Eric Fournier a fost înlocuit de Pascale Andreani în funcţia de ambasador francez la Budapesta, se arată într-un decret publicat în Monitorul Oficial.
În documentul confidenţial, datat în 18 iunie şi care era adresat cabinetului lui Macron, Fournier a declarat că Ungaria este “un model” în politicile privind imigranţii, iar acuzaţiile împotriva lui Orban sunt fabricate de presă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Propusă de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, forţa militară europeană va avea rolul mobilizării rapide pentru gestionarea crizelor în întreaga lume.
Miniştrii Apărării din Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Portugalia vor semna luni o scrisoare de intenţie în Luxemburg.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Propusă de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, forţa militară europeană va avea rolul mobilizării rapide pentru gestionarea crizelor în întreaga lume.
Miniştrii Apărării din Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Portugalia vor semna luni o scrisoare de intenţie în Luxemburg.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.
Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.
Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.
Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.
România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.
Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România.
Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.
„Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
În juriul competiţiei se află Nicoleta Eftimiu, CEO Coca-Cola România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.
Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.
Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.
În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.
Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.
Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.
Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”
O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea.
Potrivit datelor centralizate de ISU Bucureşti – Ilfov, dintr-un total de aproximativ 650 de şcoli de stat şi private, în jur de 500 de unităţi de învăţământ nu deţin autorizaţia pentru siguranţa la incendii, în timp ce doar 30 de şcoli funcţionează în baza acestui document.
În ceea ce priveşte situaţia şcolilor de la stat, din 403, cinci au autorizaţie de securitate la incendiu, 317 nu au autorizaţie ISU, iar 81 nu necesită obţinerea acestui document.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La care ba lucrăm, ba nu lucrăm, la care ba avem contribuţii, ba nu avem, pe care ba îl desfiinţăm, ba nici cu o floare nu îi atingem, care ba ne încurcă, ba e grozav de folositor.
Haideţi să privim spectacolul „Pilonul II”, doar din ultimele două luni, ca să înţelegem că nu este nimic de înţeles, pentru că de fapt nimănui nu-i pasă de pensiile românilor.
Marţi, 3 aprilie premierul Viorica Dăncilă ne încredinţa că se lucrează la un pachet privind Pilonul II de pensii. ”Nu vă pot mai multe detalii. O să discut cu ministrul Muncii, după ce acest pachet va fi gata vom vorbi, pentru că nu vreau să venim cu un punct de vedere şi pe urmă să îl schimbăm”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Pe 11 aprilie ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici anunţa că până la jumătatea anului va fi clarificat transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I. „Se creează un mecanism transparent, opţional, pentru ca aceia care doresc să meargă din Pilonul II către Pilonul I să poată să o facă având toate elementele financiare transparent prezentate, cum se face în zona privată”.
O zi mai târziu premierul Dăncilă revenea: „Pentru că în ultima perioadă au apărut o serie de speculaţii în spaţiul public, vreau să fac câteva precizări legate de Pilonul II de pensii. Finalizarea cadrului legislativ privind dezvoltarea pilonului II de pensii reprezintă una din priorităţile trimestrului următor, iar în acest sens ne vom asigura că nicio persoană nu va avea o pensie diminuată de la stat dacă contribuie la pilonul II de pensii”.
Pe 17 aprilie 2018 Eugen Teodorovici anunţă din nou că românii vor putea opta între Pilonul 1 şi Pilonul 2 de pensii şi ne asigura că statul poate gestiona într-un mod eficient banii din fondurile de pensii.
La începutul lunii mai apar informaţii, din surse neoficiale, legate de o întâlnire între Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, şi administratorii principalelor fonduri de pensii private. Darius Vâlcov le-ar fi prezentat administratorilor un draft de proiect în care se stipulează contribuţii zero la Pilonul II de pensii, iar cei şapte administratori ar fi fost ameninţaţi cu ridicarea licenţei de funcţionare dacă draftul respectiv ajunge în spaţiul public.
Asociaţia pentru Pensiile Private a negat ulterior primirea unui document oficial care să prezinte planuri concrete ale Guvernului privind Pilonul II de pensii private.
