Tag: disparitie

  • Vacanţă în stil rural în Republica Moldova

    Republica Moldova ascunde, nu departe de Chişinău, un sat cu 12 case din lut construite de proprietarii cramei Asconi Winery, care atrage anual aproape 100.000 de turişti şi în medie 300 de turişti pe zi. Aceştia vin aici pentru a se caza pe timp de weekend, pentru a sărbători o zi de naştere sau un botez ori o nuntă, dar şi fără să se cazeze, doar pentru a savura un pahar de vin în mijlocul naturii, spun reprezentanţii cramei. Crama Asconi are o tradiţie de aproape 25 de ani, fiind fondată în 1994, şi are în proprietate peste 500 de hectare de vie în rod. Proprietarul cramei, Anatoli Sîrbu, povesteşte că afacerea lui se bazează pe trei linii de business – domeniul agrar, vitivinicol şi turism, pe cea din urmă înfiinţând-o în urmă cu patru ani.

    „Sectorul agrar ne permite să controlăm tot procesul de producţie, de la calitatea strugurelui până la sticla cu vin. Ceea ce este foarte important, pentru că cel care produce struguri produce şi vinul, nu invers”, a spus Anatoli Sîrbu. Însă partea turistică a cramei a avut un început surpriză, dacă ne gândim că proprietarii au spus că prima dată au început cu un cuptor în care pregăteau câteva bucate pentru puţinii turişti care vizitau în trecut crama. „Partea de turism a apărut întâmplător. Am început cu un cuptor la care pregăteam câteva bucate, în general plăcinte pentru clienţi, şi treptat s-a dezvoltat şi acest sector. În final am decis să construim un sătuc, am mai ridicat un restaurant, iar în prezent avem două restaurante şi 12 case cu 20 de camere de cazare. Din aceste 20 de camere, patru sunt duble, în sensul că au şi sufragerie”, a spus Mihaela Sîrbu, manager de turism în cadrul cramei Asconi. Reprezentanţii afacerii nu oferă însă detalii referitoare la valoarea investiţiilor realizate în acestea.

    Ea spune că materia primă care este folosită la pregătirea bucatelor în cele două restaurante ale cramei este cumpărată exclusiv din Republica Moldova, iar toate bucatele sunt gătite în cadrul cramei. „Am mers pe zona tradiţională în ceea ce priveşte turismul. Şi cu bucătăria mergem tot în direcţia tradiţională”, spune Anatoli Sîrbu. El este completat de fiica sa, Mihaela Sîrbu, implicată şi ea în business: „Dacă în primul restaurant Asconi se servesc bucate tradiţionale din Republica Moldova, în cel de-al doilea restaurant meniurile sunt inspirate din bucătăria ţărilor balcanice, pentru că Moldova, România, Bulgaria, Croaţia au bucate asemănătoare, sunt doar puţin diferite. Încercăm să avem o varietate cât mai mare având în vedere că vin turişti străini de peste tot, vrem să le facem tuturor pe plac”. De bunăstarea turiştilor se ocupă o echipă de circa 40 de persoane care ocupă poziţii de bucătari sau chelneri.

    Deşi reprezentanţii Asconi au investit în dezvoltarea turismului şi au în plan să mai investească în acest sector pentru a putea găzdui un număr cât mai mare de turişti, principala linie de business a cramei este producţia de vin. În prezent, crama are o capacitate de producţie de aproximativ 13 milioane de sticle anual, din care peste 98% merg spre export, povesteşte proprietarul Anatoli Sîrbu.

    „Tradiţional, Republica Moldova a fost axată pe export, este un fenomen rar, cred că peste 90% din tot vinul care se produce în Republica Moldova este exportat. Asta pentru că locuitorii tradiţionali autohtoni au vinul lor de casă şi nu prea se aruncă să cumpere din magazine. Ei cred mai mult în butoaiele lor de 20 de ani. Pe piaţa din Franţa aproximativ 50% din vinurile produse local se vând tot pe piaţa locală, deci la noi este un fenomen rar întâlnit.”

