul de guvernare al USL”, a spus Victor Ponta.

    “Voi merge marţi în Parlament doar pentru schimbarea compoziţiei politice, conform articolului 85 din Constituţie. Aşadar, nu exista niciun rol al preşedintelui în actuala procedură! Nu am mai mult ce să comentez declaraţiile preşedintelui. Săptămâna viitoare vom avea un nou guvern, cu o majoritate solidă şi stabilă, care să continue lucrurile bune pe care le-am făcut până acum.”

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Pro TV că la instalarea unui guvern nu se aprobă doar miniştrii, ci şi un nou program, iar Parlamentul trebuie să se pronunţe legat de componenţa guvernului şi de programul de guvernare schimbat. Prin urmare, “dacă vrea să respecte democraţia, modificarea programului de guvernare înseamnă că premierul Ponta ar trebui redesemnat ca premier. Dacă premierul nu vine la Cotroceni, atunci încalcă Legea fundamentală şi atac decizia Parlamentului la Curtea Constituţională”, a spus Băsescu.

  • Băsescu: Dacă Ponta nu vine la Cotroceni pentru a fi redesemnat premier, încalcă Constituţia

    Traian Băsescu a declarat că modificarea programului de guvernare înseamnă că premierul Ponta ar trebui redesemnat ca premier, precizând că nu îl mai desemnează niciodată pe Victor Ponta ca premier. “Este corupt”, a spus Băsescu.

    “La instalarea unui guvern nu se aprobă doar miniştrii, ci şi un nou program. Parlamentul trebuie să se pronunţe legat de componenţa guvernului şi de programul de guvernare schimbat. Dacă vrea să respecte democraţia, modificarea programului de guvernare înseamnă că premierul Ponta ar trebui redesemnat ca premier. Dacă premierul nu vine la Cotroceni, atunci încalcă Legea fundamentală şi atac decizia Parlamentului la Curtea Constituţională”, a spus Băsescu.

    Şeful statului s-a referit şi la simpatiile sale politice personale. “Cum credeţi că mă pot apropia ideologic de unul care a făcut ţăndări statul de drept?” s-a întrebat retoric Băsescu, referindu-se la Crin Antonescu. În schimb, el a spus că îşi pune mari speranţe în Partidul Mişcarea Populară. “Vreau să cresc acest partid şi în 2016 să câştige alegerile. Nu-i nicio nenorocire că Elena Udrea este mai vizibilă din partid. Ce să-i fac dacă este blondă şi este mai vizibilă”, a comentat fostul şef al PD.

    Întrebat dacă vede o rocadă între Antonescu şi Iohannis, pentru alegerile prezidenţiale, Băsescu a spus: “Da, ar fi o rocadă distrugătoare pentru Ponta şi Antonescu. Iohannis ar câştiga, el ar primi şi votul meu”.

    Citiţi mai mult pe stirileprotv.ro

  • Antonescu: Dacă USL se rupe, corect ar fi să urmeze alegeri anticipate (VIDEO)

    La emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, Antonescu a declarat că miniştrii PNL îşi vor da demisia din guvern dacă propunerile PNL în privinţa structurii Executivului nu vor fi puse în practică până luni, arătând că încă speră să nu se întâmple acest lucru.

    “Îi transmit domnului Ponta un mesaj simplu: Să accepte să îl aibă pe Iohannis vicepremier, înainte ca acesta să devină premier în locul său. Domnul Ponta face o alegere pentru o perioadă lungă. Klaus Iohannis va fi premier!”, a afirmat liderul PNL.

    Întrebat dacă, în condiţiile în care PNL se retrage din guvern, atunci guvernul condus de Victor Ponta ar fi ilegitim, liderul PNL a răspuns afirmativ. “Este ilegitim, pentru că domnul Victor Ponta este astăzi prim-ministru pentru că l-a susţinut o coaliţie care se numeşte USL, o alianţă electorală, pentru această alianţă şi nu alta”, a spus Antonescu, adăugând că ar fi de preferat ca Victor Ponta să îşi dea singur demisia şi să nu mai fie cazul ca PNL să ceară acest lucru.

    Urmăriţi integral emisiunea “După 20 de ani”:

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Cioloş: Avem nevoie de dezvoltarea capacităţii producţiei agricole europene, care stagnează

     Dacian Cioloş a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la o conferinţă organizată la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, că diversificarea producţiei agricole este impusă de perpectivele creşterii populaţiei la nivel internaţional, dar şi de pretenţiile şi exigenţele tot mai mari ale consumatorilor.

    “Legat de provocările la care trebuie să răspundem în agricultura europeană, avem nevoie de dezvoltarea capacităţii de producţie agricolă, în condiţiile în care, în ultimii ani, productivitatea din agricultura europeană stagnează, după 20 de ani de evoluţie foarte importantă. În acelaşi timp, trebuie să integrăm în toate aspectele legate de creşterea potenţialului producţiei agricole din UE şi aspecte legate de buna gestiune a resurselor naturale. Creşterea şi diversificarea producţiei agricole ne este impusă de perpectivele creşterii populaţiei la nivel internaţional, dar în acelaşi timp şi de pretenţiile şi exigenţele tot mai mari ale consumatorilor din ţările dezvoltate, vis-a-vis de calitatea şi siguranţa alimentară şi diversitatea produselor de pe piaţă”, a spus Cioloş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Europa caută un nou orizont, după 20 de ani de la Tratatul de la Maastricht

     În lunga istorie a construcţiei europene, acest tratat care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993 constituie un jalon major, şi anume al creării monedei unice, un simbol puternic şi un salt calitativ în privinţa integrării.

    Tratatul rămâne celebru prin faimosul criteriu în domeniul deficitelor publice şi datoriei. Limite pe care statele s-au grăbit să nu le respecte, cu Franţa şi Germania în frunte, la mijlocul anilor 2000.

    Oameni politici şi experţi sunt de acord, în prezent, să recunoască faptul că uniunea monetară era prost concepută, odată ce nu era însoţită de vreo uniune bugetară şi cu atât mai puţin economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro