BusinessMagazin

Tag: Draghi

  • BCE a îmbunătăţit uşor estimarea privind creşterea economică a zonei euro

     BCE se aşteaptă pentru acest an la creştere economică de 1,2% şi inflaţie de 1%. În decembrie, banca lua în calcul un avans al PIB de 1,1% pentru anul 2014 şi inflaţie de 1,1%.

    “Şomajul s-a stabilizat şi este aşteptată materializarea unei anumite îmbunătăţiri a cererii de consum”, a spus Draghi într-o conferinţă organizată după o decizie de politică monetară.

    Riscurile semnificative la adresa creşterii economice persisită, mai ales din cauza problemelor din ţările emergente şi a incertitudinilor geopolitice din ţări vecine spaţiului comunitar.

    Pentru anul următor, BCE a menţinut neschimbate prognozele, la 1,5% pentru avansul PIB şi la 1,3% pentru creşterea preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anul financiar 2014 a început într-un ceas bun

    Randamentele obligaţiunilor de stat spaniole pe 10 ani au scăzut la nivelul cel mai redus din 2009 încoace, iar cele ale obligaţiunilor irlandeze similare au scăzut la cel mai mic nivel din 2006, exprimând încrederea sporită a pieţelor în redresarea economică a zonei. Şomajul din Germania s-a redus în luna decembrie pentru prima dată în cinci luni, iar în noiembrie vânzările din retail au crescut cu 1,5%. Comenzile din industrie pe ansamblul zonei euro au relevat în decembrie cea mai solidă ascensiune din ultimele 31 de luni.

    În acelaşi timp, prima ieşire a Irlandei pe piaţa de capital, după încheierea programului de salvare cu FMI şi UE, a fost foarte bine primită: statul a reuşit să vândă obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 3,75 mld. euro, peste planul de 3 mld. euro, în condiţiile unei cereri totale de peste 14 mld. euro.

    Succesul emisiunii irlandeze denotă, conform analiştilor, revenirea încrederii faţă de ţările de la periferia zonei euro, susţinută de plasa de siguranţă financiară a BCE şi de garanţiile date de Mario Draghi că va face orice pentru menţinerea unităţii zonei euro. Scăderea randamentelor în cazul Irlandei s-a reflectat într-o scădere generală a randamentelor pentru Spania, Italia şi Portugalia. Lisabona a profitat şi ea de tendinţă, cu o emisiune de obligaţiuni planificată să atragă 2 mld. euro care era deja suprasubscrisă de două ori înainte de lansare.

    La rândul său, Grecia, care a preluat preşedinţia UE de la 1 ianuarie, a făcut cunoscut că vrea să iasă pe piaţa de capital în a doua jumătate a anului, în loc să solicite un nou pachet de salvare de la UE şi FMI.La preluarea preşedinţiei, premierul grec Antonis Samaras a declarat că anul 2014 va fi un an de creştere pentru UE şi pentru Grecia în particular, amintind că realizarea de către ţara sa a unui prim excedent bugetar i-a contrazis pe criticii ţării, care ani la rând au prezis că ţara va ieşi din zona euro pentru că nu va reuşi să-şi redreseze finanţele publice.

  • Şeful BCE nu vede necesară reducerea urgentă a dobânzii, aflată la un minim record de 0,25%

    Criza din zona euro nu a fost încă depăşită, dar există multe semne încurajatoare, precum recuperarea economică din unele ţări, atenuarea dezechilibrelor comerciale şi a deficitelor bugetare, a spus Draghi într-un interviu pentru publicaţia germană Der Spiegel.

    “E mai mult decât ne aşteptam anul trecut”, a afirmat Draghi.

    Întrebat depre noi reduceri ale ratei cheie după ce BCE a scăzut dobânda de la 0,5% la 0,25% în noiembrie, Draghi a afirmat că “în acest moment, nu vedem nevoia unor acţiuni urgente”.

    De asemenea, şeful băncii europene a declarat că nu este “normal sau sănătos” ca dobânzile reale, excluzând impactul inflaţiei, să fie negative pentru deponenţi.

    “În unele ţări sunt negative, în altele pozitive – chiar şi prea ridicate. Suntem foarte conştienţi de riscurile acestei fragmentări”, a spus el.

    În noiembrie, ratele anuale de inflaţie au variat de la o scădere a preţurilor de 2,9% în Grecia la un avans de 1,6% în Germania, arată date ale Uniunii Europene.

    Riscurile unor bule speculative, de exemplu pe unele pieţe imobiliare din Europa, sau cele ale scăderii preţurilor sunt limitate, a adăugat preşedintele BCE.

    “Nu vedem deflaţie în prezent (…) dar trebuie să avem grijă ca inflaţia să nu fie blocată sub 1% şi să alunece într-o zonă periculoasă”, a afirmat Draghi.

    În Europa, pieţele se aşteaptă ca inflaţia să se accelereze de ţinta BCE, de aproape de 2%.

