Tag: drumuri

  • Oraşul din România care are străzile pavate cu aur. „Oriunde ai păşi, sigur găseşti o cantitate mică de aur”

    România chiar este de poveste şi se poate lăuda cu un oraş cu străzi pavate cu aur.

    Este vorba de Baia Sprie din judeţul Maramureş. Aici s-a extras aur de pe timpul dacilor, fiind o zonă liberă de ocupaţia romană. Cea mai prolifică perioadă pentru extragerea aurului se pare că a fost în jurul anului 1700, când, spun documentele vremii, existau 75 de exploatări aurifere. Aurul a fost extras până în 2006, când s-a închis ultima mină.

    „Oraşul Baia Sprie putem să spunem că are mai multe drumuri pavate cu aur. Poate că nu este singurul din ţară.  Ne-am întreabat de multe ori cum putem să fim atât de săraci financiar când noi nu putem asfalta aceste drumuri pentru că am acoperi aurul din ele.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • „Donator de zâmbete” omul care floseşte reţelele de socializare pentru a construit case pentru familiile sărace din România. “Fără el rămâneam pe drumuri cu copiii”

    Prin intermediul reţelelor sociale, face cunoscute poveştile unor oameni sărmani, apoi încearcă să îi convingă pe internauţii cu suflet mare să întindă o mână de ajutor. De pildă, două familii au acum un acoperiş deasupra capului datorită lui şi celor care au răspuns invitaţiei de a face bine.

    Această familie cu patru copii din comună Hălăuceshti, judeţul Iaşi, avea o casă veche, dărăpănată, aşa că dormea pe la vecinii milostivi. Viaţa lor s-a schimbat însă când l-au întâlnit pe Adrian, un om cu suflet mare, care le-a spus povestea pe Facebook. Astfel, bărbatul a adunat din donaţii 12 mii de euro – bani pe care i-a folosit pentru a dărâma vechea locuinţă şi pentru a construi un nou cămin.
     
    Adrian Cobzaru, iniţiatorul proiectului „Donator De Zâmbete” “Am avut mare ajutor din partea directoarei de la scoala Mirceşti Iugani, care a mobilizat elevii din comună, printr-un târg de dulciuri şi bunătăţuri. Apoi, am avut un ajutor din partea surorilor franciscane din localitate.”
     
    Acum, toţi spera la un trai mai bun. “Nu-mi vine să cred că este casa mea. Dacă nu erau domnii, rămâneam pe drumuri cu copiii”, spune mama celor mici, scrie stirileprotv.ro
     
  • Studiu: Aproximativ 37 de milioane de maşini diesel încă mai circulă pe drumurile europene

    Aproximativ 37 de milioane de maşini diesel încă mai circulau pe drumurile europene în 2017, deşi depăşesc de cel puţin trei ori limitele impuse de Uniunea Europeană cu privire la emisiile de oxid de azot (NOx).

    Raportat la anul 2015, numărul este cu şase milioane mai mare şi raportat la 2016 este cu 2,2 milioane unităţi mai mare. Cea mai mare parte a acestor autovehicule, în jur de 6,5 milioane, circulă pe drumurile din Germania, 5,3 milioane pe cele din Marea Britanie, 4 milioane în Italia şi 2,4 milioane în Spania. Privitor la această ultimă defalcare insă, Transport & Environment a prezentat valori din 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns liderii Europei pioni în strategia Chinei de a cuceri bucată cu bucată bătrânul continent?

    Între timp, o altă putere încearcă să-şi construiască capete de pod pe piaţa europeană şi să penetreze clasa politică de aici: China. Iar Beijingul şi-a racolat deja pioni din rândul politicienilor europeni. Despre ei scrie Bloomberg.

    David Cameron şi Romano Prodi vin din capetele opuse ale spectrului politic al Europei, dar au multe în comun. Ambii au plecat din funcţii înalte, şi-au creat o reţea extinsă de conexiuni şi acum lucrează într-o anumită măsură pentru China.
    Foştii premieri ai Marii Britanii şi Italiei sunt departe de a fi singuri: în întreaga Europă politicieni ai trecutului şi prezentului ocupă poziţii în strategia de acoperire globală a Chinei.

