Tag: Dunare

  • Singurul ştrand public din Galaţi, folosit de gospodine pentru a coace vinete

    Complexul de pe malul fluviului se numeşte ”Plaja Dunărea” şi este administrat de o asociaţie aflată în subordinea Primăriei Galaţi.

    Deoarece plaja şi bazinele sunt închise de câţiva ani, gălăţenii au găsit o utilitate neaşteptată zonei de agrement: în fiecare vară şi toamnă coc legume pe grătarele din complex pentru a face zacuscă şi alte conserve. Oamenii nu sunt deranjaţi de câinii fără stăpân care se odihnesc în zonă şi spun că nu vor să-şi afume casa, că este mai simplu să facă pregătiri în aer liber şi că se pot bronza în timp ce gătesc.

      ”La plaja Dunărea este foarte bine că s-au amenjat aceste grătare. Facem vinete, facem şi ardei copţi pentru toamnă, la iarnă să le avem acolo, de mâncare, în cămară. Facem şi plajă, îmbinăm utilul cu plăcutul”, a spus Tatiana Soloviev, una dintre gospodinele de pe plaja gălăţeană.
    La plaja din Galaţi, femeile nu vin cu umbrele şi loţiuni de protecţie solară, ci cu lemne de foc, lădiţe, vase pentru legume şi saci menajeri pentru colectarea gunoiului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Paradisul cu plaje sălbatice şi tradiţii al României pe care turistii străini il numesc “o evadare idilică”

    România este “una dintre cele mai puţin remarcate – dacă nu chiar cea mai puţin remarcată – destinaţii de vacanţă ale Europei”, fiind un loc care “are absolut tot” pentru a fi pe placul turiştilor, afirmă un jurnalist britanic după o vizită în ţara noastră, autorul unui articol publicat în ediţia online a revistei The Spectator, potrivit agerpres.ro. 
     
    Articolul, apărut pe 30 mai pe site-ul prestigioasei publicaţii britanice The Spectator, în secţiunea “Life”, cu titlul “Romania: Europe’s most overlooked holiday destination”, prezintă impresiile de călătorie ale jurnalistului Stephen McGrath, care a vizitat mai multe zone din România, inclusiv Gura Portiţei, Sibiu, Şuior şi Săpânţa. “România este una dintre cele mai puţin remarcate – dacă nu chiar cea mai puţin remarcată – destinaţii de vacanţă ale Europei.
     
    O analiză rapidă a suprafeţei ţării dezvăluie faptul că aceasta reprezintă un loc care are absolut tot pentru a fi pe placul turiştilor. De la zone sălbatice virgine la castele multiseculare, de la piste de schi pitoreşti la plaje liniştite cu nisip fin, de la o industrie înfloritoare a vinurilor şi a berii artizanale la oraşe la fel de vibrante ca echivalentele lor occidentale”, afirmă Stephen McGrath în debutul acestui articol.
     
    Jurnalistul a remarcat că deşi “zone întinse din România se modernizează, cultura ei rurală distinctă continuă să existe” şi “multe preparate culinare native merită să fie încercate”. Potrivit jurnalistului britanic, “dacă Ministerul Turismului din România începe să se organizeze şi să acţioneze într-un mod eficient, această ţară ar putea să ajungă să ocupe o poziţie mult mai înaltă în listele cu obiective de vizitat întocmite de mulţi dintre turişti”.
     
    Gura Portiţei reprezintă “o evadare idilică”, notează Stephen McGrath: “Litoralul românesc de la Marea Neagră are o lungime de aproximativ 273 de kilometri, însă Insula Portiţei, o mică insulă de nisip la marginea Deltei Dunării – o vastă rezervaţie a biosferei, amenajată acolo unde fluviul se întâlneşte cu marea, după ce a străbătut jumătate din Europa – oferă vizitatorilor o lume complet izolată de agitaţia vieţii în oraşe”. El a remarcat şi faptul că spaţiile de cazare sunt “convenabile şi în general adecvate”, iar zona reprezintă “un loc ce merită vizitat pentru priveliştile sale uluitoare cu peisaje naturale, preparatele delicioase pe bază de peşte şi plimbările cu ambarcaţiuni, care operează cu regularitate şi sunt amuzante”.
     
    După o vizită în Sibiu, Stephen McGrath afirmă că această localitate este “un oraş încântător, în care abundă cultura”. “Identitatea urbană a României nu stă doar în acea mare de blocuri comuniste, gri şi lipsite de elemente culturale. Ele există, desigur, şi chiar în număr mare, însă există şi multe oraşe – mai ales în centrul ţării – care promovează în bună măsură o perioadă impresionantă din istoria arhitecturii. În Sibiu, un mic oraş din centrul României, arhitectura distinctă a saşilor transilvăneni – poate fi observată cel mai bine”, a adăugat jurnalistul britanic.
     