  • Viitorul UE sună ieftin: previziunile Băncii Centrale Europene

    Conform preşedintelui BCE, Mario Draghi, banca exclude necesitatea unei noi runde de stimulare monetară similară cu cea existentă (Long Term Refinancing Operation), care a oferit ieftin băncilor 1.000 mld. euro începând din 2011.

    În schimb, BCE îşi pune mari speranţe în testul de soliditate financiară din 2014, ce va filtra în mod credibil băncile europene, evitând astfel riscul ca nişte “bănci-zombi” să frâneze pe termen lung redresare economică durabilă a UE.

     

  • Cuvântul tabu în Europa: deflaţie

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a justificat reducerea dobânzii prin inflaţia mult prea scăzută în zona euro (0,7% în octombrie – minimul ultimilor patru ani, faţă de 1,1% în septembrie şi o ţintă de 2% fixată de BCE), care reprezintă un corolar al activităţii economice modeste (creştere economică de 0,3% în T2) şi al creditării slabe.

    Italia şi Franţa au cerut în repetate rânduri BCE să combată aprecierea excesivă a euro, cu efect clar negativ asupra economiilor zonei, mai ales în contextul în care dolarul continuă să fie susţinut de faptul că Rezerva Federală a SUA amână de la o lună la alta încetarea programului de susţinere a economiei cu bani de la tiparniţă.

    Mario Draghi vrea să evite însă capcana în care a căzut Rezerva Federală, respectiv şantajul pieţelor financiare, care duc pieţele de acţiuni în jos de fiecare dată când raportările federale arată că un indicator economic s-a îmbunătăţit şi, deci, programul de stimulare monetară din partea băncii centrale nu-şi mai are rostul. Mai exact, Draghi a sugerat că BCE are încă destule arme în tolbă şi că este suficient ce face acum (e vorba de reducerea dobânzii şi de prelungirea până la jumătatea lui 2015 programul de credite ieftine pentru bănci) spre a combate pericolul unei perioade prelungite de “inflaţie scăzută”, de fapt de deflaţie în Europa.

    Au apărut însă voci, mai ales de partea cealaltă a Oceanului, care susţin că există riscul ca abordarea prudentă a lui Draghi să nu fie suficientă (ţinând cont de distanţa mare de la o inflaţie de 0,7% până la ţinta de 2%) şi că e posibil ca în cele din urmă şi BCE să fie silită să recurgă la un program de relaxare monetară perpetuat sine die, după modelul Fed.

  • Cine are urechi de auzit Europa

    Comentatorii din mediul financiar au remarcat, de altfel, că perioada actuală nu e propice pentru decizii importante privind Europa: negocierile pentru noul guvern din Germania tot mai durează, iar divergenţele de opinii pe tema uniunii bancare europene nu au fost depăşite. Pentru Merkel, o uniune bancară cu o componentă de garantare în comun a depozitelor se traduce prin nevoia de garanţii suplimentare că Germania nu va fi silită să suporte costurile unor posibile falimente, iar garanţiile respective înseamnă măsuri de integrare economică şi fiscală pe care Franţa şi alte ţări le dezaprobă.

    Prin urmare, Angela Merkel şi Francois Hollande au decis să revizuiască relaţiile UE cu SUA în domeniul protecţiei datelor, Jose Barroso a prezentat raportul “Inovare în era digitală”, propunând măsuri de integrare a pieţei digitale europene, iar Barroso şi şeful BCE, Mario Draghi, au recomandat ca mecanismul european unic de rezolvare a crizelor bancare să fie convenit la nivel politic până la finele anului şi aprobat la nivel legislativ de ţările membre înainte de alegerile europarlamentare din mai 2014.

    În viziunea Comisiei Europene, acest mecanism, susţinut de fondul de rezervă de 55 mld. euro al zonei euro, ar urma să ofere viitoarei autorităţi unice de supraveghere bancară dreptul de a decide soarta băncilor cu probleme din Europa, inclusiv închiderea lor. Ţările membre vor avea dreptul de a decide, în schimb, cum să-şi ajute băncile, astfel încât testul de soliditate financiară la care BCE le va supune începând de luna viitoare să nu creeze noi motive de alarmă pe pieţe. Mario Draghi a avertizat, însă, că “trebuie să cadă bănci” pentru ca testul să-şi demonstreze credibilitatea.

  • Zona euro: nu ne grăbim să desfacem şampania

    Banca a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,5% şi a revizuit previziunea de creştere economică pentru 2014, de la 1,1% la 1%.

    Analiştii au comentat reticenţa lui Draghi de a se arăta optimist prin intenţia acestuia de a nu încuraja o creştere a dobânzilor de pe piaţă care ar putea face creditele încă şi mai puţin accesibile pentru ţările cu probleme din sudul zonei euro. Acţiunile europene au crescut la burse, reflectând faptul că piaţa a interpretat discursul lui Draghi drept o previziune că BCE va ţine în continuare dobânzile la niveluri scăzute.

    Economia zonei euro a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru faţă de trimestrul precedent, susţinută de majorarea exporturilor şi a consumului, deşi a scăzut cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni ajustaţi sezonier.