Pe 16 mai 2018 preşedintele PSD, Liviu Dragnea declara că zvonurile privind intenţia Executivului de a introduce ”contributivitate zero” la pilonul II de pensii reprezintă ”o prostie şi o minciună”, afirmând că nu există un proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii. ”Eu sunt mai dur şi doamna prim-ministru este mai elegantă. Vă spun: este o prostie şi o minciună. Asta ca să nu complicăm răspunsul”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în momentul în care premierul Viorica Dăncilă a fost întrebată dacă Executivul intenţionează să introducă o cotă zero la contribuţiile la pilonul II de pensii.
Dragnea a mai spus că nu există niciun proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii (vă amintiţi că pe 3 aprilie acest proiect exista, îl anunţau şi premierul Dăncilă şi ministrul Finanţelor).
O schimbare de abordare apărea, pe 17 mai, la şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care aprecia Pilonul II drept un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie. “Pilonul II este un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie, ţinând cont de presiunile care vor exista asupra bugetului de pensii de stat. Populaţia îmbătrâneşte, populaţia va creşte, suntem la un nivel destul de redus al forţeui de muncă activă care contribuie la fondul de pensii. Fondul de pensii de stat va avea foarte multe presiuni. Fondul privat este supapa necesară şi foarte utilă pentru ca cei care ies la pensie să poată avea un venit complementar şi să poată să aibă o bătrâneţe mai confortabilă”.
MecanismulUtilSupapaNecesarăŞiFoarteUtilăPentruOBătrâneţeConfortabilă nu mai apare la fel de util în „Programul Legislativ al Guvernului României pentru anul 2018”, document publicat de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul. În document apare un „Proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, categorisit drept „prioritate legislativă”, cu precizarea că în perioada 1 iulie – 31 decembrie contribuţiile aferente acestuia vor fi suspendate. Potrivit documentului, contribuţiile CAS (respectiv contribuţiile de asigurări sociale aferente pensiei) „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”. În prezent, din sumele CAS pentru Pilonul I (sistemul pensiilor administrate de stat) se direcţionează automat 3,7% către Pilonul II. Totodată, va exista şi o contribuţie a angajatorului „egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)”, se mai arată în documentul guvernamental.
În aceeaşi zi ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, anunţă că suspendarea plăţii contribuţiilor către Pilonul II este o soluţie a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG şi nici nu se va transpune.
Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, spune, şi el, că textul apărut ca referire la Pilonul II de Pensii nu reprezintă o propunere legislative a CNSP, ci este doar o variantă internă care nu trebuia preluată în programul legislativ. „Astfel de analize şi scenarii le realizăm, dar pe plan intern. S-a produs eroarea aceasta că a fost inclusă o astfel de referire în proiectul programului legislativ, de fapt, nu e niciun proiect definitivat de noi. Repet, eroarea constă în includerea unei evaluări interne a CNSP în textul transmis prin planul legislativ”, a declarat Ion Ghizdeanu. „Nu avem încă o variantă concretă şi cel mai bine este să nu se ia în considerare nicio referire la Pilonul II de Pensii. Deocamdată, nu există un proiect de lege în acest sens”, a insistat preşedintele CNSP.
Dacă a fost o eroare, a fost în formă continuată, pentru că acelaşi proiect de lege apare şi în alt document oficial, în „Lista priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2018”, la pagina 10, pe acelaşi site al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, unde se află proiectele de legi care urmează să fie aprobate de Guvern şi transmise spre dezbatere Parlamentului.
Pe de altă parte, trebuie analizată şi „eroarea”: se vorbeşte în document despre contribuţiile CAS care „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”.
Nelămuriri: despre care buget este vorba? Daca sunt suspendate, ce contribuţii sunt încasate? Tocmai am trecut contribuţiile de la angajator la angajat, aşadar ce înseamnă <<contribuţia angajatorului egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)>>?
Toate aceste discuţii legate de Pilonul II trebuiesc puse într-un context: economia nu mai duduie, char dacă ne plasam în primul trimestru pe locul 5 în Europa, deficitele se adâncesc, inflaţia este pe o pantă ascendentă, criza de personal se manifestă în mai toate domeniile de activitate, investiţiile bat pasul pe loc, dezvoltarea infrastructurii aşişderea. Dobânzile sunt pe cale să explodeze. Construcţiile şi consumul au frânat. Carburanţii s-au apropiat sau au depăşit preţul de 6 lei/litru, pe fondul creşterii preţului petrolului. Majorările salariale din sectorul bugetar au sporit foamea de bani a bugetului, şi nimic din cele de mai sus nu duc la o astâmpărare a acesteia.
O naţionalizare a Pilonului 2 de pensii nu este decât o soluţie de moment.
PSD, partidul care a guvernat cei mai mulţi ani din istoria post-decembristă a României ar fi trebuit să înveţe că rezolvările de azi pe mâine nu sunt soluţii reale şi nu fac decât să cârpească. Că, dacă vor dezvoltare şi salarii şi pensii mai mari, ar fi trebuit să se preocupe cu mulţi ani în urmă de crearea unui mediu de afaceri prietenos, atrăgător, de drumuri bune, de un sistem educaţional realist şi corect, de păstrarea în ţară a milioanelor de specialişti şi meseriaşi care au plecat din ţară.
Iar dacă e să privim lucid toată înşiruirea de declaraţii de mai sus, toate declaraţiile care curg acum pe ecranele televizoarelor sau pe siturile de ştiri legate de Pilonul II, toate analizele, precizările şi retractările pe această temă, puse sau nu în context intern sau internaţional, putem trage o singură concluzie: pur şi simplu nu le pasă de pensii şi de viitorul acestui sistem. Doar banii aceia sunt atrăgători.
“Este un document document strict secret al UM 0198 SRI din 9.11.2011 care mi-a parvenit acum câteva luni şi nu l-aş fi făcut public dacă nu vedeam minciuna din adresa DNA către ICCJ. Nu citesc mult, va spun că documentul vorbeşte de oameni care se află într-un dosar penal care au săvârsit infractiuni dar despre care DNA nu spune mare lucru si pentru a fi concludent, vă citesc câteva pasaje: <<În temeiul art 14 din Legea 14 din 92 si art 15 din Protocolul de cooperare între Parchetul de pe langă ICCJ şi SRI pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securitatii nationale si urmare a adresei noastre din 24 .06 2011 respectiv planul de cooperare, vă comunicăm>>. Ce înţelegem este că protocolul a funcţionat din plin şi a existat un plan de cooperare între SRI şi DNA”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu în plenul Senatului.
Fostul preşedinte a mai spus că la finalul documentului se vorbeşte şi despre beneficiarii informaţiilor.
“Finalul documentului spune în conformitate <<cu dispozitiile articolului 8 si 57 din protocolul de coperare dintre Parchetul de e lânga ICCJ şi SRI, pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, vă adresăm rugămintea ca datele prezentate să fie destinate informarii procurorului de caz potrivit principiului necesitatii de a cunoaşte fără a fi introduse în dosarul cauzei>>. Acest documet strict secret arată ca protocolul dintre parchet de pe lngă Inalta Curte şi SRI a functionat din plin, s-a intocmit un plan de acţiune şi informaţiile care au fost transmise DNA nu au fost destinate si avocatului si inculpatilor” , a mai spus Băsescu.
Fostul preşedinte spune că documentul, care vizează dosarul Gala Bute, în care a fost condamnată în primă instanţă Elena Udrea, va fi transmis Comisiei de Control SRI, Inspecţiei Judiciare şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Băsescu spune că mecanismul folosit arată cum se ajungea la politicieni.
“Asta probează de data aceasta un sistem. Îi prinzi şi pe miutitor şi pe cei mituiţi şi pentru a scăpa dau un nume de om politic important. Documentul vizează Gala Bute. Cei mentionati în document ori au fost disjunşi ori denuntători după ce au dat si 8 declaratii”, a afirmat senatorul PMP.
În invitaţie se arată că: “având în vedere opiniile exprimate de Guvern în legătură cu evoluţii recente din politica externă, în temeiul dispoziţiilor art. 86 din Constituţie, vă invit pentru consultări în data de 15 mai a.c., ora 11:00, la Palatul Cotroceni. Consultările vizează clarificarea unor aspecte ce ţin de politica externă a României, inclusiv problematica relocării ambasadei României din statul Israel, care constituie probleme urgente şi de importanţă deosebită”.
Totodată, în document se precizează că la întâlnire premierul poate fi însoţit şi de miniştrii de resort.