BusinessMagazin

Tag: dispute

  • Unui primar spaniol i se cere demisia după declaraţiile despre românii implicaţi în scandalul din Pedrera: “Şi mie mi-ar plăcea să văd nişte oameni împuşcaţi”

    Săptămâna trecută, a avut loc un accident rutier în localitatea Pedrera, situată în provincia Sevilla, în care au fost implicaţi mai mulţi români. Aceştia au lovit în mod repetat celălalt autoturism implicat în accident şi l-au agresat pe şofer, fiind ulterior reţinuţi de către Poliţia Locală.

    Scandalul a provocat nemulţumirea locuitorilor din Pedrera, care s-au adunat în faţa secţiei de Poliţie pentru a protesta împotriva prezenţei românilor în această localitate. La o zi distanţă, peste 200 de spanioli au participat la un protest în faţa Primăriei pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de cetăţenii români.

    Primarul Nogales a ieşit să vorbească cu manifestanţii, anunţându-i că Poliţia a luat măsurile care se impuneau, însă spaniolii nu au fost mulţumiţi de răspunsul acestuia. Protestatarii au avariat mai multe autovehicule ale cetăţenilor români, le-au spart geamurile şi au răsturnat trei dintre ele, apoi au vrut să meargă spre locuinţele acestora pentru a le cere socoteală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unui primar spaniol i se cere demisia după declaraţiile despre românii implicaţi în scandalul din Pedrera: “Şi mie mi-ar plăcea să văd nişte oameni împuşcaţi”

    Săptămâna trecută, a avut loc un accident rutier în localitatea Pedrera, situată în provincia Sevilla, în care au fost implicaţi mai mulţi români. Aceştia au lovit în mod repetat celălalt autoturism implicat în accident şi l-au agresat pe şofer, fiind ulterior reţinuţi de către Poliţia Locală.

    Scandalul a provocat nemulţumirea locuitorilor din Pedrera, care s-au adunat în faţa secţiei de Poliţie pentru a protesta împotriva prezenţei românilor în această localitate. La o zi distanţă, peste 200 de spanioli au participat la un protest în faţa Primăriei pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de cetăţenii români.

    Primarul Nogales a ieşit să vorbească cu manifestanţii, anunţându-i că Poliţia a luat măsurile care se impuneau, însă spaniolii nu au fost mulţumiţi de răspunsul acestuia. Protestatarii au avariat mai multe autovehicule ale cetăţenilor români, le-au spart geamurile şi au răsturnat trei dintre ele, apoi au vrut să meargă spre locuinţele acestora pentru a le cere socoteală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INCREDIBIL: Tabloul vândut recent cu 450 de milioane de dolari ar putea fi un fals

    Tabloul, pictat în ulei pe un panou de lemn de nuc, ca şi portretul Giocondei, îl reprezintă pe Isus, care ţine în mâna stângă un glob de cristal în timp ce cu mâna dreaptă face semnul binecuvântării.

    Unii contestatari afirmă că “Salvator mundi” ar fi fost pictat de Giovanni Boltraffio, un ucenic al lui Leonardo.

    Jerry Saltz, critic de artă la revista New York, a afirmat că, deşi nu este istoric de artă şi nici specialist în domeniul vechilor capodopere, pictura i se pare “moartă, inertă, repictată de atâtea ori încât pare, în acelaşi timp, şi veche şi nouă.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai muncitoare generaţie?

    Pe Ionel Burtea, tânărul de 21 de ani care şi-a convins părinţii să investească într-o plantaţie de fructe de pădure şi care a lansat brandul Abund Berry, despre care am scris în numărul anterior al revistei, nu l-am găsit noi, ci invers. Ne-a invitat prin intermediul reţelei sociale Facebook să îi apreciem pagina prin care îşi promovează brandul. În urma interviului cu el, am aflat că la Academia de Studii Economice, pe care a absolvit-o anul acesta, a ales să aprofundeze disciplinele care i se păreau utile – apare deseori în postările sale citind cărţi de business.