  • Zona euro: comedii de vară pentru minţi odihnite

    Între timp, criza de guvern din Portugalia a reizbucnit, speriind pieţele financiare, după ce liderul opoziţiei socialiste, Antonio Jose Seguro, a cerut renegocierea actualului acord cu UE-FMI-BCE în valoare de 78 mld. euro, iniţiat în 2011, pe motiv că măsurile de austeritate adoptate în virtutea acordului respectiv au ruinat economia ţării. Lisabona a cerut deja finanţatorilor externi o amânare a următoarei evaluări a acordului, prevăzută să înceapă la 15 iulie, pentru august sau septembrie. Agenţia Fitch a retrogradat ratingul Portugaliei de la AAA la AA plus, iar analiştii şi-au reluat predicţiile că ţara va avea nevoie la anul de încă un acord de credit cu finanţatorii externi.

    Priorităţile de moment ale lui Draghi şi ale BCE însă sunt altele – să-şi cenzureze propriii angajaţi când vorbesc prea mult şi au impresia că punctul de vedere al BCE poate avea câştig de cauză în faţa finanţatorilor BCE. Neamţul Joerg Asmussen (foto dreapta), membru al conducerii BCE, şi-a atras criticile conducerii băncii, după ce a declarat că banca va continua actualul program de pompare de bani în piaţă timp de mai mult de un an, a cerut UE să pună în practică mai repede planul de a-i forţa pe depunătorii cu sume mari să suporte costul viitoarelor falimente bancare şi a cerut ca zona euro să aibă deja până în toamna lui 2014 cadrul uniunii bancare europene.

    În viziunea lui Asmussen, acest cadru ar implica existenţa unui organism de supraveghere comun şi a unui fond comun de susţinere a băncilor, alimentat inclusiv din celebra taxă bancară amânată până acum din motive electorale. Principala ţară acţionară a BCE, Germania, se opune însă unei astfel de viziuni, în primul rând fiindcă nu vrea să aibă de suportat grosul notei de plată pentru alte crize din zona euro, fără a avea şi posibilitatea de a impune ţărilor sau băncilor respective reformele sau planurile de restructurare pe care le consideră adecvate.

    Wolfgang Schauble, ministrul german de finanţe (foto stânga), a exprimat chiar în această săptămână opoziţia Germaniei faţă de uniunea bancară europenă, respingând miercuri un nou plan prezentat de comisarii de la Bruxelles şi care propune aceleaşi obiective cu cele susţinute de Asmussen.

  • Preşedintele BCE: Consolidarea fiscală în zona euro este inevitabilă

     Întrebat despre criza politică din Portugalia şi consecinţele austerităţii în această ţară, Draghi a afirmat că Portugalia se numără printre exemplele “în care economia rămâne sub presiune, iar problemele sociale, inclusiv şomajul în rândul tinerilor, sunt la cote ridicate”.

    BCE a transmis în mode repetat că banca nu poate substitui reformele şi consolidarea fiscală de care sunt responsabile guvernele, a declarat şeful băncii centrale, adăugând, însă, că procesul de consolidare ar trebui să aibă impact negativ minim asupra creşterii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou pariu al domnului Mario Draghi

    Coroborat cu anunţul Băncii Angliei că va continua operaţiunile de relaxare monetară, anunţul lui Draghi a umplut joi de euforie pieţele europene de acţiuni, cu cea mai mare creştere într-o singură zi a indicelui paneuropean FTSEurofirst 300, cu 2,4%.

    Fermitatea ambelor bănci contrastează puternic cu poziţia Rezervei Federale a SUA, care a sugerat recent va pune capăt programului de stimulare artificială a pieţelor cu ajutorul tiparniţei de bani. În plus, pentru BCE este neobişnuit să ofere pieţelor astfel de promisiuni clare. “O perioadă extinsă este o perioadă extinsă. Nu e vorba doar de 6 sau 12 luni”, a spus Draghi, adăugând că BCE rămâne deschisă la orice opţiune în privinţa dobânzilor, inclusiv la ideea unor rate negative ale dobânzii la depozite.

    Intervenţia verbală energică a lui Draghi a fost menită în special să combată aşteptările speculatorilor privind posibilitatea de a forţa randamente mai mari la obligaţiunile guvernamentale emise de ţările cu probleme din zona euro, în primul rând Portugalia şi Spania, în contextul în care criza de guvern din Portugalia a dus la o creştere bruscă a randamentelor la obligaţiunile vândute de statul portughez.

    În septembrie trecut, Mario Draghi a lansat un program nelimitat de achiziţii de obligaţiuni (OMT – Outright Monetary Transactions), cu scopul de a reduce dobânzile cerute de creditori statelor cu probleme. De atunci încoace, randamentele la obligaţiunile ţărilor cu probleme din zona euro au rămas la niveluri confortabile, evitând noi crize de genul celor care au silit Grecia, Irlanda şi Portugalia să apeleze la ajutorul de urgenţă al UE şi al FMI.