    El îşi aduce aminte că în 2005 crama a exportat 35 de milioane de sticle de vin în Ucraina, Rusia şi alte ţări sovietice. „În prezent, facem export în aproximativ 20 de ţări – printre care România, Cehia, Slovacia, Cehia, UK, Israel, Nigeria, SUA, China, Austria, Polonia, Japonia. Sunt ţări în care suntem prezenţi permanent, având comenzi lunare, şi sunt ţări din care primim câteva comenzi anual, dar este un început, a spus Anatolie Sirbu, proprietarul Asconi Winery. El a menţionat faptul că cerinţele în ceea ce priveşte vinul sunt diverse şi în funcţie de ţările în care este acesta exportat. Astfel că, dacă în America se cer vinuri mai lemnoase, în România acestea nu vor avea viaţă prea lungă, deoarece consumatorul român caută vinuri proaspete şi lejere.

    „Respectăm trendurile regionale, iar ce se consumă în China nu se consumă în Olanda şi ce se consumă în SUA nu se consumă în România. Dacă celor din SUA le place foarte mult lemn, în România se cer vinuri proaspete”, a spus proprietarul cramei. De altfel, din cele 20 de pieţe pe care este prezent brandul Asconi, cea mai mare piaţă este China. „Avem 50 de clienţi internaţionali pe toate pieţele, dar în China avem cel mai mare număr de clienţi companii, aproximativ 26.”

    Începând cu anul trecut, vinurile Asconi sunt prezente şi pe piaţa din România cu trei branduri – Sol Negru, Ice Wine şi Rezerva, însă acestea pot fi găsite momentan doar în sectorul HoReCa, urmând să intre şi în sectorul de retail.

    „Am decis să aduc vinurile Asconi în România pentru că vorbim de un vin de calitate şi am dorit ca şi consumatorul român să se bucure de acest vin procesat cu tehnologie de ultimă generaţie. Există cerere pentru acest tip de vin, deşi importăm de foarte puţin timp, pentru că are un raport calitate/preţ foarte bun. Clienţii revin, au devenit deja fideli unui anumit gen de vin, a spus Marin Braga, proprietarul Wine Art Office şi cel care distribuie pe piaţa locală vinurile Asconi.

    Strategia pentru piaţa din România este creşterea brandului Sol Negru pentru industria HoReCa, însă pe termen mediu şi lung Wine Art Office are în plan crearea unei etichete personalizate pentru lanţurile de retail. „Ne adresăm clientului tânăr, deschis, care a auzit de vinurile din Moldova, de vinurile proaspete şi prietenoase, dar în acelaşi timp complexe. Consumatorul va găsi vinurile Asconi atât în restaurantele cu bucătărie urbană, cât şi în cele mai sofisticate, gourmet sau cele cu fine-dining.”

    Şi-au propus ca importul în România să ajungă la 500.000 de sticle în următorii cinci ani, fiind în prezent listaţi atât în restaurante nou-deschise, cât şi în câteva restaurante cu istorie culinară pe piaţa HoReCa din Bucureşti, potrivit Simonei Mardale, consultant strategie şi marketing la Wine Art Office.

    Fundamentul vinurilor Asconi este bazat pe soiuri franţuzeşti, precum Chardonnay, Sauvignon-Blanc, Muscat, Cabernet-Sauvignon, Merlot. Însă recent reprezentanţii au plantat şi soiuri speciale, precum Riesling, Malbec, Pinot Noir şi desigur soiurile autohtone regionale Fetească Albă, Fetească Neagră, Rară Neagră şi Saperavi.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, reprezentanţii cramei au de gând să extindă via şi să crească organic.

