Tag: documentar

  • Marele premiu pentru documentarul românesc “Doar o răsuflare” la Festivalul “Let’s CEE” 2017

    Filmul românesc “Doar o răsuflare” (regia Monica Lăzurean-Gorgan) a fost recompensat cu Marele premiu la Festivalul de Film “Let’s CEE”, desfăşurat la Viena, Graz şi Villach.

    În cadrul Festivalului au fost proiectate 141 de filme de lungmetraj, documentare şi scurtmetraje din Europa Centrală şi de Est, precum şi din Caucaz şi Turcia, relatează Mediafax.

    La Festival au fost proiectate 17 producţii şi coproducţii cinematografice româneşti (lungmetraje, scurtmetraje şi documentare) în cadrul programului competiţional şi în secţiunea specială Focus România. Dintre acestea, trei producţii au filme de arhivă restaurate digital.

    Filmul românesc “Doar o răsuflare”, recompensat cu Marele premiu la secţiunea Film documentar, spune povestea unei familii liniştite, prezentând viaţa de zi cu zi a protagoniştilor pe parcursul unei perioade de 7 ani.

    La categoria Debuturi promiţătoare, drama socială “Câini”, în regia lui Bogdan Mirică, a primit menţiune de onoare.

  • Ce salarii mizere primesc angajaţii giganţilor din industria modei

    Muncitori din Marea Britanie ce produc haine pentru companii de modă sunt plătiţi cu jumătate din salariul minim pe economie, arată un documentar realizat de Channel 4.

    În urma anchetei, cei de la postul de televiziune au descoperit fabrici de textile ce produceau haine pentru River Island, Boohoo sau New Look şi care îşi plăteau angajaţii cu 3-3,5 lire pe oră.

    Asta înseamnă jumătate din salariul minim pe economie din Marea Britanie, care este de 7,2 lire sterline pe oră.

    În timpul anchetei, un reporter sub acoperire s-a angajat la fabrica Fashion Square, ce produce obiecte vestimentare pentru River Island. Încă de la angajare i s-a spus că nu va primi salariul minim pe economie, pentru că nu ar mai fi rentabil să producă haine în Marea Britanie.

    Cei de la River Island, contactaţi de către Channel 4, au declarat că au eliminat Fashion Square de pe lista colaboratorilor. “Distribuitorii au fost şi ei anunţati să nu mai apeleze la serviciile Fashion Square”, au mai spus reprezentanţii River Island.

  • Ce salarii mizere primesc angajaţii giganţilor din industria modei

    Muncitori din Marea Britanie ce produc haine pentru companii de modă sunt plătiţi cu jumătate din salariul minim pe economie, arată un documentar realizat de Channel 4.

    În urma anchetei, cei de la postul de televiziune au descoperit fabrici de textile ce produceau haine pentru River Island, Boohoo sau New Look şi care îşi plăteau angajaţii cu 3-3,5 lire pe oră.

    Asta înseamnă jumătate din salariul minim pe economie din Marea Britanie, care este de 7,2 lire sterline pe oră.

    În timpul anchetei, un reporter sub acoperire s-a angajat la fabrica Fashion Square, ce produce obiecte vestimentare pentru River Island. Încă de la angajare i s-a spus că nu va primi salariul minim pe economie, pentru că nu ar mai fi rentabil să producă haine în Marea Britanie.

    Cei de la River Island, contactaţi de către Channel 4, au declarat că au eliminat Fashion Square de pe lista colaboratorilor. “Distribuitorii au fost şi ei anunţati să nu mai apeleze la serviciile Fashion Square”, au mai spus reprezentanţii River Island.

  • Salariile mizere cu care producătorii de haine din Marea Britanie îşi plătesc muncitorii

    Muncitori din Marea Britanie ce produc haine pentru companii de modă sunt plătiţi cu jumătate din salariul minim pe economie, arată un documentar realizat de Channel 4.

    În urma anchetei, cei de la postul de televiziune au descoperit fabrici de textile ce produceau haine pentru River Island, Boohoo sau New Look şi care îşi plăteau angajaţii cu 3-3,5 lire pe oră.

