BusinessMagazin

Tag: distributie

  • De ce sunt scumpe florile din Olanda in florariile din Romania

    In cultura japoneza, aranjatul florilor e o arta veche de mii de
    ani si cei interesati pot face cursuri, asa cum romanii invata
    limbi straine sau iau cursuri de dans. Pasionatii de aranjamente
    florale n-au unde sa faca lectii de specialitate in Romania, dar
    vanzatorii din florarii trebuie sa faca toti cursuri speciale. “Ca
    sa invete sa faca un buchet in spirala dureaza cel putin trei luni,
    cu exercitiu in fiecare zi, de cateva ori”, spune Cornelia
    O’Donnell, proprietara florariei Salon des Fleurs din Capitala.
    Dupa ea, e nevoie de experienta pentru a manui florile, altfel
    forma buchetului nu va iesi niciodata perfect. “Testul numarul unu
    cand angajez este un buchet , care trebuie sa aiba nu doar forma
    perfecta, ci si sa stea in picioare pe masa. Daca buchetul sta in
    picioare, sprijinindu-se numai in cozile florilor si nu cade intr-o
    parte, inseamna ca a fost facut bine.”


    Florarii sunt ultimii prin mainile carora trec florile inainte
    de a ajunge la cumparatori. Inaintea lor, sunt o multime de alte
    segmente ale drumului pe care il parcurg florile: cultivatorii,
    angrosistii, distribuitorii. Peste 80% din florile vandute pe piata
    romaneasca vin de peste hotare si preturile sunt mai mari decat in
    tarile de origine. “Cu cat marfa este atinsa de mai multi oameni,
    cu atat costurile procesului de distributie cresc si prin urmare si
    pretul final”, declara anterior pentru BUSINESS Magazin Rand
    Sheriff, directorul general al Interbrands Marketing si
    Distributie, cea mai mare firma din domeniul distributiei.

    Cu cat exista mai putini intermediari intre producator si
    consumatorul final, cu atat pretul este mai mic, deoarece produsul
    nu sufera adaosuri. Unii comercianti prefera sa-si cultive singuri
    florile, reducand astfel la minim lantul de achizitie, dar in
    Romania aceasta practica este aproape inexistenta.

    De fapt, marii cultivatori de flori, ca Sere Codlea, care
    acopereau la inceputul anilor ’90 intreaga piata, au iesit din
    peisaj, astfel incat acum doar 20% din vanzari revin productiei
    interne. In afara de vanzatorii care isi cultiva singuri florile si
    cei ce cumpara marfa de la distribuitori mai sunt si florarii care
    fac comenzi direct la cultivatori, dar este vorba doar de cei ce
    ruleaza cantitati mari. Drumul parcurs de flori este foarte lung,
    plecand de obicei din pietele olandeze, trecand prin mainile
    intermediarilor olandezi, ale importatorilor romani, ajungand la
    angrosistii si distribuitorii locali si de acolo in florariile din
    toata tara.

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Top Brands si-a facut intrarea pe piata lactatelor

    “In urma asocierii cu Master House Group am preluat partea de
    distributie si am adus oameni in managementul companiei”, a
    declarat Remus Danaila, administratorul Master House Group si fost
    director financiar in cadrul Top Brands Distribution.

    Master House Group a finalizat la sfarsitul anului 2008
    constructia fabricii de lactate din judetul Giurgiu, in urma unei
    investii de 2,5 milioane euro. La momentul respectiv, compania nu
    era de vanzare si au fost abordati reprezentantii Top Brands in
    vederea asigurarii distributiei produselor lactate, dar in urma
    negocierilor s-a cazut de comun acord ca o asociere ar fi benefica
    pentru ambii parteneri.

    Lansarea pe piata a produselor “DAR Lactate” va incepe din 6
    octombrie in Bucuresti, avand ca tinta magazinele de proximitate.
    Obiectivul de marketing pentru anul acesta este acoperirea pietei
    din Bucuresti si utilizarea la maxim a capacitatii de productie a
    fabricii.

    Brandul beneficiaza de un buget de promovare de 300.000 euro,
    aferent urmatoarelor 3 luni.

    Top Brands este principalul distribuitor al produselor Philip
    Morris si Kraft Foods. Compania a inregistrat in primele 9 luni
    afaceri in valoare de 380 milioane euro, datorita cresterii cu 15%
    a preturilor la tigari si vizeaza afaceri 400 milioane euro pana la
    sfarsitul anului.