    Unii, cum ar fi Anders Fogh Rasmussen, fost premier danez şi fost şef al NATO, avertizează că Europa trebuie să se protejeze împotriva ascensiunii Chinei. Însă mult mai mulţi înoată pe val şi ajută China în marşul său spre inima Europei.
    David Cameron, care a fost prim-ministru al Marii Britanii din 2010 până la demisia sa în 2016, forţată de pierderea referendumului pentru Brexit, a făcut din China un element central al mandatelor sale. El a anunţat o „epocă de aur“ a relaţiilor britanico-chineze, menite să stimuleze comerţul şi investiţiile bilaterale şi a aprobat o înţelegere controversată care să permită implicarea Chinei în dezvoltarea centralei nucleare de la Hinkley

    Cum au ajuns liderii Europei pioni în strategia Chinei de a cuceri bucată cu bucată bătrânul continent? 

  • Cum şi-a pavat China drumul spre Europa cu mâna politicienilor de top

    Barroso, Prodi, Schröder şi Cameron sunt nume de politiceni europeni de top.  Barroso şi Prodi au fost preşedinţi ai Comisiei Europene, în timp ce Schröder şi Cameron au fost premierii Germaniei şi Marii Britanii. Toţi patru au ocupat funcţii în care una dintre cele mai mari răspunderi era să-şi apere cetăţenii de interesele corporaţiilor şi guvernelor străine. Acum ei lucrează pentru companii şi guverne străine cu interese mari în Europa. Lista celor ca ei este lungă.

    Jose Manuel Barroso a stârnit critici aprige când s-a angajat ca preşedinte nonexecutiv la Goldman Sachs, un uriaş grup bancar american implicat în marea criză financiară. Barroso era preşedintele Comisiei Europene când criza devasta Europa.
    Critici a stârnit şi Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, care a acceptat funcţii importante la două companii de importanţă strategică pentru Rusia – Nord Stream şi Rosneft. Doi dintre cei mai puternici politicieni s-au angajat în slujba celor de care ei ar fi trebuit să protejeze Europa.

    Citiţi aici continuarea 

  • Politicieni şi executivi europeni de top ca deschizători de drumuri pentru interesele Chinei şi Rusiei în Europa

    Jose Manuel Barroso a stârnit critici aprige când s-a angajat ca preşedinte nonexecutiv la Goldman Sachs, un uriaş grup bancar american implicat în marea criză financiară. Barroso era preşedintele Comisiei Europene când criza devasta Europa.
    Critici a stârnit şi Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005, care a acceptat funcţii importante la două companii de importanţă strategică pentru Rusia – Nord Stream şi Rosneft. Doi dintre cei mai puternici politicieni s-au angajat în slujba celor de care ei ar fi trebuit să protejeze Europa.

    Între timp, o altă putere încearcă să-şi construiască capete de pod pe piaţa europeană şi să penetreze clasa politică de aici: China. Iar Beijingul şi-a racolat deja pioni din rândul politicienilor europeni. Despre ei scrie Bloomberg.
    David Cameron şi Romano Prodi vin din capetele opuse ale spectrului politic al Europei, dar au multe în comun. Ambii au plecat din funcţii înalte, şi-au creat o reţea extinsă de conexiuni şi acum lucrează într-o anumită măsură pentru China.
    Foştii premieri ai Marii Britanii şi Italiei sunt departe de a fi singuri: în întreaga Europă politicieni ai trecutului şi prezentului ocupă poziţii în strategia de acoperire globală a Chinei.

    Unii, cum ar fi Anders Fogh Rasmussen, fost premier danez şi fost şef al NATO, avertizează că Europa trebuie să se protejeze împotriva ascensiunii Chinei. Însă mult mai mulţi înoată pe val şi ajută China în marşul său spre inima Europei.
    David Cameron, care a fost prim-ministru al Marii Britanii din 2010 până la demisia sa în 2016, forţată de pierderea referendumului pentru Brexit, a făcut din China un element central al mandatelor sale. El a anunţat o „epocă de aur“ a relaţiilor britanico-chineze, menite să stimuleze comerţul şi investiţiile bilaterale şi a aprobat o înţelegere controversată care să permită implicarea Chinei în dezvoltarea centralei nucleare de la Hinkley