    Asta înseamnă jumătate din salariul minim pe economie din Marea Britanie, care este de 7,2 lire sterline pe oră.

    În timpul anchetei, un reporter sub acoperire s-a angajat la fabrica Fashion Square, ce produce obiecte vestimentare pentru River Island. Încă de la angajare i s-a spus că nu va primi salariul minim pe economie, pentru că nu ar mai fi rentabil să producă haine în Marea Britanie.

    Cei de la River Island, contactaţi de către Channel 4, au declarat că au eliminat Fashion Square de pe lista colaboratorilor. “Distribuitorii au fost şi ei anunţati să nu mai apeleze la serviciile Fashion Square”, au mai spus reprezentanţii River Island.

  • I-a dat unui om al străzii 100.000 de dolari cu o singură condiţie. Ce a urmat e de necrezut

    În anul 2005, un om al străzii a găsit o servietă plină cu bancnote de 20 şi 50 de dolari. Suma totală pe care Ted Rodrigue a găsit-o era de 100.000 de dolari; omul nu ştia însă că banii erau lăsaţi acolo de un regizor, care i-a propus următorul târg: Rodrigue putea păstra suta de mii de dolari, cu condiţia să fie filmat în următoarea perioadă, atunci când avea să cheltuie banii.

    Toată povestea a născut numeroase controverse, mai ales după apariţia la televiziune a documentarului realizat, “Reversal of Fortune”.

    În cadrul unui interviu, regizorul şi scenaristul Wayne Powers a spus că ideea i-a venit în Los Angeles, unde mulţi oameni ai străzii îi cereau bani. “Ce ar face un astfel de om dacă i-ai da o avere?”, se întreba Powers. A propus scenariul celor de la Showtime, iar aceştia i-au finanţat proiectul.

    Regizorul spune că l-a ales pe Rodrigue după ce a discutat cu mai mulţi oameni ai străzii, argumentând că cel ales era un om care avusese, pur şi simplu, mult prea mult ghinion în viaţă. “Atunci când mă gândesc la copilărie, cred că nimic nu a mers cum trebuia. Mama mea era alcoolică. Aveam petreceri tot timpul în casă, cred că am început să beau când aveam 13 ani”, a povestit Rodrigue. Înainte ca Powers să demareze proiectul, Rodrigue câştiga bani colectând sticle şi cutii. El câştiga în jur de 20 de dolari pe zi – suficient pentru a cumpăra mâncare, alcool şi ţigări.

    Odată cu începerea filmărilor, cei din echipa lui Powers nu au mai interacţionat cu omul străzii. I-au pus la dispoziţie un consultant financiar la care Rodrigue a apelat în prima zi; după întâlnire, el şi-a cumpărat o bicicletă şi s-a dus cu un prieten la un parc de distracţii. A închiriat o cameră la un motel, dar nu s-a obişnuit cu patul aşa că a dormit pe jos; părea că nu vrea să cheltuie mult şi ar putea să îşi schimbe viaţa.

    Ce a urmat seamănă destul de mult cu ceea ce se întâmplă cu majoraritatea celor care câştigă la loterie: toţi cunoscuţii au început să îi ceară bani, iar femeile au început să îi dea mai multă atenţie. După ce a cheltuit o sumă consistentă, Ted Rodrigue a plecat să îşi viziteze familia în Sacramento. S-a întors după o lună de zile, a închiriat un apartament şi şi-a cumpărat o camionetă.

    În 6 luni de zile, Ted Rodrigue a cheltuit toţi cei 100.000 de dolari; doi ani mai târziu, după ce a vândut tot ce putea, el a început din nou să colecteze sticle pentru a supravieţui.

    “A fost o perioadă frustrantă, pentru că a avut multe oportunităţi”, remarcă Powers. “Atunci când petreci mult timp cu cineva speri ca acea persoană să reuşească; din păcate, de data asta nu a fost cazul.”

    Sursa: Today i found out

  • Regiunea secretă pe care foarte puţini oameni au văzut-o şi care este considerată ca fiind una dintre cele mai mari producătoare de opiu şi heroină din lume

    Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.

    Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.

    Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.