  • RHS si Tornado fuzioneaza , pentru crearea celui mai mare jucator de pe piata de distributie IT&C

    Aceasta actiune comuna vine in intampinarea partenerilor nostri
    garantandu-le o colaborare de cea mai buna calitate.

    Prin oferirea unui intreg portofoliu de produse, prezenta
    teritoriala extinsa, portal B2B, toata experienta noastra comuna
    urmeaza sa aduca un plus de valoare pietei de IT&C”, a declarat
    Dragos Popescu, Director General al RHS Company.

    Cititi mai multe despre fuziunea dintre RHS si
    Tornado pe     www.zf.ro

  • BenQ devine partener Asbis

    Astfel, in urma parteneriatului incheiat BenQ asigura
    disponibilitatea tuturor gamelor sale de produse- de la monitoare
    LCD, monitoare TV, all-in -one PC-uri, proiectoare, netbook-uri,
    camere foto digitale si pana la perifericele pentru PC- in reteaua
    Asbis.

    “Sunt convins ca Asbis Romania prin portofoliul sau de parteneri
    locali va oferi o mai buna acoperire segmentelor de piata carora
    doream sa ne adresam”, spune Dragos Salamac, team leader BenQ
    pentru Romania. “Decizia de a adauga un nou partener in Romania
    vine in primul rand pe fondul planificarii strategiei pentru
    perioada de revenire a pietei” a completat acesta, precizand ca
    BenQ va oferi cele mai noi tehologii cum ar fi monitoarele LCD cu
    LED, proiectoarele educationale 3D sau PC-urile all-in-one intregii
    retele de dealeri Asbiss.

    Pe langa Asbis, printre partenerii de distributie BenQ din
    Romnania se numara si companiile Darer, RHS si Scop
    Computers.

  • Lekkerland vizeaza o cifra de afaceri ca cea din 2008

    Lekkerland a implementat recent in depozitul sau din Chiajna un
    nou sistem de management al depozitului bazat pe pick-by-scan,
    valoarea investitiei fiind de 500.000 euro. Incepand din luna mai,
    in procesul de picking nu mai e nevoie de hartie iar activitatea
    angajatilor este “ghidata” de un de scanner de coduri de bare.
    “Acest nou sistem ne ofera multe avantaje”, explica Narcis Mihai,
    country manager Lekkerland Romania. “Ajuta la reducerea
    semnificativa a greselilor de picking, scurteza timpul necesar
    acestui proces si confera trasabilitate produselor.” Astfel,
    greselile din procesul de picking erau in jur de 1,5% pe luna, iar
    acum au ajuns la o pondere de doar 0,04%.

    Noul permite de asemenea monitorizarea online a stocurilor si
    genereaza automat comenzi de reaprovizionare a locatiilor de
    picking. Mai mult decat atat, activitatea in depozit devine mai
    putin costisitoare pentru companie, avand in vedere faptul ca se
    reduce substantial consumul de hartie. “Prin folosirea
    pick-by-scan-ului, estimam ca economisim in jur de un top de hartie
    pe zi.” explica Mihai. Compania livreaza in 3500 de puncte,
    incluzand retele de benzinarii, firme de catering si retail.

    Cele mai mari companii din domeniul distributiei sunt
    Interbrands, Top Brands si Aquilla.

  • Carrefour a deschis un depozit in judetul Hunedoara

    „Scopul urmarit in cazul noului centru logistic de la Deva este de a creste progresiv activitatea depozitului in urmatorii ani si de a gasi si alti parteneri, deoarece pozitia in centrul Transilvaniei si potentialul deosebit al zonei permit dezvoltarea in conditii excelente a tuturor activitatilor logistice”, a declarat Dan Mocranschi, director logistica al Carrefour Romania.

    Depozitul din judetul Hunedoara are o suprafata de 20.000 mp si cuprinde spatii de depozitare, parcare, rampe de descarcare, vestiare si sala de mese. Din aceasta suprafata, 2.450 mp sunt dedicati depozitarii fructelor si legumelor, 1.500 mp sunt destinati spatiilor administrative, restul suprafetei fiind utilizata pentru depozitare si livrarea produselor de larg consum si non-alimentare.

    Acest depozit va deservi toate hypermarketurile si supermarketurile retailerului din zona Transilvaniei. Operatiunile logistice sunt efectuate de DHL Delamode Romania.