    Ne-a povestit şi că, la un moment dat, în perioada studiilor, s-a angajat într-o multinaţională, dar a renunţat la locul de muncă fiindcă nu i-a plăcut mediul de lucru de acolo. În afacerea cu fructe de pădure face de toate, de la promovare la culesul fructelor, şi simte că poate muta munţii de birocraţie când vine vorba de accesarea finanţărilor pentru dezvoltarea businessului.

    Este prezent la majoritatea evenimentelor de business, lucru pe care l-am observat tot în pozele pozele pe care le postează pe Facebook; totodată, e mai uşor de găsit aici decât la telefon. Este un exemplu reprezentativ pentru Generaţia Z şi este acel tânăr din cinci al acestei generaţii care şi-a dorit să dezvolte o afacere pe cont propriu în România, potrivit studiului EY România Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017. Potrivit aceluiaşi studiu 42% dintre ei preferă să lucreze într-o multinaţională. O parte dintre ei lucrează deja:  

    „ANGAJĂM LICEENI”

    Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi „moda” angajării timpurii importată din modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani. Astfel, în luna august a acestui an, Inspecţia Muncii înregistra aproape 40.000 de contracte de muncă încheiate cu minori, cele mai multe în domenii precum restaurante, comerţ sau industria hotelieră. Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.

    „În perioada 2015 – 2017 Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie)”, spune Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local.

    În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a mai spus Godean.

    Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai degreveze din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor. „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.

     

  • Problema care a pus internetul pe jar: cât de repede o puteţi rezolva?

    Acest puzzle, publicat recent în cartea “Can you solve my problems?”, a stârnit sute de comentarii şi dispute online.

    Cerinţele sunt simple: mutând doar două chibrituri, tranformaţi cele 4 triunghiuri în 6 triunghiuri.

    Ca indiciu, trebuie spus că beţele de chibrit pot fi suprapuse.

    Soluţia o puteţi găsi pe pagina următoare.

  • Problema care a pus internetul pe jar: cât de repede o puteţi rezolva?

    Acest puzzle, publicat recent în cartea “Can you solve my problems?”, a stârnit sute de comentarii şi dispute online.

    Cerinţele sunt simple: mutând doar două chibrituri, tranformaţi cele 4 triunghiuri în 6 triunghiuri.

    Ca indiciu, trebuie spus că beţele de chibrit pot fi suprapuse.

    Soluţia o puteţi găsi pe pagina următoare.

  • Cea mai disputată lege

    Dimensiunea legii dării în plată s-a văzut în luna februarie, când, la dezbaterile din Senat pe tema acestei legi, BNR fost reprezentată de cei doi viceguvernatori, Liviu Voinea şi Bogdan Olteanu, precum şi de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

    Sugestiv pentru amploarea fenomenului este şi faptul că, după luni de tăcere, când au încercat să negocieze şi să rezolve lucrurile în culise, şi şefii băncilor comerciale au coborât din turnul de fildeş şi au ieşit la atac împreună. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat o conferinţă de presă extraordinară pe tema celei mai controversate legi a momentului. Şi astfel, liderii celor mai mari bănci din sistem, afiliaţi la ARB şi la Consiliul Patronatelor Bancare din România, au reuşit să se adune în pre-mieră la aceeaşi masă încercând să combată pe aceeaşi voce legea dării în plată.

    Legea privind darea în plată a imobilelor a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

    Bancherii au avertizat că „nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi plătită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienţi, vor fi suportate de români. „Cine plăteşte nota de plată? Într-o primă fază, băncile, pentru că trebuie să constituie provizioane suplimentare. În mod evident, este o pierdere pentru sistemul bancar. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? După promulgarea legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, creşte oferta pe piaţă. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condiţiile de creditare“, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele ARB. El a recunoscut pierderea de către bănci a „bătăliei populisto-mediatice“ privind legea dării în plată, susţinând că bancherii nu au reuşit să comunice foarte bine pe acest subiect.

    Reacţia bancherilor a venit după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a criticat „vocea stinsă“ a ARB şi a arătat că există confuzie foarte mare în rândul societăţii în privinţa legii dării în plată.
    Varianta iniţială a legii a atras critici şi de la Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plată, deputat PNL, susţine că băncile nu-şi asumă niciun risc şi a spune astăzi că dispare creditarea imobiliară în România din cauza legii dării în plată este o minciună.