    „Extindem via, iar până anul viitor vom planta 35-50 hectare. Avem deja achiziţionaţi butaşii. Apoi avem în vedere o dezvoltare anuală de 5-10 hectare de butaşi plantaţi. Până la începutul lunii viitoare vom avea pregătite 21 de cisterne noi, cu un volum de 150.000 litri, cumpărate pentru a stoca vinul şi a răspunde cererii la export în creştere, a adăugat Ion Mereuţa, vinificator la Asconi.

    Republica Moldova dispune de 112.000 ha de viţă-de-vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în trei regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată. Viticultura Republicii Moldova corespunde tendinţelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar şi autohtonă. Cele circa 112.000 de hectare sunt plantate 70% cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote), preponderent în zona Codrunşi, şi 30% cu soiuri roşii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii.

    Caracteristicile vinului moldovenesc sunt asigurate prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafeţe, printre care: Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Rară Neagră, Plavai, Viorica. „Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova şi are peste 250.000 de angajaţi la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafaţa ţării şi 7% din terenurile arabile. De asemenea, 18 milioane de decalitri este volumul anual de vin produs în Republica Moldova, dintre care 86% vinuri liniştite şi 14% vinuri speciale şi spumante”, a adăugat Anatoli Sîrbu.

    El a mai spus că 30.000 de hectare reprezintă plantaţiile noi de viţă-de-vie în ultimii şapte ani, majoritatea clone noi din familia Vitis Vinifera. În ceea ce priveste exportul, 67 de milioane de sticle sunt exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care 55% vinuri roşii. „Investiţiile în plantaţii viticole noi, echipamente şi tehnologii de producere în ultimii 10 ani însumează 330 de milioane de euro. Au fost create multe pepiniere de butaşi de viţă-de-vie pe parcursul ultimei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură şi umiditate constantă”, mai spune proprietarul cramei. În final, exportul de vinuri din Republica Moldova reprezintă în valoare totală 156,1 milioane de dolari, iar 40% din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.

  • Primele locuri de muncă ce vor dispărea din cauza roboţilor

    Prima zonă include locurile de munca care vor disparea cu siguranţă pe masură ce tehnologiile de AI şi tehnologia de invăţare a maşinilor (machine learning) continuă să evolueze şi să devină mai răspândite. Aceste locuri de muncă includ şoferii (datorită autovehiculelor autonome), locurile de muncă cu un nivel scăzut de calificare din industria prelucrătoare (oamenii pleacă, roboţii intră) şi anumite funcţii de cercetare.

    Cea de-a doua zonă, aşa cum au descoperit grupuri de consultanţi din companii precum McKinsey & Co., sunt profesiile care necesită o atingere umană, la propriu, cum ar fi maseurii.

    Fiecare dintre aceste zone sunt mici, în comparaţie cu o a treia, care îi include pe toţi ceilalţi angajaţi (inclusiv pe scriitorul acestui post).

     

  • “Ceea ce nu ai făcut la timp nu vei mai face niciodată”

    Am citit că fostul premier dl Adrian Năstase vrea să pună umărul la relansarea PSD. Şi pentru ca pacostea să aibă un nume, îl ia alături de el şi pe dl Octav Cozmâncă.
     
    România are nevoie de un partid de stânga, că-i PSD, că-i USR, nu are importanţă – există un segment din populaţie, important, care trebuie reprezentat.
     
    Dar “ceea ce nu ai făcut la timp, nu vei mai face niciodată”, spunea cu multă vreme în urmă Octavian Paler.
     
    Şi pentru că tot ne vizitează Papa, mi-am amintit: “Sic transit gloria mundi – Astfel trece slava lumii”.
     
    Noi credem că aceast dicton este cine ştie a cărui împărat roman. Nu mai ţin minte dacă şcoala pe care am făcut-o i-l atribuia lui Octavian Augustus sau lui Claudius.
     
  • Tara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

    Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriile „cele mai expuse” includ comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.

    Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, să sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor să nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi să găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau să suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.

    Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilor;  muncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.