    Retailerul francez mai are un depozit pe teritoriul Romaniei, in parcul logistic Cefin, pe o suprafata de 45.000 mp.

     

  • Depozitul de Papetarie mizeaza pe crestere in T3

    „Clientii traditionali ai distribuitorilor de birotica si papetarie au redus drastic bugetele de achizitii, concentrandu-se pe produsele esentiale si, de preferinta, de la cat mai putini furnizori. Noi am largit gamele de produse disponibile, ceea ce ne-a permis sa ne mentinem vanzarile pe o tendinta pozitiva”, declara Dan Popa, directorul general al Depozitului de Papetarie. Topul vanzarilor, ca volum, este condus de hartia de copiator, plicuri si tonere.

    Portofoliul companiei are aproximativ 12.000 de produse din mai multe categorii. „Extinderea gamei noastre de produse s-a reflectat cel mai mult pe segmentele de produse de curatenie si rechizite scolare, ceea ce a condus la o usoara crestere a volumului livrarilor, in timp ce valoarea comenzilor a ramas constanta”, a explicat Dan Popa.

    In perioada aprilie-iunie numarul de clienti a crescut usor in raport cu aceeasi perioada a anului trecut. In ceea ce priveste estimarile pentru acest an, Depozitul de papetarie isi mentine planul de a realiza o cifra de afaceri de 7,2 milioane euro, mizand, in plus fata de realizarile de pana acum, pe faptul ca vanzarile revin la nivelurile normale in august si septembrie, cand incep aprovizionarile pentru noul an scolar, respectiv pentru reluarea activitatii in companii, dupa perioada de vacanta. "Practic, cea de-a doua jumatate a anului este cea mai buna pentru vanzari, iar noi intram in aceasta perioada cu o oferta greu de egalat, ca diversitate si viteza de livrare", declara Popa.

    Depozitul de Papetarie este un business cu capital 100% romanesc, infiintat in 1998. Cu peste 8.000 de clienti si o cifra de afaceri de 7,2 milioane euro anul trecut, Depozitul de Papetarie vizeaza anul acesta consolidarea businessului si cresterea numarului de clienti.
     

  • Gaz Sud, inainte si dupa

    Compania infiintata de Viorel Gheorghiu furnizeaza gaze in imprejurimile Capitalei, avand in 2008 active estimate la 35 de mili¬oane de euro si 400 de kilometri de retea.
    IntenTii. Tranzactia prin care fondul de investitii ceh PPF Investments a preluat 100% din actiunile distribuitorului de gaze Gaz Sud ar trebui sa fie continuata si de alte achizitii, scopul cehilor fiind
    de a forma o baza solida pe piata de profil construita in jurul Gaz Sud. In vizorul cehi¬lor ar putea intra companii precum Covi Gaz, Otto Gaz sau Megaconstruct Gaz.

    Zone. Gaz Sud distribuie si comercializeaza gaze in localitatile Snagov, Moara Vlasiei, Ciolpani, Gruiu, Cornetu si Pantelimon. 70% din afacerile companiei vin din consumul clientilor industriali, de la companii precum Loulis sau Tuborg.

    Afaceri. In 2007, Gaz Sud a avut afaceri de 8,7 milioane de euro, in crestere cu 71% fata de anul 2006. Pentru 2008, Gaz Sud estimeaza afaceri de 16 milioane de euro.
    PPF. Fondul de investitii ceh este implicat in domenii precum finante, asigurari, energie si utilitati, infrastructura, piata imobiliara, explorare si activitati miniere. In Romania, PPF Investments este si actionarul majoritar al asiguratorului ARDAF, cu peste 70% din actiuni, al firmei de asigurari Roumanie Assurance International (RAI), dar si actionar mino¬ritar al retelei hoteliere Continental Hotels.
     

  • Cine mai intra in imobiliare

    La mijlocul anului trecut, Viorel Gheorghiu renunta la functia de CEO din cadrul companiei Gaz Sud. Trecusera doar cateva luni de cand vanduse afacerea pe care o infiintase in 2002 (fiind a doua afacere privata in domeniul furnizarii de gaze, dupa Gaz Vest), fondului de investitii ceh PPF, in urma unei tranzactii estimate la 50 de milioane de euro. Printr-o intelegere contractuala, cele doua parti au decis ca Gheorghiu sa continue dezvoltarea furnizorului de gaze naturale din judetul Ilfov, cel putin pana la atingerea planului de afaceri pe care il avea compania pentru viitorul mediu.