    Point. În octombrie 2015, în timpul unei vizite în Regatul Unit, preşedintele Xi Jinping a prezentat un selfie cu Cameron pe terenul de joc al echipei de fotbal Manchester City. Doi ani mai târziu, după demisie, Cameron a devenit şeful unui fond chinezo-britanic de un miliard de dolari care sprijină uriaşa iniţiativă chineză Belt and Road prin care China îşi construieşte infrastructura necesară cuceririi comerciale a lumii.
    În calitate de ministru al afacerilor externe al Franţei, Dominique de Villepin a ajuns la proeminenţă globală în 2003, când a susţinut la Naţiunile Unite în New York cazul contra războiului dus de SUA în Irak. De Villepin a continuat să servească Franţa din funcţia de prim-ministru sub preşedintele Jacques Chirac şi a devenit de atunci un avocat obişnuit al afacerilor chinezeşti şi consiliază companiile chinezeşti cu privire la planurile lor internaţionale de extindere prin intermediul firmei de consultanţă Villepin International.

    Un alt francez, şi el premier, Jean-Pierre Raffarin, are o poziţie în boardul Forumului Boao pentru Asia (BFA), un summit anual al liderilor mondiali care se vrea răspunsul Chinei la Davosul elveţian. Preşedintele Xi a ales ediţia din acest an a Forumului Boao pentru a-şi exprima mesajul despre o „nouă fază de deschidere“. Un avocat proeminent al Chinei, Raffarin este, de asemenea, membru al comitetului strategic al Fundaţiei Franţa-China, o organizaţie care reuneşte lideri francezi şi chinezi, susţinută printre altele de Bank of China.
    Romano Prodi a servit două mandate ca prim-ministru al Italiei la o distanţă de zece ani unul de celălalt, iar între timp a fost cinci ani preşedinte al

    Comisiei Europene. Economist şi fost consilier la Goldman Sachs, Prodi este şi el membru al Forumului Boao. Politicianul a fost citat în ziarul China Daily, în care a salutat discursul lui Xi la ediţia din aprilie a summitului. Prodi a explicat că apreciază „hotărârea fermă a preşedintelui chinez de a proteja globalizarea, comerţul liber şi economia deschisă“. Prodi este de asemenea membru al consiliului de conducere al Şcolii Internaţionale de Afaceri China Europa.

    Danny Alexander a fost secretar-şef al Trezoreriei Marii Britanii din 2010 până în 2015, în timpul primului guvern de coaliţie cu liberal-democraţii al lui David Cameron. Prin urmare, a făcut parte din administraţia care a anunţat epoca de aur a relaţiilor cu China. Într-un interviu acordat agenţiei chineze de ştiri Xinhua, Alexander a spus că, în cadrul guvernului, „a susţinut cu tărie că Marea Britanie ar trebui să se alăture AIIB“, aşa cum este cunoscută Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură. AIIB a fost înfiinţată la iniţiativa Beijingului ca o contramăsură la instituţiile financiare internaţionale cu sediul la Washington – Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Numit cavaler după ce şi-a pierdut poziţia parlamentară în alegerile din 2015, Sir Danny a fost ales vicepreşedinte al AIIB în februarie 2016. Acţionari ai băncii chineze sunt multe guverne din lumea occidentală. 

    Philipp Roesler a suportat vremuri tulburi cât timp a fost partener de coaliţie inferior în cabinetul cancelarului german Angela Merkel, mai întâi ca ministru pentru sănătate şi apoi ministru al economiei germane şi vicecancelar. După ce şi-a pierdut poziţia în alegerile din 2013 împreună cu toţi parlamentarii Partidului Liber Democrat, Roesler s-a retras din politică şi s-a alăturat consiliului de administraţie al Forumului Economic Mondial. În decembrie, el a devenit CEO al organizaţiei de caritate Hainan Cihang Charity Foundation Inc. din New York a HNA Group, una dintre companiile chineze cu cea mai mare poftă de expansiune internaţională prin achiziţii. Organizaţia nonprofit deţine 29,5% din HNA, care avea active în valoare de aproximativ 180 de miliarde de dolari în momentul numirii lui Roesler.