    „Dacă un client îşi asumă dobânda şi eventual fluctuaţia cursului, este echitabil ca banca să-şi asume riscul ipotecii. Nu este normal să urmăreşti un om toată viaţa pentru un credit pe care tu, bancă, l-ai dat şi tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de tine care să acopere acel împrumut. După căderea pieţei imobiliare din 2008 a scăzut şi preţul imobilelor puse în garanţie, ceea ce înseamnă că în prezent clienţii sunt cei care suportă devalorizarea“.

    Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor a fost chiar faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom.

    Senatorii au adoptat cu unanimitate de voturi legea dării în plată, dar cu modificări faţă de proiectul iniţial. Concret, senatorii au decis ca programul Prima casă să rămână sub incidenţa legii, dar, în acelaşi timp, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă, care vor fi luate în calcul la aplicarea legii.
    Acum urmează o nouă etapă, legea intrând în malaxorul Camerei Deputaţilor. Rămâne de văzut dacă parlamentarii din camera decizională vor agrea sau nu propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă. Şi dacă Prima casă va intra sau nu sub incidenţa acestei legi.

    Cu toate că bancherii au avertizat că vor ma-jo-ra avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, deja trei bănci – Raiffeisen, Bancpost şi Banca Ro-mânească – nu au mai avut răbdare şi au decis să facă deja această mişcare pentru împrumuturile imobiliare în lei şi euro în toiul dezbaterilor din Parlament pri-vind darea în plată.

    Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistem, a majorat la finele lunii ianuarie avansul solicitat pentru creditele imobiliare de la 15% la 35% pentru segmentul finanţărilor în lei şi de la 25% la 40% pentru cele în euro. Bancpost, care are ca acţionar majoritar grupul elen Eurobank, a decis să majoreze avansul pentru creditele în lei de la 15% la 33%, iar cele în euro de la 25% la 43%. Banca a argumentat că „proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare“. Totodată, Banca Românească, un jucător de talie medie din sistemul bancar şi tot cu acţionariat elen, a majorat avansul so-li-citat unui client pentru creditele imo-biliare în lei de la 15% la 35%, iar pen-tru cele în euro de la 20% la 40%.

    BRD-SocGen, a doua bancă din sistem, a majorat deocamdată doar avansul pentru  creditele ipotecare în euro de peste 25 de ani. Concret, BRD a decis să majoreze avansul la 50% pentru creditele ipotecare în euro acordate pe o perioadă mai mare de 25 de ani, în timp ce pentru împrumuturile în aceeaşi monedă, dar pe o durată mai mică de 25 de ani, avansul este de 25%.
    Forma finală a legii rămâne deocamdată o necunoscută. Indiferent cum va ieşi din Parlament, cert este că de această dată preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate trimite legea înapoi în forul legislativ, rămânând doar posibilitatea contestării actului normativ la Curtea Constituţională.

     

  • Scandalul care ar putea distruge Bitcoin

    Deşi ştiam că există posibilitatea ca moneda să fie un eşec, acum îmi dau seama că Bitcoin a eşuat cu adevărat şi mă întristează teribil acest lucru.“ Mike Hearn, unul dintre dezvoltatorii şi promotorii monedei virtuale Bitcoin, vorbeşte deja despre eşecul Bitcoin ca despre o certitudine. Declaraţiile lui au cu atât mai multă greutate cu cât Mike Hearn este unul dintre oamenii importanţi care au lucrat la dezvoltarea monedei virtuale, iar acum a anunţat într-un articol că nu mai crede în viitorul Bitcoin şi că şi-a vândut toate monedele virtuale.

    Mesajul său a făcut încojurul lumii şi a zguduit sistemul, moneda depreciindu‑se de la 429 de dolari la 360 de dolari, iar la momentul scrierii acestui material un bitcoin se învârte în jurul sumei de 380 de dolari. Înainte să vedem de ce ar fi dat Hearn declaraţia care a zguduit Bitcoin, mai ales după ce el şi-a marcat profitul, aş vrea să stabilim ce este şi cum funcţionează Bitcoin.