    “In negocierea cu fondul de investitii, eu pusesem niste conditii, voiam sa duc reteaua Gaz Sud in tot Ilfovul si voiam sa fac asta repede, deoarece concurenta era deja foarte mare pe piata gazelor, iar eu stabilisem unde sa luam concesiunile si sa inchidem inelul in jurul capitalei”, povesteste Gheorghiu. Omul de afaceri folosea in avantajul lui faptul ca, dupa cum prevede legea gazului, o conducta odata construita nu mai poate fi dublata, asa ca e importanta demararea investitiei inaintea vreunui competitor. Odata cu auditul facut de KPMG si Deloitte la vanzarea companiei, activele Gaz Sud au fost estimate la 35 de milioane de euro, iar Gheorghiu spune ca planul de afaceri prevedea atingerea unor active de 100 de milioane de euro in trei ani.

    Ce nu a luat in calcul Gheorghiu a fost schimbarea modului de dezvoltare a companiei odata cu vanzarea, de la modelul antreprenorial la cel corporatist: “Da, intelegerea era sa raman la conducere, dar in afacerea asta trebuie sa fii foarte flexibil si sa iei deciziile foarte rapid, de aceea o companie ca asta se dezvolta foarte bine antreprenorial. Cum aparea o oportunitate, construiam, daca incepi sa o tratezi corporatist, pierzi”.

    Din vara anului trecut, dupa ce a parasit compania, Viorel Gheorghiu a analizat mai multe variante de investire a banilor incasati (Gaz Sud s-a vandut pentru 50 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu a incasat aproximativ 20 de milioane de euro, conform cu pachetul sau de 42%). “Am decis ca banii mei sa fie doar un avans in fiecare investitie pe care o voi face, pentru a putea sa incep mai multe afaceri in paralel.” Distributia riscului l-a facut pe Gheorghiu sa priveasca spre doua zone de business: productia de energie si imobiliarele.

    Afacerile cu imobiliare au debutat pentru Viorel Gheorghiu cu achizitia de terenuri. De anul trecut si pana acum, omul de afaceri spune ca a cumparat mai multe hectare de teren in Bucuresti, investind aproape jumatate din banii incasati pe Gaz Sud, dar si bani luati de la banci: “Practic, am urmarit oportunitati; terenuri carora nu are cum sa le scada valoarea, dar carora le-a scazut semnificativ pretul pe fondul crizei”.

    Dintre terenurile achizitionate, Viorel Gheorghiu a decis ca momentan sa construiasca pe doua, pentru a profita de preturile scazute de constructie: “Materialele de constructie s-au ieftinit cu 30%, nu mai este criza de manopera, de aceea ar fi si pacat sa nu construiesc acum”. Viorel Gheorghiu spune ca investitiile le face partial din bani proprii, restul de bani necesari venind din imprumuturi, in special de la Commerzbank. “Am reusit sa iau credite si in 2008, si in 2009; cred ca atat timp cat nu ai gresit cu nimic, vei putea lua credite”, crede Gheorghiu, care construieste un hotel si o cladire de birouri. Hotelul (cu 150 de camere, plus spatii comerciale) va fi o investitie de 25 de milioane de euro, iar Viorel Gheorghiu spune ca a facut proiectul in asa fel incat sa il poata afilia unui lant international atunci cand va fi gata – in aproximativ sase-opt luni.

    Cladirea de birouri este o investitie de aproximativ zece milioane de euro, pentru care Gheorghiu spune ca a semnat deja si o parte din contractele de inchiriere. S-a decis sa construiasca birouri dupa ce incepuse lucrarile la ceea ce el intentiona sa fie un bloc de locuinte: “Am schimbat proiectul in ultimul moment din cauza scaderii abrupte a pretului locuintelor si mai ales pentru ca sunt convins ca terenurile si birourile nu vor atinge aceeasi scadere”.

  • Retailul anticriza al lui Octavian Radu

    La inceputul lui 2009, cand comerciantii de moda isi revizuiau asteptarile de crestere si vorbeau pentru prima data de inchideri de magazine si disponibilizari, Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, cumpara brandul grecesc de imbracaminte Toi & Moi – care opera un singur magazin in centrul comercial Baneasa Shopping City. Saptamana trecuta, a doua achizitie a RTC pe piata de fashion a vizat tot o franciza – retailerul canadian de incaltaminte si accesorii Aldo.