    O vizită în Sibiu reprezintă “o necesitate pentru turiştii pasionaţi de cultură”, întrucât acest oraş a fost capitală europeană culturală în 2007 – anul în care România s-a alăturat Uniunii Europene, afirmă Stephen McGrath, care s-a declarat plăcut impresionat de “cafenelele şi bistrourile aliniate de-a lungul unor străzi înguste şi liniştite, ce pornesc din centrul unor piaţete ce datează din secolul al XV-lea”. De asemenea, autorul articolului este de părere că Muzeul Brukenthal, “o frumoasă clădire barocă, în care sunt expuse impresionante colecţii de artă ale multor pictori europeni, datând din secolul al XV-lea şi până în secolul al XVIII-lea, nu ar trebui să fie ratat”.
     
    De asemenea, Stephen McGrath a lăudat şi gastronomia românească, declarându-se încântat de sarmale, specialităţile din carne de porc şi de
    peşte, mămăligă şi mujdei. El a lăudat şi băturile din ţara noastră, în special ţuica şi vinurile româneşti Fetească Neagră şi Negru de Drăgăşani.
     
    Despre staţiunea de schi Şuior din Munţii Gutâi din Maramureş, jurnalistul a spus că aceasta este “un tărâm de care timpul a uitat”. “Există multe zone în care poţi să schiezi în România, însă Şuior, la baza munţilor Gutâi din Maramureş, în nordul ţării, este una dintre cele mai bune, fiind înconjurată de privelişti ce par a fi rămas captive în timp”, afirmă Stephen McGrath. “Ce este minunat la Şuior este faptul că poţi să explorezi Maramureşul, o zonă rurală cu ferme mici şi cu un mod de viaţă care a dispărut de multă vreme din cea mai mare parte a Europei, inclusiv 100 de biserici vechi ortodoxe din lemn, dintre care opt au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO”, a adăugat el. De asemenea, jurnalistul britanic a remarcat şi Cimitirul Vesel din Săpânţa.
     
    Munţii şi natura, “probabil cel mai mare dar al României”
     
    Deţinând cea mai mare parte a pădurilor virgine rămase în Europa, în care trăiesc urşi, lupi, râşi şi pisici sălbatice, fără a mai menţiona arcul Munţilor Carpaţi, pare corect să spui că “natura este probabil cel mai mare dar al României”, afirmă autorul articolului. “De aceea, pentru pasionaţii de drumeţii montane şi de ciclism, e ca şi cum ar intra într-un paradis natural, o sălbăticie care nu necesită nicio tehnică specială de supravieţuire, şi în care se poate ajunge cu uşurinţă graţie unor curse ieftine cu avionul. Deloc surprinzător, ecoturismul reprezintă un sector în dezvoltare în România”, a concluzionat Stephen McGrath. The Spectator este o revistă săptămânală britanică înfiinţată în 1828. Publicaţia, specializată în articole de cultură, politică şi actualităţi de importanţă mondială, este deţinută de David şi Frederick Barclay, care deţin şi ziarele The Daily Telegraph şi Sunday Telegraph.
     
    În presa străină apar cu regularitate articole care promovează România turistică.
     
    La sfârşitul lunii mai, publicaţia canadiană The Star a reluat un articol apărut iniţial în martie în The Washington Post – intitulat ”Romanian rhapsody — exploring an unsung destination in Eastern Europe”, semnat de două jurnaliste americane, Christine Pendzich şi Eva von Falkenstein -, în care se afirmă că pentru turiştii care sunt dispuşi să uite poveştile cu Dracula, România oferă ”un peisaj fermecător, liniştit şi variat”. La începutul lunii mai, un alt jurnalist american, Christopher Bagley, a semnat un articol publicat în revista de călătorie Conde Nast Traveler sub titlul ”The Bewitching Time Warp of Transylvania, Romania”, în care vorbeşte despre pitorescul peisajului transilvănean.
  • Locul din România care a impresionat mai multi jurnalişti străini de la cele mai mari trusturi de presă europene

    Un sfert dintre turiştii care au ajuns anul trecut în Delta Dunării au fost străini. Interesul pentru această zonă creşte, dovadă că multe pensiuni sunt deja rezervate până la toamnă. 

    Au mers să vadă Delta noastră şi jurnaliştii unora dintre cele mai mari trusturi de presă din Europa. Ce impresie le-a făcut ‘tărâmul dintre ape’, aflaţi, în exclusivitate, într-un reportaj de Cătălin Deacu şi Sorin Eşeanu.

    Murghiol, “poarta” de intrare în Deltă. Un grup de jurnalişti de la prestigioase publicaţii şi televiziuni din Europa a venit în România să scrie reportaje despre “Tărâmul dintre ape”.

    Nick Thorpe este corepondentul BBC pentru Europa de Est. Relatează despre România încă de la Revoluţie. Pentru el, Delta are o semnificaţie aparte, aşa că i-a dedicat o carte.

    Încet dar sigur, Delta Dunării se transformă. Tot mai mulţi pescari deschid pensiuni agro-turistice. Se aşteaptă să crească numărul turiştilor după ce Tulcea va avea un aeroport funcţional, anul acesta.

    Pentru a stimula construcţia de pensiuni agro-turistice cu bani europeni, Ministerul Turismului a redus suprafaţa minimă de teren eligibilă de la 1.000 de metri la 200 de metri.

    Vizita jurnaliştilor străini a fost organizată de Ministerul Turismului şi Ministerul Afacerilor Externe pentru a promova România ca destinaţie turistică, în contextul în care ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, scrie stiriletvr.ro

  • Codul portocaliu pe Dunăre, extins până în aprilie

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), de luni până în 6 aprilie ora 16.00 este cod galben de inundaţii pe tot sectorul românesc al Dunării, aval de S.H.E.N. Porţile de Fier, vizând judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Constanţa şi Tulcea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod portocaliu de inundaţii pe Dunăre, până în 31 martie

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, avertizarea cod portocaliu de inundaţii va fi valabilă de joi ora 6.00 – până în 31 martie ora 18.00 pe Dunăre, sector aval Gruia – amonte Giurgiu (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman şi Giurgiu).

    De sâmbătă dimineaţă până în 31 martie ora 18.00 intră sub avertizare cod portocaliu de inundaţii sectorul Hârşova – Brăila şi în Delta Dunării – judeţele Constanţa, Brăila şi Tulcea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când expresia ”un munte de gunoaie” devine realitate: Pe Dunăre, la Galaţi, a apărut o ”insulă” formată din deşeuri

    Deşeurile vin din amonte de la localităţile de pe fluviu, dar şi de pe afluenţii Dunării, în special de pe Siret.
     
    Cele mai multe resturi s-au adunat în jurul punctului de trecere bac Galaţi, unde există un cot al Dunării. Reprezentanţii Gărzii de Mediu au inspectat zona şi i-au informat pe agenţii economici că au obligaţia de a curăţa luciul apei, în caz contrar putând fi sancţionaţi cu amenzi mari.
     
    ”Am transmis notificări către toţi operatorii care sunt pe malul Dunării şi vorbesc de cei cu pontoane, de cei de la Punctul Trecere Bac, toţi cei care au fost notificaţi pentru curăţarea gunoielor din zona respectivă, pentru fiecare zonă pe care o au în administrare.
     
    Le-am lăsat un termen de o săptămână pentru că nu este uşor să le iei de acolo, sunt destul de multe şi este destul de costisitor să le iei din apă, după care vom face o altă acţiune de control. După care vedem ce au făcut sau ce nu au făcut şi vom aplica sancţiuni dacă nu şi-au îndeplinit obligaţiile, sancţiuni sunt, conform OUG 195/2005 cu completările şi modificările ulterioare, de la 50.000 la 100.000 lei pentru operatorii economici”, a declarat şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Marian Mocanu.
     
  • Cod galben de inundaţii pe Dunăre, până la sfârşitul lunii martie / Mai multe râuri sunt sub avertizare cod portocaliu

    ”Având în vedere situaţia hidrologică actuală şi prognoza evoluţiei situaţiei hidrometeorologice din Bazinul Dunării în amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), se vor înregistra în continuare creşteri importante de debite şi niveluri pe sectorul românesc al Dunării (aval de S.H.E.N. Portile de Fier), cu depăşirea cotelor de apărare”, potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA).

    Începând de sâmbătă şi până în 31 martie, sub cod galben de inundaţii se află sectorul aval Turnu Măgurele – Călăraşi (judeţele Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi) şi sectorul aval Galaţi şi în Delta Dunării (judeţele Galaţi şi Tulcea).