     

  • Ar fi putut fi cel mai bogat om din lume, dar s-a speriat şi a vândut businessul apoi a dispărut. Dupa 14 ani spune de ce a luat aceasta decizie

    În urmă cu peste zece ani, cea mai mare companie de internet din China nu era Alibaba, şi nici Tencent, ci Shanda Interactive Entertainment Ltd., un dezvoltator de jocuri, fondată de Chen Tianqiao, care a devenit miliardar la doar 30 de ani. 

    După succesul său, Chen a dispărut. El a părăsit China, şi odată cu asta, viaţa publică, şi a ales un drum cu totul diferit. Însă, la 44 de ani, Chen, care locuieşte acum în Singapore, s-a decis să vorbească din nou public.

    El povesteşte că ceea ce l-a convins să renunţe la tot ce construise şi să cedeze piaţa către Alibaba Group Holding Ltd. şi Tencent Holdings Ltd, ale căror fondatori sunt azi cei mai bogdaţi oameni din China, a fost stresul provocat de creşterea concurenţei, reglementările guvernamentale, dar şi atacurile de panică cu care se confrunta.  A decis să renunţe, pentru a-şi proteja propria sănătate.

    „Priveam apusul în fiecare seară, şi mă gândeam că nu mă voi mai trezi niciodată”, povesteşte Chen. Experienţa aceasta l-a determinat să aleagă o nouă cale, aşa că s-a focusat pe cercetările asupra creierului uman. A investit în studiile sale un milliard de dolari, din averea de 2,4 miliarde pe care o deţinea.

    Din aceasta, Chen şi soţia sa au donat 115 milioane dolari Institutului de Tehnologie din California pentru a înfiinţa Institutul de Neuroştiinţe Tianqiao şi Chrissy Chen. Restul va fi folosit pentru a finanţa direct tinerii oameni de ştiinţă şi pentru a înfiinţa Universitatea Chen, în S.U.A.

  • Detalii despre elicopterul misterios PRĂBUŞIT la Săpânţa: Pilotul era din Belarus, dat dispărut de la începutul lunii martie. Imagini VIDEO

    Primarul comunei Săpânţa, Gheorghe Stan, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că elicopterul nu a fost fabricat în serie, ci a fost construit de cineva care se pricepe.

    „Am fost la faţa locului, am fost anunţaţi de un cioban de la o stână care a descoperit epava elicopterului prăbuşit în pădure, la vreo 20 de kilometri de centrul comunei Săpânţa, într-o zonă greu accesibilă. Pilotul este din Belarus, maior de aviaţie, iar elicopterul prăbuşit era improvizat, construit de cineva care se pricepe la aşa ceva. Nu avea elemente de identificare, dar era puternic, cu două elice. Din câte ne-am dat seama, prăbuşirea ar fi avut loc în urmă cu două-trei săptămâni. Există o bănuială, suspiciune că ar fi fost implicat în contrabandă cu ţigări”, a spus Stan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Aproape un milion de specii de pe Terra sunt ameninţate cu dispariţia

    Omenirea trebuie să facă “o schimbare fundamentală” dacă vrea stoparea tendinţelor negative, potrivit raportului realizat de The Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services (IPBES, un organism interguvernamental privind biodiversitatea şi ecosistemele), lansat luni într-o conferinţă care a avut loc la Paris.

    Raportul prezintă “o imagine sinistră”, a declarat şeful IPBES, Robert Watson. “Distrugem fundaţiile economiilor, mijloacelor de trai, securitatea alimentară, sistemele de sănătate şi calitatea vieţii la nivel mondial”, a mai spus acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul ecologic al Mării Aral s-ar putea repeta? O altă mare, în pericol de a dispărea de pe faţa pământului

    Activiştii de mediu din Azerbaidjan trag un semnal de alarmă privind marasmul ecologic al Mării Caspice, care se confruntă nu doar cu o criză la nivel hidrologic, ci şi în privinţa vieţii marine, relatează Europa Liberă.