    DE UNDE A VENIT BITCOIN?

    Sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, un dezvoltator de software – sau poate un grup de dezvoltatori – a pus bazele unei valute digitale criptografiate, descentralizate, în regim opensource, ca alternativă la sistemul monetar controlat de bănci centrale şi guverne, care tocmai trecuse printr-un eşec de proporţii istorice odată cu haosul propagat în întreaga lume de falimentul Lehman Brothers. Astfel, Bitcoinul a apărut pe piaţă în 2009, având ca scop să devină o monedă de referinţă care să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri, nu de o bancă centrală sau de o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi cu securitatea asigurată de criptografie.

    Identitatea lui Nakamoto nu a fost dezvăluită nici până în ziua de azi, însă publicaţia Wired susţine că Satoshi Nakamoto este un pseudonim folosit de un criptolog australian în vârstă de 44 de ani cu numele de Craig Steven Wright. „Wright fie a inventat Bitcoinul, fie este un farsor strălucitor care vrea cu tărie să se creadă că el este inventatorul“, scriu Andry Greenberg şi Gwen Branwen. Revista Wired citează documente ieşite la suprafaţă despre care susţine că relevă discuţii între Wright şi avocaţii săi, în care acesta spune: „Am făcut tot posibilul să ascund că eu administrez Bitcoin din 2009“. Potrivit articolului lui Mike Hearn, Satoshi Nakamoto a renunţat să mai administreze Bitcoinul şi reţeaua i-a fost dată lui Gavin Andresen, care a mai cooptat alţi patru dezvoltatori, printre care şi Mike Hearn, şi au format un fel de consiliu numit Bitcoin-Core. Iar acest consiliu se ocupă de implementarea modificărilor asupra reţelei.

    CE ESTE BITCOIN?

    Bitcoin-ul este o monedă virtuală, adică o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, iar aceasta este stocată într-un portofel digital. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim (blockchain) care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii.

    Monedele Bitcoin sunt „fabricate” pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreia în reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Pe măsură ce puterea de procesare direcţionată către minerit se schimbă, dificultatea creării de noi Bitcoin variază. În urma „mineritului”, utilizatorii primesc Bitcoinuri pe care le pot utiliza în reţea.

    Problema este că utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi. După cum zice Hearn, în momentul de faţă sistemul este controlat de o mână de oameni din China, complet opus ideii unui sistem monetar descentralizat.

    Care este problema cu Bitcoin şi de ce nu mai crede unul dintre fondatori în moneda virtuală?

    În articolul menţionat, Mike Hearn scrie că pentru el Bitcoin a fost doar un experiment care, în cele din urmă, a eşuat din motive tehnice, dar şi din cauza comunităţii. Cele mai multe neînţelegeri sunt legate de o piesă-cheie din tehnologia Bitcoin, şi anume capacitatea de tranzacţionare a reţelei. Numărul de tranzacţii acceptate într-o perioadă de timp este prea mic, ceea ce face ca unele dintre ele să fie realizate cu întârziere sau să fie blocate. Astfel, Hearn cere o ajustare a tehnologiei pentru a permite mai multe tranzacţii.

    În prezent, un bloc de cod (ce conţine datele tranzacţiei) nu poate fi mai mare de 1 MB, însă de-a lungul timpului dimensiunea de blocuri care se adaugă la blockchain a crescut constant odată cu creşterea Bitcoinului. Ca urmare, rata la care tranzacţiile sunt procesate s-a diminuat. Astfel, unele tranzacţii eşuează, împiedicând să se realizeze plăţile. Unii se tem că reţeaua va deveni astfel suprasaturată şi nu o să mai poată fi utilizabilă.

    În mai 2015, Andresen a declarat că ar trebui folosite blocuri mai mari. „Este foarte probabil ca tot mai mulţi oameni să renunţe la Bitcoin deoarece confirmarea tranzacţiei este din ce în ce mai nesigură“, a spus el.