    Rudolf Scharping a fost ministrul german al apărării din 1998 până în 2002 sub cancelarul social-democrat Gerhard Schroeder. Sub supravegherea sa, armata germană a luat parte la atacul condus de NATO asupra Iugoslaviei, prima misiune de luptă germană de după al doilea război mondial. Firma sa de consultanţă, Rudolf Scharping Strategie Beratung Kommunikation AG (RSBK), se mândreşte cu „anii lungi de contact cu factorii de decizie chinezi şi germani“ şi este specializată în dezvoltarea afacerilor pentru companii şi instituţii din China. RSBK s-a implicat într-o conferinţă economică germano-chineză care va avea loc la Frankfurt, în noiembrie, axată pe iniţiativa Belt and Road.

    Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a fost desemnat în toamna anului trecut membru al boardului Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, în condiţiile în care gigantul rus încearcă să-şi dezvolte operaţiunile din Germania. „Răsplata” vine după ce Schroeder a lucrat mai mulţi ani pentru Gazprom, cel mai mare exportator de gaze din lume. În ianuarie 2017, Rosneft a preluat controlul asupra unei rafinării din oraşul german Schwedt şi a obţinut participaţii minoritare la alte două rafinării din sudul Germaniei. Gigantul, descris de The New York Times ca instrumentul de politică externă al Kremlinului, a deschis, de asemenea, o reprezentanţă în Berlin, anunţând investiţii de 600 de milioane de euro.
    De altfel, a devenit o obişnuinţă ca politicieni de top din Germania şi foşti executivi la companii mari germane să ocupe acum funcţii de conducere în businessul strategic rusesc.

    Matthias Warnig, fost agent în poliţia secretă Stasi, este prima persoană care a primit permisiunea de a deschide o bancă străină în Sanht Petersburg, notează Deutsche Welle. Îl ştie pe Putin, agent KGB, de când acesta se afla la începutul carierei politice. A ocupat funcţii de conducere la banca Rossiia, a fost CEO la Nord Stream şi este acum directorul executiv al Nord Stream 2, proiect rusesc controversat care contravine intereselor Poloniei şi Ucrainei, dar aduce siguranţa importurilor de gaze ruseşti pentru Germania. În plus, fostul agent al poliţiei secrete est-germane ocupă poziţii importante la banca VTB (membru în consiliul de supraveghere şi al comisiei de strategie), la Rosneft, Transneft şi Rusal. VTB este una dintre cele mai mari bănci ruseşti şi este deţinută de stat. Warnig a fost decorat de Putin.

    Burckhard Bergmann, executiv la E.ON-Rurhgas, a fost director la Gazprom înainte de a intra în boardul de directori al Novatek, un alt mare producător de gaze din Rusia. Şi el a fost decorat în Rusia. Harmut Mehdorn, prieten apropiat al lui Schröder şi fost şef al Deutsche Bahn, este acum în boardul companiei naţionale de transport  feroviar a Rusiei. El a plecat din Germania după un scandal legat de spionarea angajaţilor. Ernst Welteke, fost preşedinte al Bundesbank, lucrează în Rusia la Centr-Invest. A plecat de la banca centrală germană după un scandal de corupţie. Mai mulţi manageri de top germani, foşti angajaţi ai Deutsche Telekom, lucrează la furnizorul rus de telefonie mobilă MTS.

  • Ţara ”vecină” care a reuşit să ajungă de la 800 de km de autostradă în 2004, la 3.200 de kilometri în 2016. Ce face România în acest timp?

    De la 800 de kilometri, cât număra reţeaua de drumuri expres şi autostrăzi din Polonia în 2004, totalul a ajuns la 3.200 de kilometri în 2016, iar în prezent reţeaua completă cumulează peste 3.500 de kilometri de infrastructură rutieră de transport rapid, modernizată în special cu fonduri europene.
     
    „Am înregistrat însă şi întârzieri, din cauza anulării unor contracte sau din cauza unora dintre contractori. Alteori, unii dintre ei nu au livrat ceea ce trebuia. Investiţiile majore de acest tip presupun implicarea unor companii mari, cu multă experienţă“, spune Michal Perlinski, directorul departamentului de Programe Rutiere din cadrul Ministerului Infrastructurii din Polonia.
     