    Scăderea fondului piscicol şi diminuarea nivelului de apă sunt doar două dintre probleme. Golful Baku era cândva populat intens cu foci. Însă habitatul este acum pe cale de dispariţie, spune Azer Garayev, directorul Societăţii pentru Protecţia Animalelor din Azerbaidjan.
     
    „În 2003, am descoperit 750 de carcase de foci moarte în doar o lună”, atrage atenţia Garayev.
     
    În procente, situaţia este şi mai neagră: cercetătorii în biodiversitate marină susţin că populaţia de foci de-a lungul ţărmului a scăzut la 10%.
     
    Regiunea Baku şi alte zone ale Azerbaidjanului sunt bogate în zăcăminte de pretol, care reprezintă o piesă vitală din economia ţării. Dar mediul înconjurător este cel care plăteşte „factura” acestui motor economic, al cărui impact distructiv se resimte în calitatea apei şi în fauna marină.
     
    Acestor factori negativi li se alătură şi schimbările climatice, precum şi deversările de reziduuri radioactive, care ajung în Marea Caspică prin râul Volga.
     
    Ploile şi-au redus recurenţa în Bazinul Volga, iar carenţa de apă este acoperită din rezervoare, subliniază Ilnur Safarov, expert în biologie marină. Prima consecinţă, potrivit cercetătorului: „Rezervele de apă au scăzut constant, în timp ce evaporarea a crescut. Asta cauzează scăderea accelerată a nivelului mării”.
     
  • Cel mai scump tablou din lume, atribuit lui Da Vinci, ar fi dispărut. Reprezentanţii muzeului ridică din umeri

    La începutul lunii decembrie 2017, Muzeul Luvru din Abu Dhabi a făcut public faptul că tabloul “a fost achiziţionat” de autorităţile locale, la o zi după ce în presa internaţională au apărut informaţii potrivit cărora “Salvator Mundi” ar fi fost cumpărat de prinţul moştenitor saudit Mohammed ben Salman.
     
    „Pierdută şi ascunsă mult timp, capodopera lui Leonardo de Vinci va fi cadoul nostru pentru lume”, a declarat într-un comunicat, la momentul respectiv, Mohammed Khalifa al-Moubarak, preşedintele Departamentului de Cultură şi Turism din Abu Dhabi.
     
    Reprezentanţii Muzeului Luvru din Abu Dhabi, care a fost inaugurat în noiembrie 2017, nu au făcut publică identitatea celui care a cumpărat tabloul la licitaţie, confirmând doar că Departamentul de Cultură şi Turism din Abu Dhabi a achiziţionat capodopera.
     
    Tabloul urma să fie expus, din septembrie 2018, în muzeu, unde se află şi capodore ale unor maeştri precum Rembrandt Harmenszoon van Rijn, Johannes Vermeer, Claude Monet şi Vincent van Gogh. Însă, cu două săptămâni înainte de vernisaj, autorităţile din Emiratele Arabe Unite au anunţat că evenimentul este amânat, fără ca motivele să fie dezvăluite.
     
    Departamentul de Cultură nu a oferit explicaţii în acest sens, iar reprezentanţii muzeului spun că nu ştiu unde se află pictura, potrivit The New York Times.
     
  • Portret al lui Dickens dispărut 150 de ani, descoperit într-o piaţă de vechituri, expus la Londra

    Portretul, estimat la 210.000 de euro, a fost realizat de artista Margaret Gillies în 1843, pe când Dickens (1812 – 1870) avea 31 de ani, în perioada în care acesta scria “Colind de Crăciun/ A Christmas Carol”, potrivit The Guardian.

    Imaginea tinerească, un Dickens bărbierit, cu plete lungi şi ondulate, contrastează cu celebrele sale portrete din perioada matură, când scriitorul purta barbă, iar părul îi era ciufulit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro