BusinessMagazin

Tag: drept de vot

  • Primarul PSD dintr-o comună din Teleorman spune că românii din Diaspora nu ar trebui să poată vota la prezidenţiale: „La alegerile prezidenţiale ar trebui să aibe drept de vot cei care stă în ţară, cei care plătesc impozite aici” – VIDEO

    „La alegerile prezidenţiale ar trebui să aibe drept de vot cei care stă în ţară, cei care plătesc impozite aici, nu să ne aleagă cei din diaspora preşedintele. Sunt acolo, să stea acolo, să-şi aleagă acolo preşedintele”, a declarat Călin, la Congresul PSD.

    Lucian Călin este cunoscut în judeţ pentru relaţiile apropiate pe care le-a avut cu Liviu Dragnea, dar şi cu compania Tel Drum.

    Seaca se află în apropiere de celebra Insulă Belina. De altfel, când a fost întrebat de jurnalişti de unde este, primarul a răspuns, zâmbind: „Seaca… Insula Belina.”

    Senatul a adoptat, luni, proiectul legislativ în materie electorală care prevede ca votul in străinătate să se desfăşoare pe parcursul a trei zile, iar alegătorii care au stat la coadă până la ora 21.00, când se închid secţiile de vot, să poată vota până la ora 00.00.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Prima zi la REFERENDUM pentru familia tradiţională 2018. Secţiile de votare s-au închis. Absenteism major, prezenţa la ora 19.00: 5,15%/

    UPDATE 17.50 Biroul Electoral Central a transmis în urmă cu câteva minute că prezenţa la vot, la nivel naţional, la ora 16.00, în cadrul referendumului pentru familie, a fost de 3,78%.

    Din totalul de 18.278.496 de alegători înscrişi pe listele permanente, sâmbătă, până la ora 16.00, au votat 692.002, adică 3,78%.

    Cea mai ridicată prezenţă la vot a fost în judeţele: Bihor (5,53%), Dâmboviţa (5,35%) şi Caraş Severin (4,82%).

    Cea mai scăzută prezenţă, la ora 16.00, a fost în judeţele: Harghita (1,50%), Covasna (1,62%) şi Satu Mare (2,25%).

    În Bucureşti, sâmbătă, la ora 16.00, în cadrul referendumului pentru familie, prezenţa la vot a fost de 4,42%.

    Prezenţa dezastruoasă la vot este incomparabilă cu vreun referendum organizat în România după 1990. În anul 2009, la referendumul ce viza parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, prezenţa la vot, la ora 16.00, era de 33,86%.

    În anul 2012, la referendumul privind demiterea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, prezenţa la vot, la ora 17.00, a fost de 26, 85%.

    Diferenţa dintre scrutinul de acum şi cele două menţionate este că cel pentru familie se va desfăşura pe parcursul a două zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REFERENDUM familie | Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot, în Registrul electoral/ Care este numărul românilor din străinătate înscrişi pe liste

    „Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral este de 18.950.674, din care: 18.278.496 cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani până la data de 7 octombrie 2018, din care 16.780.733 sunt posesori de carte de identitate; 672.178 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, posesori de paşaport CRDS.

    Diferenţa faţă de ultima informare a Autorităţii Electorale Permanente, din data de 02.10.2018, este de 1.047 de alegători şi apare ca urmare a radierilor efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia”, a transmis vineri, Autoritatea Electorală Permanentă, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • AEP: Aproximativ 19 milioane de români, înscrişi în Registrul Electoral până la finele lunii iulie

    “Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie 2018 este de 18.917.601, cu 13.701 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 30 iunie 2018 figurau în Registrul electoral 18.903.900 de alegători români. Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a importului de date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)”, au precizat reprezentanţii AEP, într-un comunicat de presă remis marţi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudorel Toader: Există intenţia realizării unui cod electoral până în 2019. Legile electorale au multe vulnerabilităţi

    Tudorel Toader a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă organizată de Autoritatea Electorală Permanentă, că pentru a ne exercita dreptul la vot e nevoie de o legislaţie clară, coerentă şi previzibilă, precum şi de colaborarea dintre autorităţile care participă la procesul electoral.

    „Dreptul de vot este un drept fundamental, ca să ne putem exercita dreptul de vot, ca să contribuim la consolidarea statului avem nevoie, pe de o parte, de o legislaţie clară, coerentă, previzibilă, avem nevoie de colaborarea loială dintre autorităţile care participă la procesul electoral, începând cu Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea pentru Cetăţenie, toţi cei care ne permit ca să stabilim cu exactitate numărul cetăţenilor cu drept de vot, fie că domiciliază în România, fie în străinătate.

    Am subliniat astăzi (sâmbătă – n.r.) cerinţele de perfecţionare a legislaţiei, m-am raportat la cele constatate în 2012 când a fost referendumul despre care ştim şi m-am adresat Autorităţii Electorale Permanente, domnului preşedinte, ca în colaborare cu celelalte autorităţi să asigure cadrul instituţional pentru exercitarea dreptului de vot”, a spus Toader.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie DISPERATĂ în Polonia: Consiliul UE vrea să le suspende dreptul de vot. Urmează România?

    “În pofida eforturilor repetate din ultimii doi ani pentru implicarea autorităţilor poloneze într-un dialog constructiv în cadrul reglementărilor privind statul de drept, Comisia Europeană a concluzionat astăzi că există un risc clar privind încălcarea normelor statului de drept în Polonia. Reformele judiciare din Polonia au avut ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. În lipsa independenţei judiciare, apar serioase semne de întrebare privind aplicarea în mod eficient a legislaţiei europene, de la protejarea investiţiilor la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în domenii diverse, de genul disputelor privind custodia asupra copiilor şi punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare”, a anunţat miercuri Executivul Uniunii Europene.

    “Prin urmare, Comisia Europeană propune Consiliului UE adoptarea unei decizii în virtutea Articolului 7(1) al Tratatului Uniunii Europene”, precizează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sancţiune FĂRĂ PRECEDENT în istoria UE. Consecinţele sunt DEVASTATOARE. Decizia va fi anunţată OFICIAL AZI

    Preşedintele polonez Andrzej Duda a ratificat marţi unul din cele trei proiecte de lege de reformare a sistemului judiciar, în pofida continuării protestelor.

    Duda a semnat un proiect de lege adoptat de către partidul Lege şi Justiţie ce conferă ministrului de Justiţie puterea de a angaja sau de a demite preşedinţi de instanţă ai jurisdicţiei generale a statului.

    Conform Uniunii Europene, reformele plănuite vor conduce la politicieni ce vor demite orice judecător ce va înainta acţiuni împotriva acestora.

    Ce prevede articolul 7 din Tratatul UE

    (1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

    Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

    (2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.

    (3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Sancţiune FĂRĂ PRECEDENT în istoria UE. Consecinţele sunt DEVASTATOARE. Decizia va fi anunţată OFICIAL AZI

    Preşedintele polonez Andrzej Duda a ratificat marţi unul din cele trei proiecte de lege de reformare a sistemului judiciar, în pofida continuării protestelor.

    Duda a semnat un proiect de lege adoptat de către partidul Lege şi Justiţie ce conferă ministrului de Justiţie puterea de a angaja sau de a demite preşedinţi de instanţă ai jurisdicţiei generale a statului.

    Conform Uniunii Europene, reformele plănuite vor conduce la politicieni ce vor demite orice judecător ce va înainta acţiuni împotriva acestora.

    Ce prevede articolul 7 din Tratatul UE

    (1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

    Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.

    (2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2*, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.

    (3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.