    De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.

    În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.

    Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.

    Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.

    Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”

    Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).

    Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.

  • Regiunea secretă pe care foarte puţini oameni au văzut-o şi care este considerată ca fiind una dintre cele mai mari producătoare de opiu şi heroină din lume

    Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.

    Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.

    Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.

    De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.

    În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.

    Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.

    Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.

    Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”

    Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).

    Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.

  • Documentarul despre manelişti şi viaţa lor fabuloasă realizat de BBC a avut premiera la Astra Film Festival de la Sibiu

    Un documentar inedit produs de Liviu Tipuriţă pentru BBC, a avut premiera naţională la Astra Film Festival (AFF) de la Sibiu.”The New Gypsy Kings” introduce în centrul lumii incredibile a romilor superstaruri din România, o lume populată de bolizi şi palate luxoase.

    “The New Gypsy Kings” introduce în centrul lumii incredibile a romilor superstaruri din România, o lume populată de bolizi şi palate luxoase.

    Comunitatea romă e una dintre cele mai marginalizate şi sărace din Europa şi timp de foarte mulţi ani muzica tradiţională ţigănească era singura lor marfă de export. A apărut însă un sound nou – manele – care a invadat întreaga ţară. Maneliştii-vedete pot câştiga şi 20.000 de euro pe seară, la nunţi opulente, unde invitaţii aruncă literalmente cu bancnote asupra lor. Postările lor pe youtube adună milioane de vizualizări.

    Muzicanţii tradiţionali, precum celebrul Taraf de Haiduci, care au cântat pentru Johnny Depp şi care au apărut în mai multe producţii cinematografice, se plâng că manelele i-au adus la faliment şi că vor distruge muzica ţigănească. Acest documentar analizează soundtrackul unei schimbări sociale şi culturale de excepţie. Documentarul prezintă aspecte din culisele industriei prospere a manelelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Documentarul despre manelişti şi viaţa lor fabuloasă realizat de BBC a avut premiera la Astra Film Festival de la Sibiu

    Un documentar inedit produs de Liviu Tipuriţă pentru BBC, a avut premiera naţională la Astra Film Festival (AFF) de la Sibiu.”The New Gypsy Kings” introduce în centrul lumii incredibile a romilor superstaruri din România, o lume populată de bolizi şi palate luxoase.

    “The New Gypsy Kings” introduce în centrul lumii incredibile a romilor superstaruri din România, o lume populată de bolizi şi palate luxoase.

    Comunitatea romă e una dintre cele mai marginalizate şi sărace din Europa şi timp de foarte mulţi ani muzica tradiţională ţigănească era singura lor marfă de export. A apărut însă un sound nou – manele – care a invadat întreaga ţară. Maneliştii-vedete pot câştiga şi 20.000 de euro pe seară, la nunţi opulente, unde invitaţii aruncă literalmente cu bancnote asupra lor. Postările lor pe youtube adună milioane de vizualizări.

    Muzicanţii tradiţionali, precum celebrul Taraf de Haiduci, care au cântat pentru Johnny Depp şi care au apărut în mai multe producţii cinematografice, se plâng că manelele i-au adus la faliment şi că vor distruge muzica ţigănească. Acest documentar analizează soundtrackul unei schimbări sociale şi culturale de excepţie. Documentarul prezintă aspecte din culisele industriei prospere a manelelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce îşi cumpără hainele de la magazine second-hand unul dintre cei mai bogăţi oameni din lume.Are o avere de 65 de miliarde de dolari

    Miliardarul Ingvar Kamprad, îşi cumpără hainele de la magazine second-hand pentru a economisi bani, se arată într-un documentar suedez, informează The Guardian.

    Kamprad, care face 90 de ani pe 30 martie, are o reputaţie de om zgârcit, fapt care crede că l-a ajutat să transforme Ikea într-un brand mondial.

    „Nu cred că port ceva care să nu fi fost cumpărat de la magazinele second-hand. Vreau să dau un exemplu pozitiv”, a declarat el canalului de televiziune suedez TV 4.

    Potrivit presei suedeze Ingvar Kamprad are o avere estimată la 65 de miliarde de dolari.