    De marţi şi până în 31 martie, intră sub cod galben şi sectorul aval de S.H.E.N. Porţile de Fier – Turnu Măgurele (judeţele Mehedinti, Dolj, Olt şi Teleorman) şi sectorul aval Călăraşi – Galaţi (judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Constanţa, Tulcea şi Galaţi).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traficul fluvial a fost închis pe Dunăre din cauza vântului puternic, în apropiere de Moldova Veche

    Potrivit reprezentanţilor Oficiului de Căpitănie Moldova Veche, din judeţul Caraş-Severin, traficul fluvial pe Dunăre a fost închis, marţi dimineaţa, pentru toate tipurile de ambarcaţiuni.

    Decizia a fost luată de Căpitănia Veliko-Grădişte, din Serbia, din cauza vântului puternic şi este valabilă atât pentru sectorul dunărean al Serbiei, cât şi pentru cel al României.

    Aşadar, traficul fluvial este oprit între kilometrii 1.040 şi 1.096.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frumuseţile din Clisura Dunării, cel mai fascinant defileu din Europa! Iată cât de spectaculoase sunt peşterile din zonă – FOTO

    Totodată, pe faleza Dunării din Moldova Nouă au fost montate panouri şi plăcuţe informative. De asemenea, în faţa centrului turistic de informare din oraş, construit cu bani europeni, a fost realizat şi un centru de vizitare în aer liber. Acesta cuprinde câteva panouri cu toate legendele şi istoriile obiectivelor turistice din Clisura Dunării, după modelul văzut în Parcul natural pădurile Cehiei din Boemia.
     
    Cele patru trasee tematice ecoturistice din Clisura Dunării pe care drumeţii le pot parcurge sunt: drumul morilor de apă de pe Valea râului Gramensca, traseul Peşterilor – Gaura cu muscă, Grota Haiducească, Gaura Chindiei, Filip, traseul cascadelor de pe râul Moldaviţa şi traseul monumentelor istorice – cetatea Sf. Ladislau, castrul roman Divici, stânca Baba Caia, movila lui Attila.
     
    Unul dintre cele mai fascinante obiective turistice din Clisura Dunării, pe care drumeţii nu trebuie să-l rateze, este stânca Baba Caia, despre care se spune că reprezintă un simbol pentru turismul din zonă. Stânca Babacaia, un monument natural din calcar, atrage ca un magnet turişti, mai ales datorită faptului că este unică pe tot parcursul fluviului. Această stâncă supranumită şi “Crăiasa singuratică a Dunării” marchează intrarea în Clisura Dunării şi se află în dreptul localităţii Coronini, judeţul Caraş-Severin. Stânca are o înălţime de şapte metri deasupra apei, iar numele său provine din limba turcă şi înseamnă “stânca tatălui”.
     
    Şi peşterile din Clisura Dunării sunt un alt punct de atracţie pentru turişti. Peştera Gaura cu Muscă reprezintă un loc de o frumuseţe deosebită. La intrare se pot vedea ruinele unei fortificaţii din anii 1800, iar înăuntrul ei sunt numeroase colonii de lilieci. Un obiectiv turistic deosebit în Clisura Dunării este şi Cetatea Ladislau. A fost construită de către Sigismund, regele Ungariei, în anii 1427-1428. Fortificaţia avea ziduri groase de doi metri şi era apărată de un şanţ. Aşezată la intrarea în defileu, cetatea a fost importantă în desfăşurarea luptelor care s-au dat pentru stăpânirea acestei zone.
     
  • România de dincolo de Dunăre. Ea este Una Vasiljevic, profesoara care-i învaţă limba română pe copiii din Valea Timocului

    Ca să-i înveţe româna pe copiii din oraşele Zaiecear şi Bor şi satele Zlot, Podgorac, Bogovina si Brestovac, Una Vasiljevic îşi plăteşte singură benzina ca să facă naveta, îşi face singură materialele didactice, dându-şi aproape jumătate din salariu pe asta, şi vrea chiar să scrie un manual.

    „Eu sunt crescută aici, ştiu cum a fost să fiu diferită. La şcoală, spuneau „ea e vlahă!, ea e vlahă!” şi copiii râdeau. Românii timoceni nu sunt acceptaţi, nu au drepturi elementare. Aici nu sunt biserici în limba română, nu sunt medici de limba română. Spre deosebire de românii din Voivodina. Ei au acolo şcoli şi pentru sârbi, şi pentru români. Au şcoală în care se învaţă tot în română. Aici, în Valea Timocului, nu. E o foarte mare diferenţă. Noi aici nu avem nimic”, explică Una Vasiljevic, pentru gândul.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info