BusinessMagazin

Tag: drept de vot

  • Corneliu Tănase a vândut vineri aproape 10% din acţiunile Băncii Carpatica, pentru 4,3 milioane euro

     Cele două tranzacţii, care au cumulat 313,37 milioane de titluri BCC, s-au perfectat la un preţ de 0,0625 lei, cu 1,13% mai mare faţă de preţul de la închiderea sesiunii de joi.

    Carabulea, care controlează 41,2898% din capitalul social, şi Corneliu Tănase, care deţinea anterior operaţiunilor de vineri 11,2179% din titluri, au dreptul de vot suspendat.

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să suspende dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest preventiv, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Ponta, iresponsabil, induce suprapunere între referendumul din 2012 şi populaţia cu drept de vot

     “După declaraţia făcută cu privire la referendumul din 2012 şi faptul că preşedintele ar fi trebuit să fie demis, pot spune că Victor Ponta este un om iresponsabil din punct de vedere politic, pentru că, în calitate de prim-ministru, atacă o decizie a CC care a fost dată în baza datelor oferite de guvernul pe care l-a condus. Validarea sau invalidarea referendumului s-a făcut în baza datelor oferite de Guvernul Ponta, iar astăzi, Ponta atacă şi decizia CC şi propriul guvern pe care îl conduce. În al doilea rând, este iresponsabil şi pentru faptul că încearcă să inducă în opinia publică o suprapunere între rezultatul de la referendum şi populaţia cu drept de vot. Or cele două lucruri nu se confundă, aşa cum vrea Victor Ponta”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Emil Boc.

    Potrivit acestuia, Institutul Naţional de Statistică oferă, prin recensământ, date despre evidenţa populaţiei României, în timp ce populaţia cu drept de vot este înregistrată la Ministerul Afacerilor Interne, unde se găseşte Registrul naţional al persoanelor cu drept de vot, în funcţie de situaţia juridică a fiecăreia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns opoziţia din România un produs de export

    Asemănarea cea mai frapantă o găsim, în schimb, cu epoca primelor mandate ale lui Ion Iliescu, când opoziţia practic nu exista în ţară, din lipsă de organizare şi de suport electoral, dar exista din plin în afară, prin plângerile şi acţiunile politicienilor de opoziţie şi ale societăţii civile pe lângă ambasadele, cancelariile şi presa din Occident. Acum, PDL şi-a înlocuit de tot în Parlament prezenţa fizică prin pancarte de genul “Salvaţi Monitorul Oficial” sau “Salvaţi ICR” şi cu mitinguri electorale unde promite victoria în scrutinul din toamnă şi încearcă să recâştige voturile alegătorilor de dreapta curtând mişcările lui M.R. Ungureanu şi Mihail Neamţu şi punând în difuzoare cântecele Pieţei Universităţii din 1990.

    În aceste condiţii, rolul de a acţiona l-au preluat ONG-urile şi europarlamentarii PDL, care au reuşit să amorseze o largă reacţie internaţională faţă de acţiunile USL contra instituţiilor controlate de membrii şi simpatizanţii PDL, prin intermediul colegilor de la Partidul Popular European şi din partidele creştin-democrate europene membre ale acestuia (Herman van Rompuy, Jose Barroso, Viviane Reding, Günter Krichbaum, Markus Ferber, Joseph Daul, Wilfried Martens). Aceştia au fost primii care şi-au exprimat îngrijorarea şi au dat cele mai dure avertismente că dacă USL continuă să ocupe instituţiile statului, România va pierde dreptul de vot în Consiliul European şi finanţările UE, va rămâne sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare (supravegherea de către UE a justiţiei) şi nu va fi primită în Schengen, cu argumentul că democraţia e încălcată acum mai mult decât în cazul Ungariei lui Orban sau al Austriei lui Haider.

    Acest fenomen de export al opoziţiei, identic cu primii ani ’90, şi nimic altceva va decide ce se va întâmpla în continuare pe scena politică până la alegerile parlamentare. Rezultatul electoral e incert, întrucât ofensive de genul celor ale Monicăi Macovei, care a declarat că va cere Parlamentului European şi Comisiei Europene să determine suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul European, se pot întoarce împotriva iniţiatorilor, taxate fiind ca lipsă de patriotism. Pe termen scurt însă, ele au darul de a mai tăia din elanul USL de a cuceri rapid toate instituţiile statului şi mai ales de a intra pe terenul ICCJ, al ANI sau al DNA.