    Ultimele doua achizitii ale lui Octavian Radu inseamna sase magazine in plus la reteaua deja existenta de 20 spatii de vanzare si completarea portofoliului cu inca doua marci, pe care le-a adaugat celorlalte branduri vestimentare si de accesorii pe care le are deja in portofoliu – Debenhams, Olsen, Mandarina Duck, Sacoor Brothers, Kanz & Pablosky, Forever 18, Bijoux Terner, J.Press, Bally, Bruno Magli si Fratelli Rossetti.” Acum e cel mai bun moment sa cumperi francize. Sunt ieftine. Si ar mai fi ceva: daca majoritatea proiectelor sunt stopate, in urmatorii doi ani cate spatii noi vor mai aparea? Deci cum sa te mai dezvolti altfel decat preluand unele spatii deja existente?”, explica Radu logica achizitiilor facute.

    Franciza Aldo, detinuta de Retco Retail – parte a companiei turce Unitim -, a ajuns la Rafar dupa ce proprietarul RTC a esuat in incercarile sale de a aduce in Romania marca americana de pantofi Steve Madden si nu numai: “Tot anul trecut am cautat pantofi . Am luat toti nemtii la rand, si Humanic, si Deichmann, si altii. In momentul in care s-a ivit oportunitatea discutiilor cu Aldo n-am stat pe ganduri.” Octavian Radu povesteste ca Rafar a intrat “intr-un fel de concurs de frumusete cu mai multi concurenti din Turcia, Bulgaria, Serbia si Romania, iar cea de-a doua selectie am castigat-o noi. “

    Dupa ce a platit 1,6 mil. euro pe cele cinci magazine Aldo (trei de incaltaminte si accesorii si doua destinate exclusiv accesoriilor), Octavian Radu a decis deja ca va renunta la doua dintre ele: “Nu mai deschidem alte magazine, iar pe cele de accesorii s-ar putea sa le transformam in ceva nou, cu alte marci.” Omul de afaceri admite ca ceea ce se intampla in piata i-a schimbat mult si planurile referitoare la piata de moda. In primul rand, spune ca modul in care a gandit pozitionarea brandurilor pe care le-a adus in Romania a fost dat peste cap: “N-am stiut ca piata va merge in jos si clientii de la Olsen vor deveni clienti ai Forever 18. Eu m-am gandit ca cei care cumpara acum de la coltul strazii vor veni sa cumpere de la Forever 18.”

    In afara de noile achizitii, pentru care a cheltuit aproape doua milioane de euro, planurile Rafar pentru urmatoarele doua luni vizeaza investitii de 1,5 milioane de euro pentru deschiderea a inca trei magazine, toate in extensia Plaza Romania: primul monobrand Kipling (o marca belgiana de posete, genti de calatorie si accesorii), al treilea magazin pentru brandul Sacoor Broders, plus al doilea multibrand Catwalk. Extinderea este asteptata sa dubleze cifra de afaceri a Rafar, pana la 28 de milioane de euro in acest an.

    De fapt, principala crestere va veni din volum, dat fiind ca Octavian Radu nu mai vede marje prea bune: “Nu vindem mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut, doar ca marja de profit este mult mai mica. Si totusi nu am senzatia ca am ajuns la fundul sacului.” Rafar a inregistrat in ultima vreme cea mai mare crestere dintre toate cele opt divizii din cadrul RTC Holding – dar nu numai in cadrul grupului, ci si in piata de profil. In doi ani de la infiintare, Rafar a ajuns sa importe 15 francize, cu trei in plus fata de cate branduri a adunat in noua ani de activitate cel mai vechi retailer pe piata, Solmar Grup.

    Dincolo de contextul economic actual, ultimul an a adus modificari in structura investitiilor planificate de RTC si a modului in care Octavian Radu si-a dimensionat afacerile; omul de afaceri a mizat in special pe inclinatia consumatorilor romani pentru numele sonore, cautand sa importe cat mai multe francize, si a schimbat centrul de greutate al grupului pe care l-a creat in favoarea Rafar si Diverta. Dupa ce in cursul ultimilor doi ani a scos din grup mai multe afaceri mai mici, grupul RTC si-a consolidat prezenta pe zona de retail. “Impreuna, Diverta si Rafar fac aproape jumatate din veniturile RTC”, precizeaza Radu, care a crescut grupul RTC predominant cu afaceri in zona distributiei.

    Alfati in continuare in ce a investit Octavian Radu un milion de euro.