    Reţeaua de peste 3.500 de kilometri nu este însă completă, deoarece nordul ţării nu este legat de sud. De aceea, guvernul polonez a anunţat că are în plan investiţii de 142 de miliarde de euro în infrastructura de transport până în 2030. Autorităţile intenţionează să extindă reţeaua de drumuri până în 2025 cu peste 3.262 de kilometri, pentru care ar fi necesari 31,6 miliarde de euro, potrivit autorităţii naţionale pentru drumuri.
     
    Planul include construirea a 252 de kilometri de autostradă, 2.640 de kilometri de drum rapid şi 370 de kilometri de drum de centură. În 2017, Polonia a deschis circulaţiei peste 340 de kilometri de drum naţional. „Avem o strategie naţională, cu un orizont de timp până în 2030. Pen­tru că suntem membri ai Uniunii Europene, tre­buie să respectăm anumite standarde în ceea ce pri­­veşte calitatea construcţiilor“, mai spune Michal Perlinski.
     
  • Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri

    Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:

    1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.

    2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.

    3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.

    4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.

    Sursa: romani-buni.info

  • Cum a fost construit Stonehenge? Arheologii au descoperit ruta pe care erau transportaţi megaliţii

     În cadrul unui nou studiu, specialiştii au descoperit rutele pe care inginerii străvechi au cărat megaliţii uriaşi. Conform Tech Times, cercetătorii consideră că pietrele au fost transportare pe o reţea de drumuri şi ape curgătoare, spre deosebire de teoriile anterioare în care se spunea că au fost aduse cu barca, pe mare.

    În 1920, geologul Herbert Henry Thomas a propus o teorie care sugera că pietrele utilizate la construirea Stonehenge-ului au fost luate dintr-o carieră din lanţul muntos Preseli aflat la 225 de kilometri depărtare. Având la bază această teorie, specialiştii au sugerat că pietrele au fost cărate pe mare de-a lungul ţărmului din Ţara Galilor, până au ajuns în Bristolul din zilele noastre.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Mircea Badea cere închisoare pentru protestatarii #rezist: „E faptă penală! La puşcărie!”

    Realizatorul ”În Gura Presei” a povestit prin ce a trecut din cauza protestatarilor care au blocat Piaţa Victoriei. El a fost nevoit să ocolească, şi nu o dată, zona. În aceeaşi situaţie au fost toţi şoferii din Bucureşti care aveau drum prin Piaţa Victoriei.

    ”Erau cinci speriaţi în Piaţa Victoriei. La Realitatea FM spunea că sunt 200 de protestatari. Nişte trei speriaţi au spus că `suntem şmecheri, suntem hashtag şi blocăm circulaţia că aşa vrea coclenderul nostru`.

    S-au aşezat cu băsanul pe astfalt şi nu s-au mai dat de acolo. Când trei speriaţi, care încap într-o cabină de duş, blochează Piaţa Victoriei, că ei sunt şmecheri, nu merge! Avem şi noi dracului treabă! A trebuit să ne pierdem din timpul nostru că ei sunt şmecheri.

    În Codul Penal scrie că blocarea drumului public e faptă penală. Vreau să-i văd la puşcărie. Nu se poate! Scrie în Codul Penal! Luaţi-vă băsănaile de pe astfalt şi marş dracu` de acolo. Apoi veneam prin Piaţa Romană, spre serviciu.

    Înţeleg că se mai strânseseră câţiva, dar am văzut la televizor că încăpeau foarte bine acolo, stăteau răsfiraţi şi câţiva, de-ai dracu blocau Piaţa Victoriei. E inadmisibil! La puşcărie, blocarea drumului public e faptă penală” a spus Mircea Badea, citat de dcnews.ro.

    Iniţial protestatarii au încercat să convingă şoferii să-şi lase maşinile în drum şi să se alăture protestului. Se puneau efectiv în faţa maşinilor care circulau regulamentar. Apoi, când s-au strâns îndeajuns de mulţi cât să facă un lanţ uman, au blocat accesul maşinilor.