    Pe de altă parte, Nic Cary, membru al Bitcoin-Core, spune că această nevoie de a mări limita de dimensiune a unui bloc nu este urgentă cum spun unii: „Este o chestiune de perspectivă. Reţeaua Bitcoin a fost actualizată de zeci de ori şi va continua să fie cel mai de încredere şi eficient sistem pentru a trimite valoare, marfă pe glob“.

     

  • Vedetele care au refuzat prestigiioasele premii Oscar

    Majoritatea oamenilor din industria filmului îşi doresc cu disperare un premiu acordat de Academia Americană de Film. Mulţi oameni muncesc toată viaţa cu speranţa obţinerii unui Oscar, însă regula nu se aplică tuturor. Mai multe vedete de la Hollywood au decis să nu participe la gala de premiere sau să refuze un premiu.

    Dudley Nichols a fost prima vedetă care a refuzat un Oscar. El a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu în 1935 pentru filmul The Informer. El a refuzat să participe la premieră din cauza disputelor dintre Academie şi ghilda scriitorilor. Mai mult de atât, Nichols a returnat statueta primită de la Academie.

    Katharine Hepburn a fost o actriţă de calibru ce a fost nominalizată la 12 premii Oscar şi a câştigat 4 premii de-a lungul carierei. Însă Hepburn nu a fost o fană a ceremoniei şi nu a participat niciodată la o gală când a fost nominalizată. Potrivit Mental Floss, totuşi, Hepburn a participat în 1974 pentru a înmâna premiul Thalberg producătorului Lawrence Weingarten. În timpul ceremoniei, Katharine Hepburn a spus: „Sunt foarte fericită că nimeni nu a strigat „era şi timpul”.

    În 1970 George C. Scott a refuzat să primească premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul din filmul Patton (1970), unde Scott a interpretat rolul generalului George Patton. Producătorul fillmului a acceptat premiul pentru Scott. Anul următor, Academia l-a nominalizat din nou pentru rolul său din „The Hospital”.

    Peter O’Toole este celebru pentru faptul că a fost nominalizat de 8 ori dar nu a câştigat niciodată. Totuşi, în 2003, Academia a decis să-i ofere un premiu onorific pentru întreaga carieră. Iniţial, O’Toole a refuzat motivând că este încă tânăr (la vremea respectivă avea 71 de ani) şi mai are timp să câştige un Oscar. Preşedintele organizaţiei, Frank Pierson, i-a răspuns că vedete precum Paul Newman sau Henry Fonda au primit premii onorifice, apoi au câştigat premii în anii următori. O’Toole a fost convis şi a acceptat premiul. Britanicul a murit în decembrie 2013. Nu a mai primit niciun premiu Oscar.

     

  • Uniunea Europeană se plasează de partea SUA în disputele din Marea Chinei de Sud

    “Statele Unite exercită libertatea de navigaţie în Marea Chinei de Sud”, a declarat un purtător de cuvânt al Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

    “Uniunea Europeană este preocupată de planurile Beijingului de construire a unor insule în aceste zone maritime contestate”, a precizat oficialul european.

    “Deşi nu avem o poziţie clară faţă de revendicările teritoriale, Uniunea Europeană susţine menţinerea unei ordini maritime bazată pe principiile reglementărilor internaţionale”, a adăugat oficialul UE.

    În cursul vizitei în China, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a exprimat preocupare privind disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud, recomandând Beijingului să le rezolve prin intermediul instanţelor internaţionale de arbitraj.

    Statele Unite au trimis marţi o navă militară în apropierea unei insule artificiale chineze din Marea Chinei de Sud, manevra având rolul de a contesta revendicările teritoriale ale Beijingului. Distrugătorul USS Lassen, aparţinând Forţelor Navale americane, s-a apropiat la 22 de kilometri de Insula Spratly, la limita apelor teritoriale revendicate de China. Trimiterea navei militare americane are rolul de a contesta revendicările teritoriale ale Beijingului într-o zonă revendicată de China, Brunei, Malaysia, Filipine, Taiwan şi Vietnam.

    Forţele navale chineze au urmărit şi au transmis avertismente distrugătorului american intrat în zone disputate din Marea Chinei de Sud, a anunţat Guvernul de la Beijing, atrăgând atenţia că armata chineză va răspunde “provocărilor” Statelor Unite.